Presa
 

Spre consideratiunea dumneavoastra:

http://www.adevarulonline.ro/index.j...le_id=121 458
http://www.algoritma.ro/dilema/fw.ht...t=60/index.htm -
articolul domnului Gorzo despre Closer si cel al domnului Serban despre Oscaruri.

o precizare, totusi:
articolul 'meu' despre oscaruri este, de fapt, o simpla traducere & adaptare a unui articol preluat de pe internet! greseala apartine redactiei care, obisnuita sa scriu eu la rubrica 'de ce (nu) e cool...', a lasat semnatura la locul ei...

articolul lui gorzo, insa, este chiar al lui - si este superb.

E facuta o adnotare in acest sens la sf. articolului

http://www.adevarulonline.ro/index.j...icle_id=121789

Probabil de aici si tema emisiunii pastorite de ALS,despre Woody Allen.

care va fi simbata de la 21 pe tvr cultural.

miine la 10, in reluare, emisiunea dspr oscaruri.

si tot miine, pe radio guerrilla de la 15 la 16, in dialog cu mihaela radulescu dspr filme.

voila; pauza auto-publicitara s-a incheiat...

Ce poate sa stie Raduleasca despre filme?

PS: S-o intrebi de ce s-a certat cu Maia Morgenstern si Daniela Nane!

Poate reusesti sa-l aduci pe Basescu,sa aflam si noi ce parere are despre cinematografia romaneasca. ;)

Ai un fix cu infecta asta. :hmm: :sick:

fix, nefix, tre' sa faca si omu' reiting, ca baetzii

referitor la "aparitia" a.l.s.-ului pe radio guerrilla: dupa ce la cinspe fara 10 am imprumutat un set de casti de la o colega si mi-am tras in fata paharelul de apita, am dat 'play' cu o fata morbida ca sa insel vigilenta sefilor.
surpriza: desi aveam 'casti de casti', auzeam niste beaturi disco ce facea ca dialogul mihaelei cu leutu' sa fie un lung sir de soapte despre filme (am auzit rostit godard si hitchcock la un moment dat, dar nu bag mana in foc!).
inainte de a-i inapoia colegei minunatele casti cu mesajul aferent ca ma pish pe ele, am auzit totusi o voce de dj spunand ca emisiunea se intrerupe pe motive de defectiuni tehnice.
frumoasa emisiune. mihaela, vreau sa fiu invitat si eu!

:lol:

regret, pt ca discutia fusese reusita... inregistrarea nu s-a facut insa intr-un studio, ci intr-o camera - de unde 'calitatea' tehnica precara.

asta e, am 'ratat-o' pe mihaela :((

n-ai ratat-o tu, s-a ratat singura.. :P

lasa, ma, ca filmele ei preferate (declarate la 'cronica carcotasilor') sunt 'blowup' si '8 1/2'... :lol:

Cu siguranta a citit despre ele in Elle. :lol:

the good, the bad & the funny
 

the good news: emisiunea de pe cultural a fost preluata si de tvr1 - care va relua editia dspr berlin.
the bad news: unii care fac emisiuni mai vechi au inceput sa faca valuri, spume, clabuci etc, ca - cica - 'fac concurenta' emisiunilor lor... slap me, but i don't see where is the problem?!
the funny news: emisiunea de astazi - dspr woody allen - a trebuit 'ratinguita' cu un 'AP' de toata beleaua, altfel n-ar fi putut fi data pe post!! motivul? il citez la un moment dat pe woody, care zicea ca masturbarea e sex cu cineva la care chiar tii... :D
so, daca aveti 'acord parental', va puteti uita la woody; daca nu, nu.

filmele astea doua au devenit transpunerea la/in nivel/gros-plan cinefil a lecturilor din Coelho. Orice monstra-sacra TV cand era intervievata despre profunda lor adeziune la elita culturala bagau repede un citat din Coelho in acelasi timp cu clipitul sagalnic, manutza inzorzonata petrecuta lasciv prin par si/sau bombarea semi-exploziva a mamelelor cu sfarcurile camuflate fragil.

PS: apropo de otto e mezzo; citesc prin tot felul de reviste mondene, materne si satene ca etimologia '8 juma' provine din faptul ca pana atunci Fellini realizase 7 filme de lung-metraj si 3 scurte, iar un cunoscut critic de filme despre care se stie ca are o voce care nu te lasa sa dormi dupa-amiaza, spunea barbar ca Fellini facuse 8 filme si cel in derulare era cronometrat cu jumate de masura.
Adevarul nu e undeva la mijloc, ci in realitatea faptelor: Fellini realizase 8 filme si un segment (Le tentazioni del dottor Antonio) din Boccaccio'70, iar nefinisatul 'otto e mezzo' i se parea o meduza alunecoasa....

Re: the good, the bad & the funny
 

[quote="Alex Leo Serban"]the good news: emisiunea de pe cultural a fost preluata si de tvr1 - care va relua editia dspr berlin.
quote]

la ce ora si in ce zi?

Re: the good, the bad & the funny
 

Unii care fac emisiuni mai vechi pe Cultural sau pe TVR2?

Re: the good, the bad & the funny
 

Am prins si eu in sfarsit emisiunea. Imi place atmosfera... casual, relaxata, citate amuzante... :D Cool!

Vazut emisiunea. ALS volubil si guraliv, Gorzo timid si bruiat de ALS, Caranfil sarmant. Per total o emisiune placuta.
As mai adauga in contexul subiectului - bufonul si filosoful Woody Allen -, care-si considera "Husbands and Wives", "Zelig" si "Purple rose of Cairo" filmele lui preferate, unde nu facuse nici un compromis.

PS: am citit si cartea Danei Duma: f inexpresiva, concisa si aproape anormal de formala vis-a-vis de suculenta epopee woodyalleniana.
PPS: "Viata nu poate controla decat arta. Arta si masturbatia."

http://www.observatorcultural.ro/ - articole despre Bernardo Bertolluci.

multimiri tuturor (inclusiv celor care mi-au trimis mp-uri)!

raspund in dezordine, ca nu mai stiu ce & cum:

reluarea pe tvr 1 va fi duminica d-m, nu stiu exact daca de la 16.30 sau 17; urmeaza confirmare.

persoanele 'iritate' sint din tvr cultural, of course...

unii au 'reprosat' emisiunii ca e prea 'pt cunoscatori'; i really don't have a problem with that - dar voua cum vi se pare? sincer, nu ma vad in postura de 'popularizator'... not my cup of tea :sick: .

cea mai buna cred ca a iesit aia de simbata asta (din 9, adica): mai aproape de ce se vrea emisiunea - dialog/sueta relaxata dspr imagine in general (= nu doar cinema!).
invitatii nu sint niste 'vedete' (2 artisti vizuali - mihaela kavdanska & stefan cosma, care apare si in clipul morandi), ci 2 oameni tineri, normali, pasiona(n)ti & simpatici.
enjoy it.
PS vreau sa fac una si cu cinemagisti - poate la tiff 05?

:lol: Foarte interesant.
La ce ora zici ca e emisiunea ?

hmm... :D

ah, am uitat ceva:

fiind moderator, nu se prea face sa-mi 'descarc' in emisiune lista filmelor preferate (n-am facut-o nici la emisiunea cu oscar), dar dati-mi voie s-o fac aici - intre cinemagisti:

deci - my favourite woodies:
'zelig', 'crimes & misdemeanors', 'manhattan' SI (pt 'curaj') 'husbands & wives'...
AND i have a crush on 'everyone says i love you'! :love:

pt marx:

sorry for being a pain in the ass, BUT: 'volubil' & 'guraliv' nu sint cam pleonastice? sau ai vrut un efect de repetata subliniere redundanta??... :D

Of, acest Woody Allen ma enerveaza constant. e intre cele mai respingatoare personaje din cinematografie. si e doar vina lui, pt ca exista.

e o "delicata" diferenta intre volubil si guraliv. primul poate chiar sa-ti placa uneori, al doilea te enerveaza intotdeauna.

EDIT - Scrie pe pagina anterioara cand e emisiunea, my bad.

cei care merg la tiff... :hmm:

Din cate stiu eu o sa fim 5, 6 daca il numaram si pe Emi, 7 daca vine si Mala.

mala nu e din cluj, patria tiff-ului ? :?

Ba da, deci presupun ca vine si ea.

Nu vine Mala la TIFF, vine TIFF-ul la mine :lol:

Pai scrijeleste-ti numele la topicul "Cine merge?" la TIFF, ca sa te trecem in catalog.

Deconstructing Harry
Sigur BUT.

of, nu stiu ce ai cu woody, herberte - dar m-am obisnuit deja cu gusturile tale sucite :P

in ce ma priveste, cum sa nu iubesc un tip care iubeste manhattanul, pe ingmar bergman si pantalonii reiati?? ;)

in privinta 'delicatei' diferente - este stilistica, nu semantica; semantic, este fix acelasi lucru... deci, pleonasm!

ALS-ule, daca "te-ai obisnuit",
atunci vei suporta, banuiesc, si completarile de mai jos.

Imi displace Woody Allen:
1. pt ca ilustreaza o mediocritate plauzibila, garnisita cu un umor lesios, cameral, inacrit...
2. pt ca e mic, fragil (aparent) si-si poarta perversitatea pe fata… (nu spun mai mult, ca eu sunt adeptul political correctness-ului)

2. pt ca EU il iubesc pe Bergman si-mi place Manhattanul, dar nu-mi plac pantalonii reiati.

is revoltat peste masura:
1. woody e cel mai tare. nu accept : "mmmh, pai sa vedem, nu stiu, mai sunt si altii".
2. woody = new york = adica I :love: n.y. & all that jazz.
3. sunt un sustinator pana in panzele albe a lui gorzo care a scris candva ca woody e cel mai fain barbat...
4. desi n-am vazut emisunea, prietena mea a facut-o. si tot ea mi-a relatat cum ca domnul moderator, in speta a.l.s, a pus la indoiala afirmatia nr. 3, nelasand loc "timidului" gorzo de a-si sustine cauza.
5. bine ca s-a gasit a.l.s-ul ("arata bine leo, ce sa zic?!" - tot ea) sa faca misto de woody cum ca nu e tocmai rupt din soare.
6. :P tuturor, asta pt. ca sunt anti-political correctness.

singurul film vizionat din cinemateca woody allen, 'husbands and wives', a fost o opera de geniu, care demonsteaza cinism, umor negru sfidator, o analiza frivola a conceptului de casnicie si a relatiilor maritale ale timpurilor moderne (desi as putea zice ca allen e 'vechi, domnule !')frivola si, fireste, perversitate... adorabil ! astept sa vad 'manhattan', 'crimes and misdemeanors' si 'anni hall', recent achizitionate in biblioteca proprie.

pt egon

1. multumiri prietenei tale ;)
2. in privinta 'opririi debitului gorzian' la punctul G - oricine il cunoaste pe andrei g. stie ca e greu de oprit... asa incit, oricit de adorabil a.g. (si e!), rolul de moderator ma obliga sa-i retez elanurile... (e o emisiune de doar 1/2 ora!)
3. ma BUCUR atit de mult ca esti fan woody! :love:

pt notorious

NU RATA 'zelig' - pure genius!!

pt toti ceilalti

astazi, la 'idei in libertate' pe tvr cultural, h-r pata sta de vorba cu als despre... filme, what else?!
in ciuda promo-ului, care e al de sapt. viit. ('hocus-pocus' cultural...), am fost asigurat de producatoare ca emisiunea de astazi este chiar aia cu mine... daca nu, surprize-surprize :D

Pt. cei interesati emisiunea e la 8.30.

Cartea de fata este rezultatul invitatiei primite de Umberto Eco de a conferentia in 1990 la Cambridge, in cadrul Tanner Lectures. Volumul contine trei conferinte pe tema └interpretare si suprainterpretare⌠, precum si trei replici nu mai putin interesante ale lui Richard Rorty, Jonathan Culler si Brooke-Rose, urmate de o contra-replica a lui Eco. Tema este una foarte controversata: Cit de mare este libertatea cititorului? Cita libertate confera textul in sine? Ce rol joaca autorul in acest triunghi conjugal? Exista interpretari bune si altele rele? Interpretare si istorie este numele celei dintii conferinte. Eco sustine ideea peirceana a semiozei nelimitate, bazate insa pe o serie de criterii care sa slujeasca intentiei textului, iar nu intentiei cititorului. El doreste sa limiteze astfel cimpul interpretarilor acceptabile si, in acest scop, intreprinde o └calatorie arheologica⌠ in istoria dezbaterii in jurul semnificatiei unui text.

Eco incepe prin a remarca succesul istoric al semiozei hermetice, confirmat de o traditie ce triumfa in secolul al II-lea d.Chr., pentru a ajunge pina la irationalismul filosofic al secolului al XX-lea: interpretarea este indefinita, adevarul scapa mereu, totul e secret, iar secretul hermetic e gol. Interpretarea nu dezvaluie decit un sir nesfirsit de suprafete... si devine suprainterpretare. └S-ar putea obiecta ca singura alternativa la o teorie a interpretarii radical reader-oriented este exaltata de cei ce considera ca unica interpretare valabila pe cea care urmareste cautarea intentiei originare a autorului. In unele dintre scrierile mele recente am sugerat ca intre intentia autorului (foarte greu de descoperit si adesea fara pertinenta pentru scopurile interpretarii unui text) si intentia interpretului, care (ca sa-l citez pe Richard Rorty) pur si simplu ╚ciocaneste textul intr-o forma ce va servi scopului lui╩, exista o a treia posibilitate. Exista o intentie a textului.⌠ A suprainterpreta textele, cea de-a doua conferinta, aduce in discutie dimensiunea negativa a suprainterpretarii, inteleasa in descendenta semiozei hermetice. Daca o interpretare buna nu poate fi definita, poate fi cel putin taxata ca nepertinenta orice incercare de suprainterpretare.

Semioza hermetica are la baza un mecanism al analogiei care nu cunoaste sfirsit: orice semnificat este doar semn. Sint preferate practicile de interpretare suspicioasa, bazate pe un principiu de usurinta si pe unul de falsa tranzitivitate. Este incalcat astfel principiul economiei textuale ce ar valida o interpretare acceptabila. Astfel este anulata intentia textului, inteleasa ca strategie semiotica menita sa fabrice un Cititor Model care isi imagineaza un Autor Model, diferit de cel empiric. Acesta nu ar face decit sa confirme intentio operis, definind mai vechiul └cerc hermeneutic⌠. Conferinta Intre autor si text aduce in discutie conceptul de └autor empiric■. Eco afirma inutilitatea acestuia in procesul interpretarii. Totusi, autorul poate interveni cu o ajustare a unei interpretari neeconomice └reactionind ca Cititor Model⌠. Eco aminteste si de mai vechea sa distinctie dintre a utiliza si a interpreta un text. A interpreta inseamna a respecta background-ul cultural si lingvistic al textului, in virtutea unei lecturi de tip economic, care presupune coincidenta dintre competenta enciclopedica a textului si cea a comunitatii de cititori.

A utiliza un text inseamna a-l forta sa intre intr-o schema rigida, anterior fixata, inseamna a-l suprainterpreta. In raspunsul sau, Cum evolueaza pragmaticul, Richard Rorty incearca o lectura in cheie pragmatica a lui Eco. Pentru Rorty, interpretarea e mai aproape de directia esentialista a gindirii, pe cind utilizarea reprezinta o activitate obisnuita. El respinge aceasta dihotomie, propunind doar termenul de uzuri pe care persoane diferite le fac in scopuri diferite. In final, Rorty opereaza distinctia lecturi metodice vs. lecturi inspirate, optind pentru cele din urma. Lecturile metodice ar forta textul sa intre in patul procustian al unei metode anume, ceea ce nu poate fi decit imoral, iar cele inspirate, mai sentimentale, ar reprezenta pentru critic o revelatie de tip cvasi-mistic, la limita dintre iubire si ura. Jonathan Culler se situeaza In apararea suprainterpretarii. El sustine, contrar lui Eco, ca └excesul de uimire■ legat de suprainterpretare trebuie cultivat, nu denigrat.

In acest sens, autorul tine o pledoarie pentru interpretarile extreme, considerind tendentioasa denumirea de suprainterpretare. Termenul este pentru el mai aproape de supraintelegerea (overstanding) lui Wayne Booth din Critical Understanding, unde se subliniaza productivitatea ei: suscita intrebari referitoare la ceea ce textul nu spune. Astfel, suprainterpretarea ar re-marca mecanismele de producere textuala. Din punctul de vedere al lui Culler, Rorty pacatuieste mai ales prin faptul ca exclude din sfera interesului sau cercetarea codurilor, a modului in care literatura functioneaza. Istorie in palimpsest 1, textul semnat de Christine Brooke-Rose, este un corpus mai putin teoretic, care nu interactioneaza cu celelalte discursuri. Autoarea manifesta interes pentru asa-zisul └realism magic⌠ pe care il renumeste └povestire in palimpsest⌠, operind si o clasificare a romanelor de acest tip (printre care se incadreaza si cele ale lui Eco). Ea face o analiza a naturii si destinului acestor romane, comunicind valoarea lor interpretativa, de relecturi/rescrieri creatoare, puternice. Replica la replici suspenda orice concluzie ferma.

Pentru Eco, datoria unui text ramine aceea de a indica pluralitatea contradictorie a concluziilor sale. └Un text poate avea mai multe sensuri, dar nu orice sens⌠, caci exista o serie de proprietati ale acestuia care limiteaza interpretarile legitime. Cu alte cuvinte, spune Ecco, └e adevarat ca locuim limbajul, dar s-ar cere macar sa incercam sa spunem potrivit caror moduri o facem. Sau, odata stabilit ca nu exista o singura rationalitate ce supravegheaza discursul filozofiei, si de aici, in sens coboritor, pe toate celelalte, spiritul semioticii nu e acela de a conchide ca, in cazul acesta, discursurile se pliaza exclusiv pe scopurile lor, pentru ca intre scopuri si discursuri se vor asterne niste logici √ argumentative, narative, enuntiative, figurative etc. √ pe care va trebui sa le aratam. Si aceasta cu atit mai mult daca limbajul nu e ultima dintre oglinzile naturii. Abandonind ordinea reprezentarii si intrind de-a dreptul in cea a lui a face si a putea, se va pune problema sa intelegem macar daca aceste interactiuni sint interdictii, ordine, amenintari, persuasiuni viclene, seductii abile sau ce sint ele.

Umberto ECO Interpretare si suprainterpretare,
Traducere de Stefania Mincu, editie ingrijita de Stefan Collini,
Editura Pontica, 2004, Constanta, 160 p.

Am dat copy&paste dupa articolul din Observator Cultural in ideea de a lega o discutie aici.E o problema fundamentala pt. orice om care scrie despre arta si chiar daca nu o sa stabilim nimic macar sa aflam niste pareri asupra subiectului.

Cinefili,cinefagi,Jodorowsky,Rohmer,Godard etc.

O singura intrebare domnul Serban:ce este cinematograful?

Nu zau ? "In surasul sau plapand razbatea o barbatie mai mare decat a tuturor toreadorilor lui Heminghway". :hmm:

faina emisiunea lu Patapievici (deºi n-am prins-o de la început). Felicitãri ALS! Mi-au dat de gîndit multe din ideile expuse. Mi-au plãcut explicaþiile despre Dreamers ºi despre memorie. Interesantã ideea cã devine mai plãcut sã revizitezi un loc decît sã-l vizitezi, fiindcã intervine amintirea, sau ceva de genul ãsta. La fel cu revizionarea unui film.
Totuºi, am o nedumerire, legatã de întrebarea lui Patapievici cu filmele comerciale americane gustate de majoritatea publicului, cînd tu pomeneai de Fellini ºi Bergman ºi pedagogia vizualã... cum se împacã astea cu Collateral, de exemplu? Cred cã nu te-ar mai fi luat în serios dacã ºtia cã þi-a plãcut filmul ãsta. Nu mai zic de Eternal Sunshine, care e cam la fel de comercial.

Regret nespus cã n-am prins emisiunea despre Woody Allen, unul din regizorii mei favoriþi. Se mai dã în reluare sau existã vreun transcript al emisiunii?
Sã amintesc favoritele mele, cã tot se poartã: sunt cam multe dar enumãr cîteva... Love and Death, Annie Hall, Hannah and her sisters, Everyone Says i love you (pe asta l-am vãzut de vreo 4 ori), Take the money and run, Deconstructing Harry, Sleeper...

pt leonard

nu, nu cred ca h-r p nu "m-ar fi luat in serios" daca pomeneam de 'eternal sunshine...' sau de 'collateral' - el imi cunoaste gusturile, stie ca nu sint un 'dogmatic al Autorilor'; probabil ca in febra discutiei nu s-a inteles ca NU pledez numai pt Cinema-ul unor alde bergman, fellini, etc: exista si un bun cinema hollywoodian, al 'bunilor meseriasi', pe care eu il gust & respect - atunci cind nu face concesii facilului.
sau tarantino: pur si simplu, n-a venit vorba... poate ar fi trebuit sa nuantez. my bad :oops:

pt serghei

cinematograful este acea arta care poate face ceea ce nu pot face toate celelalte - decit la un loc, si atunci acel loc este cinema ;)

"Problema" este ca majoritatea oamenilor care au facut Cinema si-au antrenat spiritul in alte arte,Kurosawa,Greenaway,Lynch in pictura,Pasolini,Bertolucci in literatura,Eisenstein,WKW au fost ingineri si exemplele pot continua.Ei au migrat spre cinematograf,o forma noua si mai libere decat celelalte arte,insa trasaturi ale spiritului initial au ramas.Cinematograful lor are mai mult aerul unei mutatii intre ceea ce este fundamental cinematograf si spiritul lor.
Elementele de comparatie pt. aceasta idee sunt Truffaut si Fellini,Truffaut cinefagul prin excelenta,omul care si-a petrecut adolescenta in Cinemateca Franceza,omul care nu avea cunostinte tehnice,o cultura cinematografica care dapasea cu mult cultura celorlalte arte,si care,in consecinta,si-a bazat intreaga creatie pe imensa cultura cinematografica.Fellini si-a petrecut copilaria in cinematograful din Rimmini(povestind depsre copilaria isi aducea aminte de filmele lui Keaton si a lui Chaplin,de Garbo si Bogart),a intrat in lumea cinematografului pe usa din dos-fiind unul din scenaristi pt. Roma,oras deschis a lui Rossellini.Creatia celor doi e bazata in proportie de 95% pe cultura lor cinematografica.

Incursiunea asta a plecat de la extazierea lui H.R.P. in legatura cu Jodorowsky.Bineinteles ca un om ca H.R.P.,cu o cultura vasta,il aprecieaza pe Jodorowsky cu toate trimiterile lui culturale dar inclin sa cred ca Jodorowsky nu e chiar Cinema-am acasa 6 filme de Jodorowsky din care am vazut doar Holy Mountain si m-am linistit.Intrebarea era menita sa descopere daca merita pt un om interesat strict de cinema sa le vada si pe celelalte 5.

good point: 'holy mountain' is the best, dupa parerea mea...
am mai vazut si 'el topo', si 'santa sangre', concluzia: alejandro jodorowsky nu este cineast, ci un 'touche a tout' de geniu ;)

uneori, insa, tocmai cei care nu sint aduc ceea ce trebuie unei arte ca sa nu se asfixieze in propriul ei mestesug - vezi si marguerite duras sau matthew barney.

Nici un om intreg la minte nu te poate lua in serios cand pledezi pentru Collateral. :hmm:
Proasta definitie.

Cred ca e a doua oara cind il faci pe WKW inginer, si confuzia mi se pare prea innobilatoare pentru ingineri. Ce stii tu e drept: WKW a terminat Hong Kong Polytechnic, dar cu specializarea in Graphic Design, care n-are nici o treaba cu ingineria. E ca cei care termina SNSPA si ies sociologi.

1. nu sint singurul care pledeaza pt el - au mai fost si aia de la oscaruri, si criticii francezi cei mai prestigiosi, si englezii, si..., si...; lumea e plina de oameni neintregi la minte care considera f. bun acest film - daca vrei sa te lupti cu toti ca sa-ti 'impui' minoritara ta parere, ce sa-ti zic: 'vast program' - vorba generalului de gaulle ;) ...
2. definitia mea e 'proasta'? ok, dar macar are avantajul ca exista! tu ai una? then deliver... (eu imi pregatesc the ammunition :P )