Japonia
 

Am iubit o fata fascinata de duda asta.
Iubesc o surioara fascinata de duda asta.
Deci...

To my brother
 

kiku

Istoria i-o spun foarte pe scurt: mai întâi i s-au descoperit virtuţi terapeutice, bineînţeles că în China, unde - în urmă cu mai bine de două milenii şi jumătate - au început s-o cultive şi pentru frumuseţe. Japonezii au adus-o în timpul perioadei Heian (794-1185), i-au spus kiku şi au adoptat-o ca blazon imperial.

În perioada Edo (1603-1868) s-a lăsat ademenită în grădinile obişnuite, luând înfăţişarea de ogiku, cea cu floare mare şi cu nume diferit, în funcţie de forma petalelor: atsu-mono, atsu-bashiri, hiro-mono, kuda-mono, ozu-kami, mino-giku.
Noi, ceilalţi, o ştim drept Chrysanthemum (grandiflorum), adică floare-de-aur (din gr. Χρυσος, chrysos + ανθεμον, anthemon ). De fapt, e un hibrid născut din doi „părinţi” certificaţi, soiul zis coreean, cu floare albă (C. zawadskii, var. latilobum sau chosen-giku, pre limba lor) şi o plantă indigenă (C. indicum, care la ei se chema shima kangiku sau abura-giku), dar ar urma să luăm în seamă încă alte cinci specii… şi aici pun capăt interesului artificial pentru taxonomie în horticultură, it beats me.

În Japonia e sărbătorită toamna, de altfel însuşi anotimpul se mândrea în trecut cu numele ei de floare. Am citit că pe 9 septembrie s-a ţinut un prim festival, însă adevărata domnie a crizantemelor mai are de aşteptat până spre sfârşitul lui octombrie. Ca să poată fi expuse în diferite aranjamente şi stiluri, tradiţionale, le cultivă de primăvara în ghivece speciale, confecţionate din ceramică neagră … şi asta-i tot o artă! Uneori, în funcţie de calendar, trebuie „păcălite” să înflorească mai devreme şi atunci le acoperă cu pânză, amăgindu-le că ar fi sosit deja nopţile cele lungi. Doar în Grădinile Imperiale Shinjuku le cultivă direct în pământ, adăpostite sub şoproane din lemn. Fiindcă şi acolo iernile-s grele.

Culoarea crizantemelor? Poate fi alb pur sau alb-gălbui, poate fi roz pal sau închis, mergând până la roşu-grena, sau roz cu vârful petalelor alb, sau galben ori galben intens, auriu, bronz… câte nuanţe, toate purtând un nume aparte. Practic imposibil de transpus.

Altminteri, ne putem bucura de crizanteme şi cu ajutorul unor cuvinte, câteva, culese de ici, de colo. Despre ele – prin numele lor:
Ogiku creşte singură pe câte o tulpină şi face flori imense, albe, galbene sau roz, al căror diametru poate atinge chiar 18-20 cm - când sunt complet deschise. E vedeta expoziţiilor, piesa de rezistenţă, te întâmpină în şiruri lungi, pe diagonală ori în lanţuri nesfârşite din tot atâtea varietăţi.
Ca atsu-mono, petalele iau forma unui glob, sunt multe de tot şi se strâng laolaltă, iubitoare, deci curbate spre centru. Sunt atât de mari şi de grele încât au nevoie de sprijin, aşa că li se fixează un guler din hârtie sau sârmă.
Dimpotrivă, hiro-mono are floarea larg deschisă, ca o farfurioară de ceai încropită din petale mari, despărţite.
Kuda-mono este la fel de mare ca şi ruda ei atsu, dar are petale cumva tubulare, fie subţiri, fie mai late (ca să-şi schimbe iar numele, ai-kuda, respectiv futo-kuda). Devin însă spectaculoase când sunt foarte lungi şi înguste, ca nişte ace (hari-kuda), astfel că nu pot rezista decât sprijinite pe câte-un guler scorţos, aidoma unei golilla dintr-un tablou de Velázquez.

Într-o altă grupă intră crizantemele mijlocii, cu flori de peste 9 cm în diametru (restul ar ţine de categoria „mici”). Desigur, şi pe acestea le întâlnim sub denumiri variate, higo-giku, saga-giku, ise-giku, edo-giku sau ichimonji-giku.
Ise-giku şi-a luat numele de la o fostă provincie (Ise), unde ar fi venit adusă de stăpânul casei Kitabatake, unul dintre cei mai importanţi susţinători ai dinastiei sudice în perioada Nanboku (1336-1392), când doi împăraţi îşi disputau succesiunea la tron. Întors din luptă, nobilul s-a oprit la Templul Daikakuji din Kyoto, unde i-a fost înmânată ca dar divin. Floarea, cu petale foarte subţiri şi lungi, atârnând ca nişte fire răzleţite şi ciufulite, mai este botezată şi „mătură”, dar e atât de delicată, gingaşă, încât nu-ţi vine a te gândi la vrăjitoare şi farmece rele! cu atât mai puţin la războaie sângeroase, deşi fusese unul lung şi istovitor pentru ambele dinastii.
Şi la edo-giku, petalele răsfrânte peste miez îi dau florii un aer rebel (probabil că numai lor li se îngăduia o asemenea dezordine).
Saga-giku e mult mai bogată în petale, dar tot aşa, extrem de lungi şi subţiri, adevărate picioruşe de păianjen, de la care şi-a împrumutat numele. Mai că te aştepţi să-şi ia zborul, ca nişte funigei.
Higo-giku, născută într-o altă regiune (Kumamoto) rămasă loială aceleiaşi Curţi imperiale sudice, are petale tubulare, dispuse pe un singur rând, din care răsare miezul, un perfect disc auriu, închipuind soarele.

În stilul Ozukuri, sute, dacă nu chiar mii de flori-crizanteme sunt silite să crească dintr-o singură plantă şi să capete forma unei uriaşe cupole verzi pe care o înstelează cu lumina lor palidă. La finalul unei trude de aproape unsprezece luni.

Când sunt expuse în stilul cascadă (Dai-kengai), sunt preferate florile mici, aidoma celor sălbatice, dar cu sutele! iar grădinarii le fac să curgă, valuri-valuri colorate, nebune, ciudate, încât privirea nu le mai poate ţine şirul.
Există însă şi crizanteme bonsai, cărora li se răsucesc rădăcinile peste bucăţi de rocă. Arată de parcă s-ar fi oprit la marginea lumii şi de acolo privesc în gol, întoarse spre sine, a întrebare.

Dintre toate acestea, el - la care s-o fi gândit?

Before the white chrysanthemum
The scissors hesitate
a moment.

(Yosa Buson, 1716 - 1784)

atsumono
 

edo giku
 

chouji giku
 

ichimonji giku
 

saga giku
 

Deleted, de unde pasiunea asta pt plante?

:)

ise giku
 

chouji
 

kudamono
 

Dai kengai
 

Oozokuri
 

ogiku
 

kiku
 

for you

sunt ele,
 

kiku

:)

hmmm... crizanteme, florile toamnei.
din toamna-n care Dumnezeu cocea prăjituri cu aromă de vanilie, crizantemele-mi induc o stare de teamă.
=(( =(( =((

gata, ma duc sa-mi cumpar niste crizanteme :)

ca sa le daruiesti "EI" :) , ok?

la primăvară, poate că am să scriu despre floarea-de-cireş, sakura no hana :)

dacă nu mă şterge până atunci :D

Ma bag si io la discutii despre sakura si cred ca si prietenul meu care si-a tatuat sakura pe gamba (impreuna cu niste sabii de samurai, of course :D )

nu cred că vrei să ştii povestea crizantemelor mele, dar o să ţi-o spun oricum pentru că în ciuda faptului că plătesc cel mai scump Internet posibil, pe strada mea etc. mi-au trebuit mai mult de 5 încercări de a deschide CineMagia, în p*** mă-sii de viaţă, deci foarte pe scurt:
- 23 octombrie prin 2000 şi ceva,
- Forin = colegul meu care mi-ar fi putut fi tată,
- accident pe autostradă la întoarcea de la Piteşti, de la înmormântarea fratelui,
- teamă de accidente, stat numai in spate - cei din faţă nu au păţit mai nimic. :(
- toamnă,
- mai apoi Drumul Taberei,
- Sf. Dumitru,
- un Bucureşti de sute de crizanteme de toate culorile,
- nu am mai răbdat biserica, mulţimea, cimitirul şi m-am dus să mă plimb prin cartier,
- aerul, străzile, copacii miroseau a vanilie, de unde-am dedus că Dumnezeu coace prăjituri
- de atunci toamna nu mă pot împiedica să-i urăsc pe toţi: Florin, crizanteme, anotimp, vanilie, Dumnezeu. pe toţi! :(
- restul anului mă mint că miercurea aia-n care mi-a promis că ne vom revedea nu a venit încă, şi toate zilele sunt duminică. aproape 300 de duminici. :">
- no, şi ăsta e motivul pentru care-n viaţa asta mi-e teamă de crizanteme.
:(( :(( :(( :(( :(( :(( :((

If Winter comes, can Spring be far behind?

la Shelley te gandeai? ;)

Dragomara,
 

I'm sorry :(

sper că ştii că nu asta era în gândul meu

iubesc florile. şi muuuuuuuulte alte chestii. asta-i tot :)

@Deleted - fii pe pace. sunt ok, şi chiar nu mai vreau să discut despre asta, vreau doar să uit. :-* =;

Ma uit si eu p ce aveti voi aici.
Japonia... samurai, sakura, munca, bomba nucleara, manga, letters from Iwo Jima, ryu murakami
Am fost la un festival sakura in Korea, a fost... de neuitat... Vreau sa merg si la unul in Japan, tara contrastelor

Io sper s-ajung in China la iarna, one of my best friends s-a mutat acolo pt totdeauna. Azi mi-a povestit ce horror e, si cu atat mai tare ma atrage...

Nu e horror... Depinde din ce punct de vedere privesti. Eu am fost la Beijing si mi s-a parut unul dintre cele mai fascinante orase pe care le-am cunoscut! o tara comunista una dintre primele cinci economii din lume, cartiere vechi cu mentalitati de evul mediu la noi, si cladiri de 20 de nivele coexistand bizar dar socant de armonios, China comunista dar in care primeaza proprietatea privata si societatea de consum, mancarea excelenta dar chelnarii nu vorbesc o boaba de engleza, perle s bijuterii la pret derizoriu, masini de 1500 de dolari bucata pe care nu si le permit decat cei cu stare si o istorie mai indelungata decat toata Europa pusa la un loc. WOW
Nu uita ca este vorba de tzara care a civilizat Asia... Cultura japoneza de la ei isi are radacinile..,

Pai da, tocmai in ideea asta sunt atrasa incolo. My friend lives in Wuhan, a fost la atatica sa se stabileasca in Beijing.

Ryū - hmmmmmmmm :)

Ce ţi-a plăcut mai mult - Albastrul .... sau Ecstasy?

I agree - e uluitoare :)

am de gând să pun nişte poze de acolo, dar nu acum

Welcome! sper că mai stai pe aici ca să poţi revedea câte ceva din locurile acelea

Mie Albastru mi-a placut mai mult.

http://www.imdb.com/title/tt0080357/

Asta ar fi ecranizarea. zice-se ca a fost un esec dar la fel au zis fraierii si despre Particulele elementare, which is so totally wrong.

Du-te, fara putinta de tagada, daca poti (nici macar nu e prohibitiv billetul de avion). Revin, eu nu am fost decat la Beijing (Pekin), dar sper sa ajung si la Hong Kong si Shanghai pana in martie. Este... minunat... daca ai mintea indeajuns de libertina incat sa accepti toate .... compro misurile si contrastele asa cum sunt, sa nu ii judeci pt ca sunt... diferiti ( nu din pct de vedere occidental, ci din pct de vedere uman) si sa te bucuri de faptul ca strain fiind (a se citi ::out of China::) ai anumite avantaje

Sub nici o forma nu i-as judeca, tocmai asta e ideea, m-am saturat de europeni, daca ar fi dupa mine as merge sa stau 2 ani in Indonezia (mi-au promis la anu' bursa acolo), 2 ani in Iran 9nu dau burse decat studentilor la limbi persane iar de persana nu ma apuc), si cativa prin toate tzarile arabe. Japonia nu ma atrage in nici un fel, sunt prea mecanicizati, plictisiti de viata, fixisti si etc.

eu am inceput lectura lui Ryu cu ::Albastru::: care mi s-a parut fascinant de intens si decadent, dar ireal... Pana am auzit istoria unii vechi amic din generala care si-a petrecut o mare parte din adolescenta in Tokyo si mi-a spus, spre socul meu, k o mare parte din viata teenagers-uri ::cool::: japonezi cam asa este. Am citit apoi Ecstasy, poate din alt (un pic mai subiectiv) punct de vedere ... si am inceput sa (sper eu) percutez un pic mi mult alienarea si singuratatea psihica a acestor oameni, descendenti ai unei istorii zbuciumate mereu, dar etern sub semnul muncii si sacrificiului suprem (psihologic vorbind ;) )

Pentru Ce In Lume Te-ai Duce In Iran????????

Mai bine in Iordania, la Petra, unde s-a filmat Indiana Jones 2 si unde mama mea a fost ceruta in casatorie (nu in ordinea asta)

am greşit eu?
 

parcă aici era vorba de Japonia :)

sau nu mai contează ... e "fără frontiere" :P

Pentru Persia.

scria illo doua posturi mai sus ca ar sta 2 ani in Iran, suna de parca ar avea ceva death wish...

eu le-am citit invers (în ordine inversă, I mean)

am să postez (aici, dacă rămânem pe Insulă şi nu galopăm călare pe cămilă :P ) ceva legat de ce spuneai tu ... un fel de deşert

după numai trei zile în preajma lor - ah! acum îmi vine să râd :)) - nu cred că pentru o femeie poate exista ceva mai degradant sau umilitor decât să fie privită de unul dintr'ăia ("privită" e un fel de a spune, că nu le este permis, pur şi simplu TU NU EXIŞTI) :P

ok,
 

dar şi eu sunt încăpăţânată :P

aici e JAPONIA :)

日本

Pai da, da' noi aicisha suntem obijnuiti sa divagam si ne place asa si e un spirit specific locului si nu ne place admonestarea si pana si administratia a acceptat pan la orma ca asa suntem noi si ne lasa impace. It's the spirit of this place and we shall preserve it.

eu?
 

admonestare?

c'mon :P

Let's have it your way: vorbeşte-ne despre Persia :)

yes, yes... Joaponia fara froniere morale sau religioase, Japonia extremelor, Joaponia drogurilor si a Sakura, Japonia samurailor si a matasii decadent de senzuale

before that,
 

ne oprim în Persia :)

- facem o escală