Necunoºtinþa omoarã arta cinematograficã sau, în cel mai bun caz, o transferã undeva în underground-ul benzilor de downloadãri de prin reþelele miºcãrii antigramofoniste ºi o supune pãrerilor - departe de a fi critice - de prin paranteze, care se încadreazã în subzona subculturalã a lui "foarte tare frate!". Dacã încã nu sunteþi convinºi, iatã alte câteva pãreri "critice": "cel mai p...a film pe care l-am vãzut", "vedeþi-l doar cu lumina aprinsã", "frate, dacã ai probleme cu inima, stai departe!", "beton de gagici", "superþâþe, frate, uitã-te!" etc. Astfel, un regizor necunoscut, un scenarist necunoscut ºi o distribuþie asemenea sunt sortite, din start, pieirii.