"Shutter Island"
 

Atentie! Articolul NU contine spoilere!
Cu toata stima pentru Scorsese, va spun ca maestrul si-a cam pierdut din talentul sau de a ne surprinde.
Nu am sa discut despre imagine, sunet, montaj, pentru ca toate acestea sunt elemente tehnice, pe care Scorsese le conduce foarte bine in fiecare film al sau din 1973 incoace. Am sa discut despre modalitatea sa de a spune o poveste in anul 2010.
Actiunea filmului se petrece in anul 1954, unde U.S. Marshal Teddy Daniels investigheaza disparitia unei femei care a fugit dintr-un spital de criminali nebuni si care se presupune ca s-ar ascunde undeva pe Shutter Island.
Martin Scorsese incepe un joc al manipularii spectatorului inca de la primul cadru si continua sa faca acest lucru pana in momentul in care spectatorul simte finalul povestii, cam dupa 15 minute.
La scoala ni s-a spus ca un cadru ar trebui sa dureze doar atat cat informatia a fost transmisa catre spectator cu efectul maxim, acelasi lucru fiind valabil si pentru o secventa. Ne-au fost date exemple din marile filme ale lui Martin Scorsese precum "Taxi Driver" si "Raging Bull". Filme ale caror cadre par calculate riguros matematic, in care ai impresia ca si frame-urile au fost descompuse in alte frame-uri (lucru imposibil, evident). Lasand aceste doua capodopere la o parte, pentru ca in ele nu apare Leonardo Di Caprio, am sa dau exemple de alte doua filme, unde colaborarea lui Marty cu Leo a fost chiar benefica. In "The Departed" (150 minute) si-n "The Aviator" (170 minute), lungimea cadrelor, a secventelor si implicit a filmelor sunt justificabile prin complexitatea povestilor si numarul de rasturnari de situatie. Ambele filme au avut abilitatea de a ne tine in scaun ore intregi, fara sa ne uitam la ceasul mobilului si sa ne intrebam "de ce nu se termina odata?".
In ceea ce priveste insula Perdea, in afara faptului ca spectatorul incepe sa simta gustul ciresei de pe tort a lui Scorsese inca dupa primele minute, filmul, cu durata de 138 de minute, ar fi trebuit sa se termine dupa aproximativ 95, in momentul in care spectatorului i se serveste pe tava o cireasa ajunsa deja la putrefactie. Filmul este asemenea unui banc spus de tipul care citeste prezentarea dinaintea filmelor de la IMAX Cotroceni. Poanta filmului (pentru ca este una singura, poate si aia incompleta) este turuita in niste dialoguri (aproape monologuri) spuse la prim-plan de fiecare personaj de cate 10 ori in parte pana cand iti vine sa te ridici din scaun si sa spui in gura mare "I get it! I get it!".
Astfel, potentialul povestii filmului este risipit iar singura stare pe care reuseste sa mi-o transmita povestea lui Scorsese este aceea de dor fata de povestirile geniului H.P. Lovecraft.
Atentie! Filmul contine spoilere!

Dar aceasta regula poate sa fie incalcata, tot pentru crearea unui anumit efect, nu? Imi vine in minte secventa din Eraserhead cu ascensorul, anumite scene din Gerry a lui Van Sant si chiar Politist adj. Adica tocmai prin incalcarea respectivei reguli se obtine un anumit efect, diferit, desigur, de cel obtinut prin respectarea ei.

Iti inteleg argumentele, dar puteai sa te exprimi mai bine din punct de vedere gramatical, pentru ca, la urma urmei, e o parere subiectiva. Daca nu iti place DiCaprio si nu vrei sa-i vezi mutra 150+ minute pe ecran atunci spune asa, nu ma include si pe mine sau pe altii in categoria aia de oameni care se plictisesc si vor sa se ridice cat mai repede de pe scaun deoarece au o vezica slaba si trebuie sa foloseasca toaleta.

Esti cam prematur cu "articolul" asta si oricum nimeni nu ti-a cerut parerea. Nu ca nu iti respect punctul de vedere, dar vreau sa ma conving singur daca Scorsese si-a pierdut sau nu talentul. De obicei nu am incredere in opiniile unora care vor sa ridice sprancenele celor creduli. Bine ca v-a invatat la scoala diferite chestii, sa cresti mare si sa te conformezi normelor, dar nu vorbi obiectiv cand iti exprimi o parere personala. That's it :)

Nu il lua asa tare. Omul a scris si el mica lui recenzie si are dreptul de a-si exprima opinia, chiar daca nevazand filmul tind sa nu fiu de acord cu el. :D

Asa e.
Si e valabil pentru noi toti.
Nimeni nu ne-a cerut pärerea.
Suntem pe forum din proprie initiativä.

Nu am spus ca toate maximurile de efecte se obtin intr-un timp scurt, ci cat mai scurt. Daca timpul e scurt, nu inseamna ca efectul este maxim. In filmele mentionate de tine, efectul maxim se obtine tocmai prin lungimea cadrelor, care este calculata precis si care nu este o lungime mare, ci o lungime necesar de mare pentru obtinerea efectului maxim, pe care-l impune povestea. Efectul maxim se poate obtine si daca o secventa ar avea 20 de minute, dar in momentul in care l-ai obtinut, te opresti si treci la secventa urmatoare. In "Shutter Island", efectul maxim s-ar fi obtinut, daca lungimea secventelor ar fi fost mai mica.
Regula (maximum de informatie in minimum de timp cu efect maxim) ar trebui sa se aplice tuturor filmelor. Incalcarea acestei reguli in film arata ca regizorul subestimeaza capacitatea neuronala a publicului.

In Dilema de saptamana asta A. Gorzo face o cronica pozitiva la SI concluzionand ca filmul este atat un divertisment reusit cat si un eseu cinematografic expresionist venit din partea unui profesor.
O mica observatie: Nu Viorica Bucur a observat ca Shutter e Cabinetul doctorului Caligari remade by Scorsese ci regizorul insusi a afirmat ca a avut ca model filmul german. Sau o fi observat ea dar ... too late. Gorzo e printre putinii critici buni care nu servesc festivalurile mari ... and sometimes it shows.

Per total mi s-a parut sub "Mystic river" si "The departed", dar mult mai bun decat "Gone Baby Gone".

nu stiu inca ce sanse o sa aiba la categoriile importante de la oscarurile de anul viitor , insa cu siguranta la montaj, imagine si coloana sonora este favorit sa primeasca nominalizari si poate chiar sa castige, insa este foarte devreme pentru predictii.

Capodopera
 

Filmul e foarte bun, si nu e deloc previzibil. Mergeti sa-l vedeti.

SPOILERS, SPOILERS, SPOILERS!



Nu o sa zic de fapt chiar spoilerul, dar cred ca doar faptul ca se vorbeste despre un twist, e un spoiler in sine si poate sa afecteze experienta vizionarii.

Eu nu am simti nici un final dupa 15 minute. Cred ca nu sunt atat de destept. Nici cand a fost dezvaluit twistul, nu am fost convins, am avut dubii. Nimeni nu a simtit finalul de fapt, nimeni nu a dedus nimic inainte de a vrea Scorsese, ci unii au ghicit, ceea ce e o mare diferenta. Pentru ca twist-ul asta nu e nou, lumea face legaturi din astea... intreb pe cei care au vazut finalul dupa 15 minute, de cate ori ati presupus aceeasi teorie, chiar si ca o posibilitate pe parcursul unui film, si de cate ori v-ati inselat? E un joc de-a ghicitelea.
Insa daca doar urmaresti filmul, daca te cufunzi in realitatea sa, filmul te cucereste.
Realitatea filmului, e realitatea lui Teddy Daniels. Ganditi-va putin la asta. Pana la marele twist, absolut tot ce vedem e din perspectiva lui Teddy. Toate indiciile, toate acele aparente ciudatenii, tot ce te nedumereste la un moment dat, e acoperit de o explicatie cat se poate de logica data de intriga filmului, de realitatea lui Teddy. Apoi, cand apare twistul, privesti inapoi, si vezi lucruri care sustin noua realitate. Lucruri aparent marunte, dar cu siguranta niste wink-uri, desi fara semnificatie la momentul respectiv. Un exemplu ar fi faptul ca toti gardienii erau inarmati si incordati cand a venit Teddy pe insula, pentru ca apoi sa ti se serveasca explicatia ca a fost o evadare.
Filmul e excelent construit, si iti ofera mult mai mult daca te lasi prins in povestea sa, decat daca incerci sa-l ghicesti pentru ca ai mai vazut genul asta. Dintre toate de genul asta insa, e printre cele mai bune.
Mi-a placut foarte mult finalul, post-twist, acel not happy end. Intr-un fel, am simtit ca se pune din nou totul sub semnul intrebarii, al incertitudinii, nu credeti?

Pacat ca in Craiova o sa ajung muuult mai tarziu...

Articolul pe care l-am scris incepe cu mentinunea:
Vezi tu, i-au cam luat-o altii inainte cum ar fi alde Alfred Hitchcock, Robert Wiene si mai nou chiar si Ron Howard in "A Beautiful Mind".
Dar ai dreptate, filmul e excelent, daca ne-am fi nascut ieri.
Anul lansarii e prost.

mai e si un film cu bruce willis :)

Alfie a luat-o inaintea multora, ca veni vorba. Asadar, din punctul asta de vedere nu prea avem motive sa fim circotasi cu Marty.

Filmul ăsta e foarte bine realizat tehnic, arată excepțional, modul povestirii și tensiunea din film chiar au fost foarte bune. Totul era pregătit pentru un film foarte bun, dar filmul nu s-a dus nicăieri unde trebuia să ajungă, s-a lungit mult prea mult pentru acel final și apoi ni l-au explicat la tablă să înțeleagă tot omul. Dar deja pe vremea aceea puțin îmi mai păsa mie de ce se întâmpla filmul deraiase de pe orbită și m-a lăsat cu senzația: asta e, atâta au putut, sper ca filmul de mâine să fie mai bun.(între noi fie vorba a fost)

Nu credeam ca sunt singurul care crede asta, pentru ca am mai citit cateva pareri si pe forumul de pe imdb, dar, in sfarsit, cineva de aici care e de aceeasi parere cu a mea!

Tocmai am iesit si eu de la el, fiind in trecere prin Bucuresti l-am prins la Citymall. O sa bag ceva impresii.

So, mi s-a parut un film "tarantinian" :P in sensul de film-tribut facut cu pasiune. Quentin e cel mai bun exemplu care mi-a venit, de regizor care ia filmele care-i plac, le baga intr-o oala si reuseste sa faca o supa gustoasa din ele (in fine, macar uneori). Scorsese procedeaza aproximativ la fel, numai ca la un alt nivel. Modelele dupa care picteaza el (expresionist) in acest film sunt Hitchcock, Wiene, Kubrick, u name it ... Pe unele ni le-a dezvaluit chiar el (aminteam intr-un post precedent, aici), pe altele suntem invitati sa le descoperim. It's part of the game ... Si e o aventura provocatoare, si inteligenta, all along. Din pacate atunci cand incepuse sa se apropie dangerously close de niste chestii really big, Martin o vireaza "the easy way out" si ne livreaza un final usor aseptic (desi puternic, odata ce ai trecut de impresia ca ai fost pacalit ). E foarte posibil insa ca si asta sa fie part of the game, pt ca eu ca spectator nu pot uita ipoteza pe care regizorul o ucide. Devine chiar mai bantuitoare. Good night.

nota: 9 / 10 (foarte bun)

+1 marius_em +1 chambord

sa speram ca isi mai dau si altii cu parerea caci floares e prea destept pentru cinemagia forum si a prins care e "twist"ul dupa 15 minute..

eu nu si poate din cauza asta mi sa parut un film bun..
ba chiar o sa ma duc inca o data daca am timp sa il privesc din alta perspectiva..

Incearca sa te uiti din perspectiva unui om care nu a vazut doar Borat si Avatar in toata viata lui. ;)

SPOILERS!!


Mie mi se pare ca pur si simplu, unii au esuat in a observa detaliile servite de Scorsese, reusind astfel sa priveasca imaginea de ansamblu, care intr-adevar, e suspecta. Adica are halicinatii, si e intr-un spital de nebun, combinat cu misterul pacientului 67, un mister cliseu, rezolvat mai mereu in acelasi fel. Imi vine aici in minte 23-ul lui Jim Carrey.
Dar problema mea e ca pentru toatea astea exista o explicatie cat se poate de logica, fapt care ar trebui sa te impiedice sa vezi altceva, si sa te faca sa accepti acea realitate a lui Teddy. E intr-un spital de nebuni pentru ca e intr-o misiune, ca a existat o evadare a unui pacient periculos, are halucinatii pentru ca e drogat de doctorii nazisti, etc. Pentru ca toata cheia si geniul acestui film e ca prezinta realitatea din perspectiva lui Teddy, si nu o realitate obiectiva, observata din exterior.
Pana la urma poate fi vorba si despre tipuri de caracter, unii sunt mai analitici, mai bazati pe logica, si aici intra profesiile tehnice, ingineri, informaticieni, etc, altii sunt mai intuitivi, evita sa se axeze pe detalii si vad mai usor imaginea de ansamblu. Ultimii sunt buni manageri.
Nu cred ca are rost sa ne jignim.

Inchipuie-ti ca ne-a dus capul sa am observam si noi-restul lumii "detaliile" si acestea se leaga (nici o problema cu asta !) dar cand ti se plimba prin fata ochilor friptura iar tu primesti orez cu lapte mi se pare legitim sa fluieram fault in atac.

As a tip: daca n-aveti parale prea multe zilele astea, vedeti Shutter la Citymall (cei din Buc.). E doar 14 lei biletul (pana si in Bacau sunt mai scumpe filmele ;) ) Bine, de banii astia am fost nevoit sa suport aseara si niste cimpanzei care radeau la scenele mai tragice si isi aminteau din cand in cand ca mai au de pus tara la cale.

Destul de impresionant ca executie (nu chiar marcant dar nu gasesti prea multe realizari de felul acesta intr-un an obisnuit) insa ca miez, e in aceeasi cheie ca de la "Goodfellas" sau, cel mult, "Casino" incoace. Oricum, eu nu dau prea multi bani pe fond asa ca n-a fost nicio tragedie.
Nu mi s-a parut deloc lungit sau previzibil. La mine ceata a persistat o bucata buna de timp chiar si dupa incheire. :)) Foarte interesant si la a doua vizionare, noua perspectiva aproape ca te pune in fata altui film, altfel se traieste. Abia acum, mi-a parut si mie finalul cu surplus de explicatii. Cred ca singurul lucru care scuza faptul ca filmul nu a fost taiat definitiv dupa incheierea secventei din far e ultima replica a lui DiCaprio.

Interesant este faptul ca ultima replica a lui DiCaprio nu se regaseste si in carte, fiind adaugata in scenariu.

Iar in carte nu exista (din cate am auzit) dubii cu privire la raportul realitate-halucinatie. In film nu e chiar atat de simplu daca ne uitam mai atent la detalii si simbolistica. Ceea ce ma face sa cred ca Scorsese a schimbat ceva si la un nivel mai adanc. Eu am urmat evidentul cand am tras concluziile dar sentimentul meu a fost altul. Si, mai ales, mi-e foarte greu sa cred ca Scorsese a facut ceva atat de superficial pe cat pare (nu ma refer la simplism ci la faptul ca totul e la suprafata).

Și dacă nu a fost superficial, dar tu sau eu am simțit că e superficial trebuie să stăm să discutăm ce conotații ascunse ar fi putut să aibă, să fabulăm ceva doar de dragul că ne place de Scorsese și trebuie să-l scuzăm pentru acest film?
Filmul trebuie simțit, trebuie să te uiți direct la el, nu analizat în detaliu pe toate părțile până ajungi să crezi altceva despre film decât ce simți pe parcursul lui.

Da, daca e posibil sa nu fi fost superficial, tre' sa-i facem autopsia. Desigur, asta nu ne va aduce niciodata senzatia pe care o ai cand te indragostesti de el in sala de cinema, dar castigam experienta, iar pe viitor vom fi mai pregatiti sa primim cum se cuvine ceva mai profund decat de obicei. Daca am aborda fiecare film cu "mi-a placut. next! "sau "naspa! sa fie sanatos! " si apoi sa ne vedem de gospodarie, am intelege filme precum "Blowup" - ul lui Antonioni sau "Stalker" -ul lui Tarkovski la "pastele cailor" .

Nu, nu tre' sa fabulam de dragul lui Scorsese, nu tre' sa fabulam in niciun fel, nu tre' sa-l scuzam. Trebuie doar sa ne asiguram ca dam Cezarului ce-i al Cezarului.

E cinematografia mai importantă decât viața și gospodăria?
E interesant să ne spunem părerile despre film, dar presupunerile astea nu dau bine. O să ajungem la concluzia că filmul a vrut să spună ceva și dacă nu ai înțeles aia n-ai înțeles filmul.
Rămân la părerea că cel mai important sunt emoțiile și modul în care simți filmul pe durata lui.

Dacă te apuci să găsești sensul filmului după ce l-ai văzut e ca și cum ai mânca ceva, dar fără să te impresioneze gustul sau mirosul și apoi încerci să ce afli cum ar fi trebuit să fie gustul sau mirosul să știi data viitoare să le apreciezi că sunt mai speciale. Și dacă nu faci asta s-ar putea să nu apreciezi niciodată caviarul sau vinurile de nu știu câte sute de lei. E ceva rău în asta?

Înțelesul filmelor e supraapreciat zic eu, mai degrabă ar fi de folos dacă te-ar ajuta să simți altfel un film, pentru că în definitiv asta e ceea ce contează. (pentru mine cel puțin) Și această autopsie nu cred că ne ajută în acest sens.

Un film bun, e din ce in ce mai bun cu fiecare vizionare.

Un film prost, ramane prost.

Si va zic sincer, mi-a ajuns o singura vizionare la Shutter Island.

Cred ca exagerezi. E prost fata de "Taxi Driver" si "Raging Bull" , sau fata de nu-stiu-ce alta capodopera din istoria cinematografiei... dar e aspru spus "prost" . E doar inferior.

@sergiuseling: "Film lovers are sick peple. ";)

Nu neg.
Dar:
For me, the cinema is a piece of cake, and I love cake.
Şi desigur:
Cinema is an old whore, like circus and variety, who knows how to give many kinds of pleasure.What's not to love about that?

Asa o tragedie nereusita de film, m-a dezamagit considerabil.

Si, asa cum e mereu cazul, ce doare enorm e ca se intinde atat de mult, cu atatia timpi morti.

Taking the bus, $1. Paying for the movie ticket, $6. Snacks and soda, $4. Acting like a pretentious douchebag... priceless.

Funny.

dap. Sunt ipocrit. What's your excuse?

Sir, excuse for what, sir?

for acting like a douchebag, sir. :)

Cuvantul e unul foarte dur, nu cred ca se potriveste pe deplin situatiei.

Din pacate nu a fost o decizie constienta, sa nu-mi placa filmul. Asa s-a intamplat. Iar desi as fi apreciat o abordare diferita la aceasta idee de baza, judecand dupa ce am vazut, nu pot sa recunosc decat ca in loc sa am impresia ca numai ce am iesit dintr-o casa de nebuni, simt ca am fost spectator la un joc narativ care nici macar prin executie nu m-a distras. Asta-i viata.

Si, oricum, raspunsul corect era:

I'm asking the fucking questions here private. Do you understand? :D

:) Ma prind mai greu.

CTP desfiinteaza Shutter Island.
http://www.gandul.info/opinii/azilul...-sacri-5715094

E o lehamite generala a criticilor fata de acest film. Poate e ceva rau cu filmul asta, desi mie mi-a scapat. Si am vazut si eu Psycho, si A beautiful mind, si K-Pax, si Fight Club, si Identity, si Vanilla Sky, si The Manchurian Candidate.
Filmul are succes la public, si eu nu sunt decat un consumator de film, si recunosc ca mi-a placut.
Dar daca tragi cu urechea la ce spun criticii, te dezumfli.
M-am dezumflat.

CTP e critic de film cum sint eu patriarh. Asa ca parerea lui ma intereseaza cit e negru sub unghie. Oricum, sint foarte curios in legatura cu filmul, dar neavind acces la cinema, mai am de asteptat un pic...

Ai serioase probleme, daca vorbesti in necunostiinta de cauza. Bag mana-n foc ca CTP a vazut cel putin de 50 de ori mai multe filme decat tine. Asta nu-l face critic, dar poate ca deceniile petrecute de studiu personal in istoria filmului il fac, si-as mai adauga si prieteniile sale stranse cu mai toti cineastii romani contemporani.
Te-ai gandit ca poate tu nu stii tot? De exemplu, domnul Cristian Tudor Popescu are, in cadrul U.N.A.T.C.-ului, cel mai adanc-analist curs dintre toate cursurile facultatii.


Ca tot vorbea mai devreme cineva pe aici despre ipocrizie. Tu respingi din start parerea CTP-ului, asupra unui film, pe care tu nici macar nu l-ai vazut pe jumatate (prima jumatate, aia mai putin proasta, care tot iti da sperante ca filmul poate nu e atat de plagiat precum pare).

1. N-am afirmat niciodata ca "stiu tot".
2. Nu stiu unde vezi tu ipocrizie, nu mi-am dat cu parerea despre film deocamdata, m-am referit strict la "criticul de film" CTP. Parerea pe care o am despre el mi-am facut-o in urma aparitiilor sale care, uneori frizeaza ridicolul, la PRO CINEMA. Poate daca as avea ocazia sa asist la un asemenea "adanc-analist" curs vreodata, mi-as schimba parerea. Insa, din ceea ce am vazut la teveu, omul nu pare nici "adinc", nici "analist". Pare tot acel analist politic incrincenat, care, mai nou, isi da cu parerea despre filme...

C.T.P. e, ca formatie, inginer.
Din 1986, de când ne-am cunoscut si ne-am împrietenit, si-a dovedit apetenta si pentru urmätoarele ocupatii:
- scriitor si animator S.F. (foarte bun)
- critic literar (bun)
- gazetar (destul de bun)
- critic de film (foarte bun)
- profesor la U.N.A.T.C. (unul dintre rarissimii excelenti)

Spun "critic de film (foarte bun)" bazându-mä pe urmätoarele:
- culturä cinematograficä impresionantä
- aparat critic riguros, analitic, bine organizat (spre deosebire de unii comentatori mediocri, care se uitä crucis când aud sintagma "aparat critic" - e firesc sä n-o recunoascä, lor lipsindu-le);
- inteligentä nativä;
- obiectivitate.
Uneori, mai si greseste. Asa, si...? Toti gresim, inclusiv Gorzo, Tudor Caranfil, Viorica Bucur, sau subsemnatul...

...Deci, Windom baci, mä bucur cä esti un patriarh cu atâtea calitäti - dar am o nelämurire: tu parcä erai ateu? :-?

Si cat de bun comentator sportiv e? :D

Nu mä pot pronunta, sunt clei în materie de sport.

De-asta am si ales titula de patriarh, pentru efect maxim.:D Repet, parerea legata de CTP mi-am format-o strict prin prisma aparitiilor sale televizate. Nu cunosc restul activitatii sale in acest domeniu, asadar, recunosc, s-ar putea ca afirmatia mea sa fie pripita si nu tocmai conforma cu realitatea... Ma bad.

Ok :)

lol. true story.

in alta ordine de idei, spre deosebire de careva de mai sus care recomanda citymallu', eu va zic ca locul e infect. proiectia e absolut petarda. sau poate era 3d si asta, iar eu naveam ochelarii la mine.
ah, si filmu' e brici. cut the crap.

Subscriu. Mi-a placut si mi s-a parut captivant chiar daca stiam twist-ul. De alta data ma invat minte sa nu mai citesc ca filmul are un twist, cel putin nu cand am atat de mult timp sa ma gandesc la care ar putea fi inainte sa vad filmul.

recomandam citymall pt ca era ieftin si calitatea acceptabila, nici o petarda, las-o naibii