al 2lea concurs de Valentine`s Day si Dragobete
 

Cinemagia organizeaza si in acest an un concurs de Valentine`s si Dragobete. Euro Entertainment Enterprises ofera 20 de DVD-uri la concurs, cu urmatoarele titluri:
Mic dejun la Tiffany (1961)
Stardust
Eu si printul meu
The Holyday
Tristan si Isolda
Paris, je t`aime
Sex & the city - sezonul 6
Un sarut tandru, in regia lui Ken Loach
Step up/Dansul dragostei
Iluzionistul
Tema concursului:
Un brief de 500 caractere pentru un scenariu legat de iubirea la/in cinema.
deadline: 1 martie
Juriul este alcatuit din cei doi membri ai redactiei Cinemagia si un reprezentant al EuroEnt

Bine zis :)

Atunci, in loc de brief, spun o prezentare de 500 de semne a unei idei de scenariu care sa plece de la tema "iubire la cinema". Sunt la dispozitie doua saptamani. Succees!
Oricum Euro Ent. a pus la bataie niste titluri foarte bune.

...pe care le-a amestecat cu chestii gen Step Up si The Prince & Me.

Acum n-o sa ne impiedicam noi de 2 titluri;oricum castigatorii isi vor putea alege titlul dorit (in ordinea punctelor pe care le-au obtinut);probabil cele doua vor ramane la urma.

Ce ai facut tu cu prezentarea subiectului cartii se poate chema un brief, deci ai dat un exemplu bun despre cum ar trebui scris pentru acest concurs.
Daca spun ce inseamna pentru mine "iubire la cinema", inseamna ca trebuie ca voi sa taiati de pe lista voastra cu idei - potentiale briefuri; deci, ma abtin.
(cel putin pana pe 1 martie :D )

"Iubire la cinema" poate însemna ORICE - cu douä conditii:
1) Sä fie IUBIRE...
2) Sä fie LA CINEMA.
Simplu, nu?

Re: RE
 

nu neaparat scurta; si doar din scenariu ne-am putea da seama cat de ecranizabila e povestea; pur si simplu descrierea in 500 de semne a unei povesti (de iubire) legate - intr-un fel sau altul de cinema.
dar Pitbull a explicat mai bine.

Pianistul - drama vs. comedie
 

Rula "Pianistul" la Modern. Impresionant filmul...
Cinci oameni in sala micuta... si eu printre ei...
Nemtii impusca primii oameni si din spatele meu aud scancete.
Nemtii arunca un batran de la etaj si scancetele reapar mai inversunate.
Nemtii mai impusca pe cativa. Scancetele devin usoare bocete.
Intorc capul. Domnisoara avea rimelul scurs dar se redresase si se prefacea ca nu ma vede. Ii zambesc si ma intorc la ecran.
Pianistul ajuns pe acum slabanog, cara dupa el o conserva prea mare, cu o haina de ofiter german pe umerii ososi, pe cale de a fi impuscat de aliati. Probabil singurul moment hilar din film, dar care mi-a dat oferit un fals motiv pentru hohotele de ras isteric, de necontrolat care m-a cuprins. Da, radeam. Radeam in hohote, dar nu de Pianist, ci de mademoiselle cu 3 randuri mai in spate, care traise intens fiecare cadru, care se machiase degeaba in acea seara si care acum ma privea ca pe un ofiter neamt crud si fara inima.
I-am spus ca e amuzanta si am invitat-o in oras. Dupa lungi negocieri si scuze, a acceptat.
De atunci, am mai vizionat impreuna Pianistul la TV de 3 ori si de fiecare data Camelia plangea.
Iar eu… radeam de fiecare data… de ea, nu de Pianist.
“Edi, esti rau!”
“Stiu, baby, stiu… dar nu ma pot abtine! Faza cu conserva ma da pe spate!”

Daca chiar conteaza... da ala e, cu Adrian Brody

:lol: Povestea asta a lui Edi imi aminteste de un articol din Hustler, daca vreti vi-l copiez aici exact, era cam asa:

Intr-o seara m-am oprit in fata unei vitrine a unui magazin de imbracaminte. Am ramas cu gura cascata la o vanzatoare blonda cu fund superb si sani imensi. Ma tulburase complet! Am dat buzna in magazin si am intrat in vorba cu ea. Am invitat-o sa bem o cafea si a acceptat. Mi-a fost greu sa o rog sa vina la mine in seara aia dar pesemne ca si ea realiza ca imi este greu sa o invit la mine acasa. M-a rugat chiar ea sa vina la mine. Am fost foarte incantat si am luat o sticla de vin. Ametiti de la bautura am trecut la giugiuleli sfarsind intre bucile ei tulburatoare si naucitoare. :oops:

Numai ca eu as fi mixat din Bruckner inainte de: Am dat buzna in magazin asta: A doua zi eram tot acolo si o priveam. Seara de seara treceam sa mai arunc o privire la vanzatoarea mea ce-mi trezea fanteziile cele mai umede. Ea ma observase si incepuse sa-i placa prezenta mea acolo. Si astfel au trecut 6 luni si eu eram tot acolo. Pana cand intr-o zi am aflat ca nu mai lucra acolo... :)

Credeam ca sunt singurul caruia i s`a parut ca si cum ar fi citit ceva gen Infractoarea :) fara nici o suparare pentru autor.dar .. chestiile astea nu trebuiau trimise undeva pe privat ? sau aici pe forum trebuiesc scrise ? povestirile de amor ma refer :)

Gloria, cate ore mai sunt pana la deadline? Nu am inteles faza cu 500, vorbiti de litere (caractere) sau cuvinte 500 la numar? Deci asta sa fie un sinopsis ce merita dezvoltat in scenariu apoi film? Ok, acum nu stiu daca intre EL si EA e nevoie de schimb de fluide sau merge si-un platonism? Ca la sex dupa film nu ma bag, suna ca-n Hustler.

Tocmai terminasem liceul si rula pe ecrane "Titanic". Ca toata lumea, ne-am strans si noi grupul nostru de prieteni si am mers la film. Cum era de asteptat, sala era arhiplina, stateau persoane si pe scarile interioare ale cinematografului.
In scena cand Jack a murit inghetat in apa, toata lumea era plina de lacrimi. Chiar si amicii mei care erau baieti mai fitosi, plangeau. Chiar nu mi s-a parut un film la care sa plang in hohote desi filmul e bazat pe un fapt real. Sa nu fi inteles ceva oare... ;)

BUZZ!
---
Si unde trebuie trimise? Pe adresa ta de e-mail? Pe privat Gloria? Postam aici?? Astia sunt toti participantii de pana acum? Doi? :huh:

Eu unul asa am inteles ca se procedeaza - adica scriem ce avem de scris pentru concurs ca pe un raspuns la topic... :hmm:

da, se pare ca doi participanti; deadline-ul era 1 martie; fiind sambata, plus ca tema concursului e mai dificila anul asta, trebuie sa-l prelungesc. E ok inca o saptamana? Pana pe 8 martie atunci; numai bine: castigatorii vor oferi un DVD cadou fetelor din viata lor.

Aici, fireste, trebuie scris respectivul brief; intr-un word count selectand tot textul iti va da numarul de caractere; dar nu e o conditie obligatorie numarul acesta de 500.

Cred ca ar fi avut mai mult succes daca s`ar fi trimis un mail automat la toti utilizatorii .. sa ii anunte ca pot participa la un concurs cu PREMII .. si acest brief sa fie trimis undeva pe o adresa privata.Poate unii nu vor sa trimita pe forum .. ca sa nu riste niste amuzamente din partea altora :)

o sa urmaresc si eu topicul si daca nu se strang 20 de candidati pana in seara de 7 martie, voi scrie si eu aici 500 de caractere random pentru a primi un dvd! :w00t:

Filmul incepuse deja de 15 minute cand a intrat in sala. Mi-a atras atentia pentru ca a trantit usa. Nu am putut sa o vad prea bine, pana cand s-a apropiat periculos de mine, asezandu-se pe scaunul din dreapta mea. Intreg randul era gol, cu exceptia scaunelor ocupate de noi. Era cu siguranta mai frumoasa decat actritele din filmul pe care pana atunci il urmarisem cu un interes deosebit, asa ca am ales sa ma uit, discret si nu prea des, la ea. Deosebit filmul, replici ce-ti raman intiparite in minte, dar mai deosebita ea, mai degraba imi va ramane in minte ea. Intorcand privirea pe la mijlocul filmului am vazut ca si ea se uita la mine. Mi-a zambit, ce era pe ecran nu a mai contat de atunci pentru mine. S-a ridicat brusc, cu cateva minute inainte de final, mi-a atins mana si a plecat grabita. Nu am mai vazut-o de atunci...

Buna idee :)

pai chiar daca n-o sa fie 20 de inscrisi, premiile nu se vor distribui asa, fara o evaluare a briefurilor;... o propunere proasta carevasazica n-o sa fie premiata deloc.

Eu am sa-i cer consultanta in particular lui nenea Pitbull sa fiu sigur ca am sa castig acest concurs. Apoi vom face o intelegere ca DVD-ul castigat sa-l donam unei case de toleranta. Uite, chiar acum ma pregatesc sa cer sfaturi narative si voi trisa in acest concurs ca sa fiu sigur-sigur ca am sa castig. Am auzit eu ca in viata castigi numai daca trisezi si am sa trisez fata de participanti si am sa castig sigur-sigur si am sa ies campion si am sa fiu no.1. O sa fiu fericit alaturi de hartia pe care scrie "Locul I, martie 2008 i se inmaneaza Domnului Neuptolem pentru meritele deosebite avute la brieful de 500 de litere, etc....". Joc murdar ca sa castig si sa fiu no.1 ca am auzit eu ca daca trisezi...ce sa te mai freci la cap cu etica si morala si bunele maniere cand e mult mai usor sa trisezi si sa ti se umple sacul asa de la Conducere, direct in plosca cu premii. Si asa o sa fac tot timpul in viata si asta va fi doar inceputul si am sa trisez ca sa castig. Si vai si-amar de participanti si cei ce inca spera, pt ca am sa castig ca eu voi trisa si am sa ies campion sigur-sigur. Ca sa castig trisez. E mai usor sa castigi trisand. Am sa trisez si am sa castig. Neah! Sic! 8)

Cum mi-a schimbat viata un bilet la cinema
 

Se intampla acum 10 ani.Am fost cu o buna prietena la un cinema din Iasi. Stateam la rand la bilete pentru un film de dragoste, parca. Nici nu observasem ca eram atent examinata de tipul din spatele meu.
In sala, el avea loc langa mine. Tot timpul filmului ne-am vorbit, ne-am cunocut, ce sa mai....ne-am placut.Filmul, nu l-a vazut niciunul din noi doi, dar in schimb ne-a unit.Iar acum santem o familie fericita, care peste 3-4 saptamani asteapta si al doilea copil.

Uhhh... daca am inteles eu bine, sunt doar patru premii a cate 5 dvd-uri, nu 20 de premii a cate un dvd :huh:

Da, am ridicat miza: asa incat vor fi 4 castigatori, fiecare va primi 5 DVD-uri - dintre titlurile mentionate deja.

Povestea este inspirata din realitate. Cu unele exagerari si divagatii literar-fantastice pe alocuri dar destul de subtil, doar pentru a avea o aura mai cinematografica. Depaseste 500 dar n-am avut ce-i face, daca e prea mare asta e.


O cutie de bere sta in fata mea. Are culoarea rosu-trandafiriu si e scris pe ea: "Inca un rand, inca un gand." Sunt blocat si privesc in gol. Lumina se reflecta in ea dandu-i nuante diferite metalico-trandafir. Ma gandesc la ea...sunt satul de ganduri...o vreau!...
In urma cu aproximativ un an mergeam cu prietena mea la noul James Bond, Casino Royale. Puhoi de lume, era reducere. Prietena mea era femeia de afaceri in devenire, gospodina perfecta si tarfa discreta din pat, practica si-atat. N-avea pic de romantism, pic de senzualitate, pic de gust, totul era prafuit la ea, cariera ei era pe primul loc, cat despre chipul sau comun de bruneta vopsita roscat...niciodata n-am avut parte de o frumusete angelica sau de un caracter pe masura mea, poate pentru ca timidul din mine a fost purtat de colo-colo intre femei intelepte, slute, dornice sa ma devoreze. Nu m-am impotrivit niciodata, eram vazut bine intre amicii mei, in firma si, ele, reusisera sa-mi inoculeze ideea realista ca fata angelica cu moralul ala ideatic n-ar exista.
Am cumparat bilete pentru amandoi si am intrat in sala. Filmul a inceput iar actiunea m-a binedispus. Prietena mea radea spumos cu un malau hidos, coleg cu ea de servici si coleg si de scaun. Nu-mi pasa si nu gaseam nimic amuzant la film. Pe deasupra Eva Green m-a refacut sa visez si ca merit mai mult. La final, cand personajul ei a murit, mi-am dat seama ca visele mele erau prostii, nimic n-avea sa devina realitate!... Am iesit din sala pe usa laterala cu acceasi fata posomorata ca de obicei. Atunci am avut parte de-un miraj al iubirii. O observasem. O vazusem. Era tanara, prea tanara, frageda. O adolescenta, mi-am zis. Ochi mari albastri sau verzi, ca Eva Green...nu mai desluseam prea bine, realitatea ma acaparase si ma ametise. Parul bogat si despletit pana spre solduri ca de papusa Barby blond-saten si in scarlionti. Chicotea si...probabil astepta vreun baiat. Am intors privirea spre concubina mea. In urmatoarele zile am uitat incidentul launtric.
Doua saptamani mai tarziu, s-a nimerit sa fie pe 14 februarie, dupa arhicunoscutele inmanari de cadouri fade intre mine si viitoarea mea sotie (caci aveam nunta programata in toamna) am plecat iar la cinematograf, rula Saw 3 si doream sa fiu una din victimele lui Jigsaw. De data asta singur. Acolo am intalnit totusi un amic cu gasca lui ce mi-a mai descretit fruntea. Printre pustii veniti cu amicul meu, era si unul de vreo 15 anisori. Jigsaw isi incepuse macabrul dezinvolt spre deliciul salii ce aplauda si se exterioriza isterico-euforic. Ma simteam stingher, ce cautam acolo? Toti erau niste pusti. Trebuia sa vin intr-o zi neaflata sub monopolul biletelor Orange. Pe la mijlocul filmului, pustiului minor i se facuse rau la scena cu operatia. Amicul meu era concentrat la groaza. Pustiul dorea la toaleta. L-am luat de umar si l-am tras printre randuri deranjand spectatorii si am plecat cu el la baie. Pe drum a vomat si mi-a murdarit haina. M-am enervat si l-am lasat acolo. M-am intors in sala, de data asta in alt loc, mai izolat. De-acolo am urmarit horror-ul linistit si totodata absent. Am iesit singur, am zis sa-l astept pe amicul meu sa nu ma creada un nemernic si curios ce patise minorul. Am uitat de ce stau pe-afara in frig de unul singur cand ea a aparut iar. Aceeasi faptura din urma cu doua saptamani. Ingerul delicat. Angelica creatie umana. Acum am privit-o mai atent si era intr-adevar la vreo 16-17 ani. Puteam sa pun pariu ca n-avusese parte de majorat cu tot ce implica el. In pullover cu dungi orizontale in doua culori tras peste soldurile rotunde, gratios trasate si perfecte. O iubeam deja. Era opusul viitoarei mele sotii. Pleca chicotind, un pic speriata, mai mult prefacuta a speriata, imi banuia a fi curajoasa. Prinsa intre doua fete tinandu-se la brat, amicele ei. Se grabeau inghetate de frig. Vasazica era singura. Am fost la un pas sa intru in vorba cu ea dar mi-am adus aminte de voma ce inca nu mi se uscase de pe geaca. Ce impresie as fi facut? Si de Valentine's Day. Pesemne m-ar fi crezut vreun dezaxat obsedat sexual. Ma enerva pustiul ala tampit, ma enerva ziua asta importata de comerciantii ce vand dragoste la taraba. Am privit mult timp in urma ei. Mi-am zis s-o urmaresc sa aflu unde sta, macar blocul, dar era pustiu la ora aia si sigur m-ar fi observat intr-un tarziu. Nu eram un detectiv prea grozav. Am abandonat ideea de a intra in vorba cu ea in seara aia si ca si cum as fi smuls o radacina crescuta in inima mea, mi-am vazut de ale mele. M-a mangaiat sufleteste gandul ca odata intalnita in curs de doua saptamani la film, la aceeasi ora de rulare, 19, aveam s-o mai intalnesc, tot intr-o zi de reducere si tot la 19.
A trecut un an de atunci si zambetul adolescentin de Lolita nu si-a mai facut prezenta in viata mea. Acum ma intreb daca nu cumva a fost o inchipuire sau era creatia mintii mele de cum ar fi vrut sa fie o fata. Nu. Era reala. Fight-Club e doar un film. S-a intamplat. De doua ori. Exista. Undeva, ea exista. Intre timp am devenit mai barbat, mai tupeist. M-am desprins de ceea ce ar fi putut insemna o casnicie deja stiuta ca pe un scenariu de film binecunoscut. M-am despartit de viitoarea mea aleasa. Mi-am dat demisia din postul de birocrat robotic si am reglat conturile cu multi "amici" de catarama ce traiau numai pentru bani si cariera. Acum sunt mai singuratic dar ma simt atat de bine! O vreau pe ea, imi doresc ceva juisy si apreciez tinerii ce merg in cinematograf, ce-si gasesc timp de film in viata lor. Vreau dragoste, nu incatusare. Vreau s-o simt in brate!
E deja pranz. E timpul de o cafea dupa berea matinala. De azi nu mai beau. Sunt lucid. La ora 15 am de gand sa merg la televiziunea locala sa dau un anunt, voi da anunt si in ziar: "Doresc sa iau legatura cu toate fetele de pana in 20 de ani ce au fost la cinematograful X in zilele de 14 si 1 februarie 2007, la Casino Royale si Saw III." Fireste, nimeni nu se va ingramadi din prima, dar anuntul meu va persista si atunci cand va gasi curajul de care are nevoie, imi va raspunde.

Era seara, era vara. Sala de cinema era aproape plina.
In stanga si in dreapta lui MICHAEL oamenii se miscau producand un fosnet puternic.
Floricele zburau prin aer, trimise de cei mici. O atmosfera de petrecere.
Langa el statea o necunoscuta, cu parul inchis la culoare,
foarte simpatica dar plictisita. Filmul incepe, trec cateva zeci de minute
pana cand M observa o scena care il amuza atat de tare incat scapa
cateva secunde de ras. Se uita la fata de langa el, dar spre surprinderea lui,
aceasta avea lacrimi in ochi. Fata iese din sala, iar M ia o decizie surprinzatoare
chiar si pentru el insusi. Pleaca dupa ea. La iesirea din sala, coridorul era gol.
M se hotaraste sa abandoneze filmul, desi ii placea mult,
si pleaca in cautarea fetei. Dar nici urma de ea. M aproape alerga si se uita disperat
in toate partile. Necunoscuta disparuse. In alergare loveste ceva.
Ridica privirea si o vede pe LISA, fosta lui prietena, de care se despartise
din cauza unui amic, care ii sugerase ca poate mai mult. M o iubea. Aceasta il
saluta timid...si ea tinea inca la el. Dupa acea intamplare, M si L au inceput
sa isi vorbeasca din nou mai mult, si in cele din urma, au ajuns sa fie impreuna.
Fata aceea...filmul acela...l-au facut pe M sa realizeze ca parerea prietenilor
nu este intotdeauna corecta si ca trebuie mereu sa isi urmeze inima.

Captiva intr-o lume in care griul e negru si albul din gri nu exista, satula si torturata de repetitivitate, imi gasesc refugiul de cele mai multe ori intr-o cutie cu fotolii si canapele confortabile- pentru un fizic rupt de minte, transportor-. Cutia are un televizor mai mare si isi zice cinematograf.
Luminile intermitente creeaza atmosfera perfecta pentru filmul de pe afis care promite sa fie sangeros si nemilos cu rasa umana; care isi merita soarta de animal fantezist ahtiat dupa modele si stereotipuri, dupa retete ale fericirii si minciuni extatice.
Platesc 3 bilete .. m-am obisnuit. Nimeni nu mai toceste de mult minunatele sustinatoare de transportori.
Aceeasi vanzatoare, indesata intr-un halat de menajera isi impinge odrasla langa mine. Un soi de jucaus ascuns dupa o gluga supradimensionala, genul de ratat absolut fara viitor.
Imi convenea, puteam sa-l ignor si sa traiesc filmul.
Aceleasi scene horror pentru bebelusi ruleaza in fata ochilor mei si singurul lucru care ma tine constienta e decorul neschimbat care imi trasmite o plictiseala crunta imposibil de patruns.
Imi aprind o tigara. Individul de langa mine, insolent si tupeist vrea si el. Il servesc si il ocolesc privirea pe cat se poate dar zaresc un detaliu ce avea sa ma propulseze inapoi in transportor. Definitiv.
Crucea intoarsa de la gatul lui - puerila si intriganta - imi genereaza un flash de imagini innebunitoare. Il vazusem de zeci de ori inainte si stiam ca nu ma lasase niciodata indiferenta.
Ce-i cu crucea aia - il intreb- “ Ma protejeaza de animalele fanteziste ahtiate dupa modele si stereotipuri, dupa retete ale fericirii si minciuni extatice”.
Raman pietrificata si ma intreb daca nu cumva nici macar ceea ce gandesc nu mi-a mai ramas pentru mine. Imagini pline de culoare ma invadeaza si nu recunosc nimic.
Imi mai cere o tigara. Tresar speriata si ii dau.
Arati de parca ai avea nevoie de o cafea - zice - Neagra ca de obicei? Stiu ca filmul nu a fost o alegere buna. Mergem?
Ghidata de impulsul mecanic al mersului, sangele imi pompeaza in obraji, claustrofobic si o intrebare imi rasuna incontinuu in cap: ce simt?ce e asta?
Ma ia de mana si ma trage afara... Vad soarele apunand? E portocaliu? Portocaliu?

As avea o mica remarca in cazul in care se trezeste cineva sa spuna ca nu ar fi potrivit temei ceea ce am scris eu: dincolo de floricele si inimioare si prostii, sentimentele profunde care iti zguduie fiinta pana si in cele mai ascunse colturi fac de fapt diferenta. Merci

Pai cred ca inimioare si pupici ar fi prea plictisitor ca sa se numeasca iubire nu ? :)

Frumos Ava, frumos. Azi am vazut ca tu esti campionul(oana?) de anul trecut.
Eu nici nu-mi dau seama daca am scris despre inimioare. De floricele sunt sigur ca nu. De prostii? :?
As avea o mica remarca si eu. Puteam sa scriu o poveste mai buna, 100% SF, dar am preferat-o pe aceasta pt ca e (si singura cu cinema) inspirata din realitate si 50% se cam intrepatrunde cu ce s-a intamplat cu adevarat, doar atat. Am preferat sa o scriu pe aceasta decat una pur fantezista si poate mai reusita. Nu ma interesa percutia cat sa fie scris ceva plauzibil, verosimil. Sper sa iau o mentiune. Din hartie. Sau carton. Si sa scrie ceva pe ea.

PS: Mesajul anterior este mesajul cu numarul 1000 al meu de pe forum. :D Cu aceasta ocazie:
http://www.ciprian.ro/artificii2bis.jpg
http://www.nunta-catering.ro/design/...artificii5.jpg
http://blog.pintea.ro/wp-content/upl.../artificii.jpg
:)

Neuptolem, remarca mea era general valabila pentru toata lumea. Ceea ce am scris noi 2 nu cred ca are termen de comparatie. Eu am ales o alta viziune. Cam atat. Simteam nevoia unui contrast..
Eu scriu de placere, nicidecum pentru vreun premiu..
Campion(oana?)-sa zicem..premiatA

Eee, conform regulamentului, Neuptolem are de-acum si el dreptul la rang personalizat! Nepoate, i-l scrii Gloriei sau lui StefanDo, si ti-l pune unul dintre ei. Propun:
- Semioltean
- Sucä/2
- Din spita lui Ahile
- Titirez
- Zvârluga forumului
- Furtunä într-un pahar cu scenarii
- Dragomara's wet dream
- Nightmare Stuff
- Neverending PMs author
- Proust al mesajelor private
...In rest, te mai gândesti si tu.

Ca daca era adevarata si partea ca iti plac pustoaicele inseamna ca esti un monstru sa stii in nici un caz nu esti un barbat :)

Pai suntem la concursul de dragobete nu de sexy teens 2008 :)

:) Draga, e surpriza. Spui la party-u' de dupa ceremonia de decernare a premiilor...da' stai linistita, ca ceea ce tie ti s-ar parea tragic, pe mine m-ar face fericit.


Ar fi o idee...
Neeaah! :P
:sick:
Bunicel, io ma gandisem la "Greeceman'blood" ceva de genu' da' nu-s hotarat si...sincer? nu fac o pasiune din formalitati si cred ca e suficient nickname-ul asta. Ma mai gandesc, pana la 2000 ma decid...nu pot sa uit un mesaj privat al lui Mistah J, eu il intrebasem de ce posteaza atat de des, sa m-ajunga pe mine? care aveam vreo 180 pe atunci iar ce fusese postat sub nicku' de Alkazam, pierduse dreptul la posesie. Si mi-a raspuns: "Eu vreau doar s-ajung mai repede la 1000 de mesaje pe forum sa-mi pot lua un rang personalizat apoi o las mai moale." :lol: Doamne, cat m-a amuzat!

:D Se va remedia. Stiti, dom'le, eu nu prea am folosit e-mailul ala in ultimul timp si mi-era mai easy de-aici. Mult timp, privat cinemagia a fost pentru mine un e-mail.
PS: Da' nu-s asa neverending... :oops: Nu uitati ca nu am vorbit niciodata pe messenger! Pe altii i-am stresat si pe mess! :w00t:

Dimpotriva .. ca daca ar fi scris de tanti de 48 de ani care da biletele ar fi fost mai original .. decat sa scrie aceeasi idee .. m`am asezat pe scaun si ea era in fatza mea .. dar n`am indraznit sa intru in vorba cu ea ca spargea seminte in capul celor 2 batranei din fatza ei :)

E un defect ce sper sa devina calitate. Sa lasam castrarile alaturi de transatul femeilor si sa fim mai politicosi, se poate? ;)

Nici una, nici alta.
Nici asta, nici aia.
E un dat obiectiv.

In cartea lui Marguerite Duras .. Stavilar la Pacific e o scena de dragoste la cinema.Sau ma rog .. un preludiu pentru ceea ce va urma :)

Mie mi s-au parut excitante scenele din Unfaithful, acolo personajul lui Olivier Martinez o duce pe Infidela prin cinematograf si fac prostioare: surprinsi de detectivu' lu Richard Gere.
Serios, rar mi-a fost dat sa vad in realitate o fata la film care sa-mi placa cu adevarat. Cred ca doua, anul trecut (din ailalti ani am uitat), printre care si Lolita. Da' nici eu nu-s batarn. Si nu strica s-astepti o fatuca de-asta sa-'mplineasca 18, ca si tu poate mai ai probleme de rezolvat si conturi de umflat intre timp.

Eu personal o prefer pe Infidela in locul unei Lolite de 18 ani .. din Romania :) mai ales ca in final a stiut cum sa rezolve treburile in favoarea ei si a sotului.

Va vine sa credeti sau nu, eu am vazut Lolita in urma cu 2-3 saptamani, cand a fost pe tvr2. Mai era Scary Movie I la ora aia (ce nu l-am vazut in intregime nici pana azi!) dar l-am preferat p-asta. Mai ales cand pe generic isi face aparitia Mario Kassar (ce mi-a scos mintile in copilarie cu filmele de actiune). Si intr-adevar, filmul era mai degraba de calibrul lui Marios Kassar decat prestanta lui Adrian Lyne. Atractie fatala a fost un fas dpdv sexos dar Propunere indecenta mi-a placut la vremea aia. De 9 1/2 Weeks n-am inteles nici pana azi ce are asa interesant, nu mi-a trezit nici o emotie, nu mi-a trezit nimic. Insa nu cred ca povestea mea are ceva din Lolita, tinand cont de doi factori: 1) eu n-am nici macar 30 de ani, nici macar 29, si mai putem scade suficient; 2) 16-17 inegal cu 14.

Un naufragiat la cinema

Primul gest a fost sa ma uit la ceas. Apoi cand am vazut ca stateam de 30 minute la acea coada, m-am intrebat: ce dracu’ caut eu acolo? Inca de pe vremea lui Ceausescu am un puternic dezgust pentru cozi si acum nici la cinema nu scap de ele? Priveam nepasator si calm multimea de pustani din fata mea, care de plictiseala se agitau nervosi. Inchid ochii si incerc sa ma gandesc la ceva frumos. Imi imaginez ca ma aflu pe o insula pustie, iar eu stau pe plaja uitandu-ma dupa cineva care sa ma salveze. Dar oare vreau sa fiu salvat sau mai vreau sa stau singur acolo, departe de aglomeratia din oras, fara telefoane mobile, fara livrari facute la timp, fara nici o grija? Imi dau seama ca in maini am o minge de volei.
Deschid ochii si observ ca ma aflu in sala de cinema. Ea este langa mine si imi zambeste. Nici nu ma intereseaza cum am ajuns aici din moment ce am trecut de… Lumina se stinge. Ea ma ia de mana si imi sopteste la ureche ca trebuie sa-mi spuna ceva important. Si eu am o surpriza pentru ea, dar inca nu sunt pregatit. Incepe filmul. Oare cum sa-i spun? In loc sa fiu atent la film ma gandesc daca am facut toate livrarile azi. In fiecare zi sunt contracronometru. Cateodata imi pare rau ca nu am destul timp pentru ea.
Dar mie nu mi se poate intampla asa ceva, e doar un film. Dupa ce se termina, viata isi reia cursul ei normal. Dar daca… Poate ca ar trebui sa-i zic. Trag aer in piept, ii strang mana si ii soptesc la ureche: vrei sa fii sotia mea?
Ea a intors capul si mi-a zambit contrariata. I-am zambit si eu si am repetat intrebarea de data aceasta in directia care trebuia, pentru ca vecina mea din stanga nu semana deloc cu iubita mea... Din fericire acest mic incident nu a fost observat, pentru ca ea era atenta la film. Apoi a zis un DA pe care l-a auzit intreaga sala si astfel am vazut finalul filmului mult mai linistit. Dupa film am aflat ca vom avea si un copil.

Cornel Popescu

Originally Posted by Dragomara:

Neupro

Neu-pro-blemu', neo problemo, no problem. Houston, I have a problem! - problem!, problem!... :shock: :huh: :w00t: :happy: :love: 8)

Ma speriasei, crezui (in traducere: "am crezut") ca iar e vorba de "E"-uri consumate de tine.
Ziua asta apare odata la 4 ani, pt cine nu stia asta, tin sa reamintesc aici.

N-am inteles nimic din poveste, e genul de scriere pe care tre s-o citesti de cel putin 3 ori sa pricepi ceva. Bai, n-ar strica sa-mi iau cartea aia de teste de inteligenta. Am rasfoit-o si era plina de figurine cu 3 muchii, 4 muchii, romburi, cerculetze, alea-alea, aflu si eu IQ-ul, tin minte ca era 118, da' mi l-am calculat fiind somnoros, de nu eram somnorici, poa' eram mai cleva tudei (clever today)! :w00t:

Dar Mura e o iubire din tinerete .. sau sotia decedata a personajului tau ? Si de ce e ultima primavara a lui ? Stie ca va muri ?

P.S. Scriind cu alta culoare decat ceilalti useri nu iti va mari cu nimica sansa de a castiga :)

El si ea apartin a doua lumi diferite:sunt doua temperamente total opuse si au prieteni diferiti. Un lucru ii uneste - magia filmului. Mari devoratori de cinema, se cunosc pe un forum unde se contrariaza in remarci aduse filmelor vizionate. Incurajat de un pariu facut cu cel mai bun prieten, ce consta in cucerirea fetelor frumoase, el da curs invitatie ei si se intalnesc. Se plac si povestile de dragoste pe care le comentau pe Internet pareau banale. Cu "ajutorul" unui "sfatuitor" gelos, ea afla de pariul baietilor. Relatia lor se stinge. El incearca sa se vindece in bratele verisoarei ei, cu care fata nu vorbea. Dar nu mai era pasiune. Dupa un timp, se regasesc, dar... Sa fie totul un vis din care nu merita sa te trezesti?