Musical Multipass
 

ma gandeam la un fel de deviatie de topic speciala pentru post-concerte..adica un loc de poezificat ce tocmai ati auzit si v-a umplut mintea, retina, sufletul.incep eu.
Kumm-Baza Militara. ce soir.
Frumos rau. Bliss total ulterior. Byron si fata lui genial-apatica, bass de Blazzaj miaunand la preluari (niscaiva depeche mode redate funk, ce misto, iacata la asta nu ne gandiseram) si jazzuind in rest,puternic,rotund, si deasupra a tot, cu zambetul blajin si o mie de draci, Mihai Iordache.
un solo vocal senzational, acelasi Byron cu ochii inchisi a dansat cu vocea aproape 10 minute prin niste peisaje stiute numai de el.nici macar accentul de roman in engleza nu s-a simtit.
cu asperitati cu tot, cu mici scaderi, muzicieni buni carora le era drag de fiecare nota cantata.am plecat cu o stare perfecta, 1 noaptea si cuvintele inca in minte.
welcome to the silence...someone has to guide us.

Erik Trufaz - Lucerna Musica Bar.
fum, zgomot, lume, bere. jazz. fusion. muzica buna.
concert placut, daca n-ar fi fost o greseala de amplificatie, care facea microfonie la solo-urile prea inalte la trompeta. bassu' bun rau. sunetul la maxim.
o caldura placuta care se urca la minte.
pauza.
reluam, si din nou taoata frumusetea primei parti, numai fara microfonie. mai mult fum... hmmm, grass. jazz, fusion. chiar si un pic de funk.
atat. konec.
dureri de urechi placute.

Cu doi de f sefu'... unde a fost concertul asta si eu de ce nu stiam de el... :(

comin' up...pedro negrescu trio. :love:

la Praga sefu'... Lucerna Musica Bar, in cadru' festivalului de jazz, Agartha..

nu mai am abonament pe 66 si nu puteam sa ajung acolo... in schimb am fost la hexstatic.... si a fost destul....

...destul de prost, zice frate-meu. Un fel de serata dansanta, gen petrecerile Sub Stil, cu pionieri ai muzicii electronice, uniti-va.
Eu nu am fost, nu stiu.

Dupa ce a plecat toata plesuviciunea a fost chiar OK... intradevar nu m-au dat pe spate... dar a fost somethnig... la ultimul substil am fost impresionat de scena din curte(de afara) si cea din pod(cu mult hip-hop).... cel putin videourile de afara au fost extraordinare... cu cate mai multe substiluri cu atat mai naspa ies... primul si al doilea... cand evenimentul nu era asa de popular a fost f bine... acum o sa ajunga aiurea... asta e ....made in RO

mi-am luat bilete.
scumpe rau, dar cred ca merita, deci:
21.5.2005, Rudolfinum, la 20:00
HERBIE HANCOCK, presenting Gershwin's World.
hehehe, i'll be there, listening to some good old jazz-orchestra.
va povetsesc.

.bine,stiu ca nu e concert, dar whaaever. Daca e vunu' pe care-l fute lenea sambata seara acasa,in loc sa-l futa altceva-de la 23.50 pana la 00.50 pe Cultural-Blackbeers si muzica irlandeza cantata de romani.
.adica si un cover dupa Whiskey in The Jar :D :lol: :) ;) .

Gershwin's World

Johann Sebastian Bach
Prleude and Fuge, BWV 288
"Das alte Jahr vergangen ist"

George Gershwin
Fascinating Rythm

Goerge Gershwin
Lullaby

Duke Ellington
Cottontail

George Gershwin
Prelude

George Gershwin
Someone to Watch over Me

William Christopher Hardy
St. Louis Blues

---pauza---

Maiden Voyage

Herbie Hancock
Maiden Voyage

Wayne Shorter
Nefertiti

Herbie Hancock
Actual Proof

Hoagy Carmichael
Georgia On My Mind

introducing the Band:

Herbie Hancock: nu stiu daca trebuie sa mai scriu ceva despre acest om. a intrat pe scena in costumul lui mov, s-a asezat la pian, si a cantat dumnezeieste. in concertul asta a cantat numai piesele de mai sus, insa stilul lui este un pic mai complicat... un om care a castigat The Academy Award pentru muzica din filmul Round Midnight, dar care a facut muzica si pentru Blow Up. un muzician care a trecut de la la Jazz la R&B, la Fusion, la Funk, la Pop, si la muzica classica. un om care a castigat de 12 ori Grammy-ul in ultimii 20 de ani.
... eh, si acuma fiind un om batran, care incearca sa prinda intr-o ultima combinatie unica de instrumente toate stilurile prin care a trecut, un fel de synopsis a vietii lui. si asa este concertul asta. o combinatie intre concert de muzica classica, cu orchestra mare, si cu un Quartett genial. o muzica americana, unica, in felul de Jazz-big-band, si totusi, classica, distanta. o combinatie foarte reusita.

Dave Carpenter: un contrabassist, care a facut in ultimii 8 ani peste 400 de inregistrari de jazz. un bassist care canta la singurul contrabass cu 5 corzi pe care l-am vazut in viata mea, si asta in niste solo-uri mai mult decat geniale.
un tip inalt, subtirel, retras, cu ochelari si cu parul lung, la locul lui, si care nu-l scapa din ochii pe maestrul Herbie Hancock in timp ce canta. o relatie foarte frumoasa intre el si Herbie, una care se inea reciproc, si care ruesea sa creeze o atmosfera incredibila.

Richie Barshay: celor care le place Jazz-ul, tine-ti minte numele asta, pentru ca o sa mai auzim de el cu siguranta. un pusti de 18-19 ani, percussionist si tobosar. doamne. cand l-am vazut pe scena nu mi-a venit sa cred, si cand a inceput sa cante, facand un break in piesa lu' Bach, si avand un solo de percutie de 5 minute, nu am crezut ca este possibil asa ceva. sigur ca da, un Pearl-ste, cu vreo 8 dishes, cu 3 splash-uri, si cu inca o chestie mica tehnica, pe care la inceput n-am inteles-o. mai avea langa set-ul asta inca o toba electrica. numai un tum, pe care a facut niste combinatii geniale. damn. incredibil.

Lionbel Loueke: chitaristul, si cel mai prost din quartett-ul asta. nu stiu, poate ca n-ar trebuii sa scriu asta, dar intr-un fel nu l-ai simtit deloc. bine, a avut la un moment dat un solo misto, si a facut un battle scurt cu herbie pe keyboard, insa in rest nu l-am simtit, si nu l-am auzit. dintre toti cei care au cantat el a fost cel mai retras, stand cu spatele la public.

si orchestra. o orchestra normala, mare, cu tot ce-i trebuie, cu toti membrii si cu un dirijor american, Robert Sadin. trebuie sa spun ca au facut o treaba f. buna, pentru ca totusi, este o orchestra care nu are asa un nume cum este cea de la New York, the Philarmonica, dar care totusi a reusit sa tina pasul cu Herbie si Quartett-ul asta. pacat a fost ca din cand in cand nu au intrar la timp, adica nu l-au simtit pe Herbie care isi incheia un solo, si asa ca se facea un scurt decalaj, ceea ce s-a simtit. insa: la Nefertiti, piesa scrisa de Davis si Shorter, orchestra a reusit sa sune ca cea din inregistrariile de atunci. adica orchestra a reusit sa faca un mic decalaj intre trompete si saxofoane, ideia lu' Miles Davis, care a crezut ca astfel orchestra si partitura suna mai complicata. hehe, asta le-a iesit chair f. bine.

in general un concert foarte reusit, tinand 2 ore pline de putere. scena a fost din pacate prea mica pentru toti membrii, si saracul dirijor nici nu mai stia cum sa ajunga la locul lui, trecand printre cablurile lu' Herbie de la pian, de la keyboards, de la computer (he sampled while he was playing... formidabil), si de la statia de amplificare cu care isi facea toate echilibrariile.
contrabassistul cu tower-ul lui de amplificare, un 2x20 si un 4x10, cu un subwoofer genial, care facea asa un sunet cald... damn.
... concert genial.

Pustiul a scos anul asta primul album in aprilie,Homework,avand printre invitati pe Hancock.Album mai mult decat ok,in buna traditie jazz fusion,mixind influente latine,indiene si reminescente of the old jazz.

Check it out.

Re: Musical Multipass
 

Super concert, super trupa. Abia astept sa-i vad din nou.

Faithless, aseara la Arenele Romane... destul de multa lume, atmosfera foarte misto, sa zicem ca organizarea a fost mai naspa... foarte fain, a bagat Faithlessu' dracii-n noi.. la un moment dat a inceput sa ploua, dar a fost putin, atmosfera s-a incins si mai tare... la final, la 'We come one' toata lumea dansa si urla la unison.. bestial!! Foarte haioasa tipa blonda, Sister Bliss... si cei care au cintat in deschidere erau interesanti, Silent Strike si Gojira/ Kosak... grasanul de Gojira se misca de parca ar fi avut 60 de kg, nu 120!! :w00t:

ultimul concert "The Fingersnips".
atmosfera misto, intr-un club de muzica foarte decazut, dar cald.
played all the very best, inclusive un jam cu special guests, cu inca un chitarist genial, cu un saxofonist si cu inca un percussionist.
drinks, fum, distractie, dans, generally fun.
it was nice, but now it's gone. (why are obsessed with fighting, stick to fishing from now on.)

Stiu ca e prea devreme,Megadeath la Arenele Romane 15 iunie.Nu stiu ora.

Urma in green hours, pe 25 iunie.
mani testand vocea (mereu prea jos din mixer, hehe), byron wailing cu vocea lui de chilling jazz, tobosar nou, THA bass-player, voicu radescu alergand de colo colo entuziasmat la maximum, actori putini si buni, cu berea la o cantare. gradina, ciocolata calda, un vecin care a venit sa spuna sa dam muzica mai incet (se intampla soundcheck-ul, asta e moment de curci razand isteric).melodii noi, un solo odihnitor (culmea, nu isterizant, lipsea un pic de nerv acolo, cumva).
si dupa ce am ajuns acasa, am ascultat tot urma. e o performanta. :)

decebal badila- 4 august.in green.
truly funk-bass. jobim, miles, forta, jam session.
alriiight...

Balanescu Quartet - Maria Tanase Show - 10 sept., sala Auditorium, MNAR... exceptional, o combinatie foarte reusita a ideilor lui Alexander Balanescu (vioara, muzica electronica) cu melodiile Mariei Tanase si proiectiile video ale lui Klaus Obermaier... Balanescu e un tip foarte fain, si din putinele cuvinte pe care le-a adresat publicului se vedea ca e sincer emotionat.. cred ca i-a placut mult sa cinte pentru romani, dovada si faptul ca au fost mai multe bissuri decit se obisnuieste... cu ocazia asta am aflat ca el a colaborat si cu Michael Nyman si Peter Greenaway... respect!

iiiih...ce amintiri neplacute-balanescu la "anonimul"...
but i may just be crude at this one.