De ce nu merg românii la filme românești?
 

La prima vedere, s-ar putea spune că cinematografia românească este deja abonată la premiile internaționale, mai puțin „Oscar”.
Aceasta ar putea da impresia că filmul românesc este pe calea ce bună. În realitate, este dezastru.

Nu o spun numai eu, ca impresie de spectator, o spun și cunoscătorii care dețin date concrete.
În materialul „Filmul românesc, în cădere liberă”, CineMagia, 7 ianuarie 2014, Ștefan Dobroiu făcea o analiză cu cifre exacte a situației din anul 2013:
http://www.cinemagia.ro/stiri/filmul...enticationForm

Anul acesta nu am mai văzut o astfel de analiză oficială, sau poate nu am știut eu unde să o caut, dar și-au mai spus și alții părerea:
http://www.cinemagia.ro/forum/showthread.php?t=101319 CineMagia, Filme românești 2014

Căderea liberă continuă îngrijorător! Nu mai prindem ursul de aur, ci de argint (2015), și acesta ex aequo, și nu mai ajungem pe lista scurtă peste gârlă .

Nu numai atât! Dacă cel mai vizionat film depășea o sută de mii de spectatori în 2013, în 2014 are cu 15 mii mai puțin, adică preț de 3 filme medii, nu mai punem la socoteală faptul că filmul respectiv nu e nici pe departe un film bun, ci unul care se adresează unei anumite categorii de spectatori.

Și într-un an și în celălalt, al doilea film pe listă are abia un sfert din spectatorii primului, iar mai mult de 50% au sub 3 mii de spectatori, jumătate din acestea sub o mie în 2014!

Venind vorba că anul trecut nu am avut cu ce ne prezenta la Berlin, un producător a spus: dar ce vreți, să luăm în fiecare an premiu?! Într-adevăr, ar fi fost o problemă!

Astfel, la nivel de cineaști profesioniști nu remarc niciun stres, cât timp nu li se cere socoteala încasărilor. La nivel de critică, foarte puțin, ba de multe ori se dă vina pe spectator, iar la nivel de spectator, aici e mai clar, după cum se vede!

Nu putem transfera o parte din valoarea unui film bun celorlalte filme slabe, care sunt muuult mai multe, ca să vorbim de o cinematografie înfloritoare, luată în seamă de străini la festivaluri. E drept că acolo filmele românești sunt luate cu asalt, dar de către presă sau curioși. Sunt convins că dacă ar dura mai multe zile proiecțiile, s-ar rupe filmul! Desigur, mai apar și cumpărători, dar numai pentru filmul din festival, și nu am auzit de încasări record, sau aprecieri nemaipomenite ale spectatorilor . În cel mai bun caz, încurajări ale criticilor.

Dacă ar fi să căutăm explicații, cineaștii ar da vina pe spectatorul comod care stă la televizor, lipsit de patriotism, fără bani, prost sau incult. Și totuși, sunt filme românești la care vin de 10 sau de 100 de ori mai mulți spectatori, sau străine la care vin de 500 de ori mai mulți.

Sau vor da vina pe lipsa sălilor de cinema și pe condițiile improprii de vizionare. Dar acestea nu sunt cauze, ci efecte ale încasărilor slabe.

Așa că ar rămâne în discuție calitatea filmului și adresabilitatea acestuia, dacă-mi permiteți termenul!

Aici pot să discut din poziția mea de spectator. Părerile spectatorului nu trebuie să coincidă cu ale criticului de film sau cineastului, în general, și nu se exclud, sunt complementare.

În revista CINEMA pre-revoluționară eu defineam filmul bun, ca fiind un spectacol cinematografic în care se văd personajele, nu actorii.

Între timp, se pare că lucrurile s-au mai schimbat. Tinerii vin la film pentru actori. Problema e să vină! Și vin atunci când actorii lor interpretează niște personaje.

Acum ar mai fi de văzut cum ajung filmele filme și ce trebuie făcut ca acestea să nu se adreseze doar pereților .

Eu am niște bănuieli, dar de o bună bucată de vreme nu prea mai am cu cine discuta la capitolul „Cinematografia românească”. Era o vreme când CineMagia organiza vizionări cu userii de pe forum. Unde au dispărut userii? Unde sunt moderatorii voluntari?
Interesează pe cineva să-i scoatem din amorțeală?

Mirodoni, filmele româneşti nu se fac pentru spectatori, şi dacă nu sunt pentru ei, n-au motiv să meargă la ele. :D De ce nu se fac pentru spectatori? Simplu - pentru că producţia de film nu are nicio legătură cu banii spectatorilor. Filmele se fac din banii statului, iar dacă ele câştigă şi niscaiva premii pe la festivaluri, există şi scuza că banii ar fi fost cheltuiţi cu un rost. >:)

Banii statului” sunt banii noștri, indiferent dacă mergem la aceste filme sau nu. Nu e vorba numai despre cei de la CNC, ci și de cei de la sponsori. Acești bani, dacă nu ar fi cheltuiți pe filme, ar ajunge la bugetul de stat, sub o formă sau alta. Argumentul că sunt bani din publicitate este la fel de șubred. Noi plătim publicitatea, vrem – nu vrem, când cumpărăm produsele.
Dar dacă nu ne implicăm, nimic nu se va schimba.

Mirodoni, nu ai inteles sensul postarii lui Ghevara. Cand s-a referit la "nu depind de banii spectatorilor" parerea mea e ca a vrut sa spuna ca nu sunt obligati sa si aiba incasari. Chiar deloc. Pe regizor nu il intereseaza daca are 3000 spectatori sau daca sare 100.000. Efectiv nu este scopul lui. Filmul este platit, nu i se pune nicio conditie, nimic. Iar asta, parerea mea e ca dauneaza serios filmului romanesc in genere. E ok sa faci filme care sa socheze in afara. Despre mizeria de aici, despre revolutie, filme satirice, filme istorice, dar mai trebuie si sa te orientezi spre public.
Sa fim seriosi acum, 4,3,2 a lui Mungiu nu e vreo capodopera de film. Nu va ramane in istoria cinematografiei mondiale. Doar a bulversat juriul si publicul din afara. Atat! Dar asta nu i-o poti servi si publicului roman. Ei stiu, au vazut si au trait pe propria piele astea. Cat timp nu ai si o poveste solida in spate si un mesaj, pentru ca mesajul filmelor romanesti este inexistent, deci, atata timp cat iti lipsesc elementele esentiale, sa nu te astepti sa fii aclamat la scena deschisa.
Iar discursul cu " de ce nu merge lumea la film?" nu mai tine! Intrebarea corecta este de ce nu merge lumea la filmele romanesti? Raspuns: Pentru ca sunt proaste, greu de digerat, triviale si pe aceleasi subiecte pana la saturatie (cu mici, mici exceptii).
Gandeste-te daca filmul era facut de companii de productie! Cum ar fi evoluat lucrurile? Nicio firma privata nu ingroapa bani. Ar fi cautat in primul rand o poveste cu priza la public, apoi un regizor care sa stie sa creeze emulatie in jurul subiectului, campanii de promovare, etc.
Dar asa? Cat timp banul e de la stat... sa facem filme ca sa nu stam.
Banii de la CNC ar trebui sa se ofere exclusiv proiectelor facultatilor de teatru si film. Nicidecum cheta nationala ca sa produca 1-2 regizori cate un film. Lasa aia sa caute parteneri, surse de finantare. Si atunci, nu o sa mai apara filme care sa stranga sub 3000 de spectatori, ca acei regizori nu ar mai prinde un al doilea proiect la care sa lucreze . Decat daca ii da tata de acasa. Altfel nu!

:) right, alali!

Există vreun producător român căruia (după ce a primit banii de la CNC) îi mai pasă de încasările din bilete? :))

Deci, sa nu mai facem filme ce trateaza alienarea, depresia etc. ori alte teme de actualitate pentru ca traim pe propria piele toate astea :D Imi imaginez ca la o emisiune gen Garantat 100 %, care spre final are un moment muzical, dupa ce au dezbatut oamenii ceva teme grave, sa bage o manea, intru orientarea catre public, 'finantator' al televiziunii publice.

C., tu cand compui scenarii, sincer acu, te gandesti sa le placa prietenilor, vecinilor, pietarilor, ori pur si simplu iti transpui pe hartie ganduri, emotii, experiente proprii? Nu despre exorcizarea demonilor interiori e vorba in procesul de creatie?

Nu prea inteleg atitudinea asta prapastioasa legata de cinematografia romaneasca, dar e bine ca ne putem intoarce oricand la clasici, PRO TV ul reia anual Nea Marin Miliardar si alte asemenea.

@Alali
Ba am înțeles foarte bine și am completat spunând că „banii statului” sunt banii „spectatorilor” care nu merg la aceste filme, adică ai noștri.
Topicul este chiar„De ce nu merg românii la filme românești?”, adică nu la filme în general, și m-am referit la români, nu la toată lumea, pentru că nu am vrut să extind discuția… peste hotare. Cel puțin deocamdată!

Pentru ca la filme merg tinerii , si tinerii vor sa se distreze , sa se giugiuleasca , sa se pipaie . Poti sa te giugiulesti in timpul ce pe ecran ruleaza " Moartea domnului Lazarescu " ? Nu poti :((



http://www.dailymotion.com/video/xsb...ler-s-list_fun

@omul din dulap
Nu, omule, nu vreau să placă vecinilor, prietenilor, spectatorilor, ci aş vrea ca ei să se poată identifica cu personajele, să le pese de personaje. Cu rare excepţii filmul românes este "rece". Poţi recunoaşte situaţii, tipuri de oameni, dar nu participi, nu te identifici cu ele, nu te prea afectează ceea ce fac şi ceea ce li se întâmplă. Miza nu există sau e mizeră. De pildă în 4,3,2 cu cine "ţine" spectatorul? Sigur, cei mai vârstnici care au trecut prin situaţiile din film zic: "Da, dom'le chiar aşa se întâmpla!"... şi cam atât. Eventual trăiesc o emoţie rememorând propria tragedie. Dar, le pasă de personaje? Simt că li se opreşte respiraţia, sunt gata să plângă de mila studentelor din film? Nu prea. Eventual, o mică revoltă împotriva unor vremuri şi a unui sistem.
Şi pentru că bremen pomeni de "Moartea domnului Lăzărescu"... Recunoaştem un sistem, recunoaştem tipuri de medici, dar chiar ne pasă dacă domnul Lăzărescu scapă sau nu? Multe dintre filmele noastre sunt fotografii, radiografii, descrieri ale unei realităţi pe care o putem vedea în jurul nostru. Şi se opresc aici. De ce să dau banii pe un bilet la cinema? Ca să văd ceea ce văd în jurul meu pe gratis?! Îmi pare rău, dar mă îndoiesc de faptul că autorii unor asemenea filme simt vreo emoţie adevărată, în afară de "vai, ce chestie mişto am făcut". Mă îndoiesc că ei ţin la personajele lor. Filmele făcute fără sentimente nu trezesc, nici spectatorului, sentimente. Mai ales dacă te doare în cot de spectator, că, deh! spectatorul e ţărănoi şi nu înţelege ARTA.
Filmul românesc se face pe banii statului, pentru festivaluri, şi nu rezistă testului la public. Din păcate, fără banii statului n-am produce niciun fel de filme. Părerea mea... :D

Statul trebuie sa investeasca in film, asa cum trebuie sa investeasca si in cercetare, in ideea ca in cele din urma, vor aparea rezultate. Spectatorii sunt o problema secundara.
Daca cercetatorii ar trebui sa fie rentabili, sa se autofinanteze, 95% ar disparea in timp record, situatie extrem de periculoasa.
Rezultatele la festivaluri, au contribuit la imaginea noastra ca tara. Ar fi culmea sa fie finantate filme de gen "Leantza si Costel" pentru ca au succes la marea masa a publicului romanesc care, muhaha, cunoastem ce gusturi are.
Filmul comercial nu are ce sa intinda creanga la banii statului. Daca sunt in stare sa faca filme de succes la public, problema financiara nu e o problema. Dar nu sunt.
Si mai vine si concurenta. Cu aceiasi bani poti sa-ti iei bilet la un film romanesc de cateva sute de mii de euro, sau la unul american de 50-100 de mil.

iata ca mai sunt oameni care citesc si sunt capabili sa interpreteze scrierea dintr-o postare. Cam asta e ideea vis-a-vis de filmul romanesc. Slab, bazat pe situatie, pe context, dar nu pe emotie, pe sentiment. Am scris explicit in postarea mea ca filmul romanesc nu are mesaj, nu are trairi pentru ca, bine sublinia mai sus Ghevara, nu are personaje. Ele sunt personificari ale timpului, ale regimului, ale suferintei, ale mizeriei, ale degradarii umane, ale dezumanizarii. Iar asta nu poate sa trezeasca in publicul deja constient de aceste realitati nicio afinitate. Cum ar fi sa le prezinti somalezilor un film despre cum mor copiii din acea tara de foame. Ii va lasa indiferenti. Poate pe noi sa ne oripileze sa ne bulverseze. Cam asa e si cu filmele romanesti.
In plus, sa nu ne mai laudam cu premiile, atata timp cat discursul general e ca "nu facem filme pentru tinichele". Chiar atat de ipocriti suntem, incat sa strigam in gura mare asta, in timp ce ne plimbam tantosi pe bulevardul central, mandri, cu distinctia mare cat roata carului atarnata pe pept intamplator desigur ramasa acolo de atunci de cand, in trecere fiind prin Berlin sau Cannes, acei membrii ai festivalurilor ne-au atarnat-o cu forta?

Cat priveste banii statului care sunt banii nostri... - lozinci si atat.

Legat de finantare, nimeni nu spune ca finantare sa nu fie si la cinematografie, asa cum normal ar fi sa fie si la cercetare. Dar sa se faca pentru proiectele studentilor, debutantilor. Nu pentru cei ce sunt deja consacrati. Ei, daca au idei, fler, stil si nume, vor sti sa isi atraga parteneriate, sponsorizari, etc. Pentru ca cel ce va vrea sa investeasca, stie ca X regizor ii va returna banii chiar si cu profit.

Ps. Chestia cu manelele... omul din dulap, nu stiu ce sa spun, nu am acelasi univers colorat ca si tine. Fie-ti cum ti-e voia!
Bremen! Nu stiu cu cine mergeai inainte la cinema, ...dar acum, daca ai mai trece pe la cinema, sa stii ca ai fi surprins. Nu prea mai merg "bulangii" de care vorbesti pe la filme. E scump pentru ei. Prefera clubul... O sa gasesti in schimb destul de multi copii cu parintii, destul de multi tineri civilizati chiar... nu e chiar asa de rau pe cat se tot vorbeste. Drept dovada ca numarul spectatorilor creste an de an.

In final o intrebare: Daca pentru premii nu facem filme, pentru public sigur nu, atunci pentru cine le facem?

@ C.Ghevara
Ce spui tu ar reprezenta déj

@ C.Ghevara
Ce spui tu ar reprezenta déj

@ Djinjis
Sunt surprins cum pui problema! Cum adică statul să finanțeze filmul, doar doar se vor obține cândva rezultate?! De ce nu se obțin acum? Cum adică spectatorii sunt o problemă secundară? Filmul fără spectatori e un nonsens! De ce să nu finanțeze statul și pictura, și sculptura, și muzica? Dar de unde să le tot finanțeze? De unde ai scos-o că cercetarea nu e rentabilă? Este singura activitate rentabilă direct, cum educația și cultura sunt rentabile indirect. Cercetarea nu este subvenționată, doar că prin intermediul statului primește bani de la potențialii beneficiari. Cea mai banală cercetare, asupra gâzelor, de exemplu, până la cea mai extravagantă, de exemplu asupra cosmosului, au rezultate extraordinare. De la insecticide, sau descoperirea unor viruși transmisibili, la materiale cu proprietăți inimaginabile.
Filmul are și el rolul lui, educație și cultură, dar cum să fie eficient dacă nu are spectatori?!

Cum au contribuit filmele premiate la festivaluri la imaginea noastră ca țară?
Când am spus cuiva că un film românesc a ajuns pe lista scurtă a premiilor Oscar, mi-a zis: și, ce, s-a ieftinit benzina?!
La ce „imagine” a contribuit „4,3,2”? Că în comunism era „nasol”!
Sau „Poziția copilului”! Un film despre mărunta corupție la nivel local, s-a spus. Despre o mamă dominatoare, s-a preluat din sinopsis, pentru că în film nu prea e așa ceva.
Sau „Aferim”! O replică amuzantă la „12 Years a Slave ” și impresia că la noi și acum țiganii sunt robi.
A, da, a fost remarcat filmul românesc! La festivaluri, curioșii se înghesuie să vadă ce-au mai scos românii. Dar în afară de filmele premiate, au mai fost vândute și altele? Câți bani a câștigat cinematografia românească în urma succesului care dă impresia că îl are?

Film comercial nu înseamnă neapărat film prost. Asta se întâmplă la noi! Este un film fără pretenții, de deconectare. După stresul unei săptămâni, mergi la cinematograf cu persoane apropiate. Dacă ar exista și astfel de filme românești, spectatorii noștri ar reveni în sălile de cinema. Ușor, ușor, ca la perfuzie, ai putea să le strecori și ceva cultură și educație!

Nu am înțeles exact unde bați cu prețul biletului de cinema. Adică dai 25 de lei și pe „Câinele japonez” și pe „Avatar”? Crezi că dacă filmul românesc ar avea milioanele filmelor străine, ar avea și spectatorii lor? După scenariile de acum, sunt convins că nu. Pentru că aici este problema. Scenariile! Mai precis, selecția scenariilor. Filmul polonez „Ida” a luat Oscarul pentru film străin. Cât crezi că a costat? Nu știu câți spectatori a avut, dar un Oscar, e ceva! De ce nu l-au luat românii?! Pentru că nu au avut bani? Nu, pentru că nu au avut scenarii cu impact mondial. Sau nu le-a căutat nimeni!

@ Alali
Cum adică e o lozincă banii statului = banii noștri?!
În treacăt fie spus, dacă cineva are o fabrică de bere, poate finanța un film, în loc să dea impozit la stat. Plătește pregătirea pentru fiul său, îl face regizor, acesta scrie un scenariu și gata. Dacă plătește din profit, atunci profitul trebuie să fie de 300%. În acest caz, înseamnă că nu plătește cât se cuvine muncitorilor și furnizorului de materie primă, sau berea e mai scumpă decât ar trebui. Deci banii nu sunt ai lui.

Cel mai scump student este cel de la UNATC. Este singurul student care după absolvire cere bani de la stat ca să-și facă meseria fără să fie obligat să justifice banii. Nu se întâmplă acest lucru cu inginerii, medicii sau profesorii. Filmele studențești sunt finanțate atât cât este posibil într-o țată fără industrie. Nu aceasta e problema. Problema e tot la scenarii. Sunt obligați să lucreze după scenariile lor. Ca să vadă cât sunt de proaste, a argumentat cineva din conducere. Ce experiență de viață, ce scenarii pot scrie niște adolescenți? Și, totuși, au și filme foarte bune. Le-am văzut pe la festivalurile studențești, dar numai acolo.
Filmul românesc nu are „personaje” pentru că nu are scenarii cu potențial cinematografic.

Soluția nu este scumpirea biletelor ca să nu mai vină needucați la cinema, fără ca banii să ajungă la producători. Ar fi chiar indicat ca aceștia să fie aduși gratis!

Cine ți-a spus că numărul spectatorilor crește an de an?!
Circa 281de mii de spectator în 2013, circa 224 de mii de spectator în 2014. Diferența de 57 de mii de spectator în minus ne arată dezastrul, ținând cont că un film „normal” are 5-6 mii de spectatori!
Te asigur că nici la capitolul „calitate” nu stăm mai bine!

http://www.cinemagia.ro/forum/showthread.php?t=101313 Filme românești 2013
http://www.cinemagia.ro/forum/showthread.php?t=101319 Filme românești 2014

Da, am văzut și eu copii cu bunicii la „Domestic”, pentru că pe afiș erau doi copii și niște animale, dar au ieșit în grabă nu după mult timp!

Răspunsul la întrebarea din final: pentru cine facem filme? a fost dat de regizorul filmului „Când se lasă seara peste București sau Metabolism”. Dacă nu e o anecdotă, se pare că a spus: pentru mine și câțiva prieteni ai mei. Din păcate, nu are nici 3 mii!
Părerea mea este că filmele, indiferent de categorie sau gen, nu se exclud reciproc.

@ Omudindulap
Acum înțelegi „atitudinea asta prăpăstioasă față de filmul românesc”?
O fi vorba de exorcizarea demonilor interior în procesul de creație, dar n-o faci pentru tine, ci pentru cei din jur. Nu ca să le placă, poate nu le place, poate îi deranjează, poate îi supără, poate îi distrează, dar important este să-i intereseze. Așa e în cinematografie! În pictură, e suficient ca o singură persoană să-ți cumpere tabloul. Poate nici atât!

@ C.Ghevara
Ce spui tu ar reprezenta déj

@ C.Ghevara
Ce spui tu ar reprezenta deja niște calități ale filmului românesc, adică să recunoști situații, tipuri de oameni, descrieri ale unor realități. Din păcate nu sunt convingătoare, sunt tendențioase sau chiar false, de aceea spectatorul nu se implică.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Putem discuta mult la modul general, întrebarea care se pune este câte filme românești ați văzut în ultimii doi ani ca să putem discuta la concret?
Eu nu fac parte din sistem. Dorința mea ar fi să rămân cu ceva după ce văd un film și să mă pot mândri cu un premiu internațional fără să-mi fie jenă de conținutul filmului.
Dovada că pe nimeni nu mai interesează filmul românesc este și faptul că din 13 iunie 2014 nimeni nu a mai scris nimic pe acest forum, iar de la 1 martie 2015 când am scris eu, au trecut 17 zile până a mai intervenit cineva.
Pornind de la efect, și anume numărul scăzut de spectatori, respectiv lipsa de interes pentru filmul românesc, speram să identificăm, eventual sistematizat, niște cauze. Prima, cred eu, este selecția scenariilor.
Dar dacă nu se vor implica și oamenii din sistem, care au mai multe date, nu cred că vom ajunge prea departe.
Mă gândesc aici și la gazdele noastre.

Mirodoni; Nu stiu de ce, dar imi vine foarte greu sa parcurg aceste ultime doua postari. Sunt prea incalcite si parca au idei fara subiectul de care sa le legi. Dar poate e doar parerea mea.

Per general suntem pe aceeasi lungime de unda din ceea ce am inteles eu. Si anume: filmele romanesti sunt slabe, ti-e jena de continut chiar si in cazul celor mult premiate, (acu' sa fim seriosi.vorbim de premii de parca dominam festivalurile. Avem cateva aparitii razlete, le numeri pe degete. Iar toate astea la festivale europene mai "rasarite", ca pe plan mondial, nu avem nicio selectie macar pe lista scurta. Si aici ma refer la Oscar, Globul de aur, Bafta), apoi lipsa mesajului si a personajelor si ar mai fi si alte puncte unde suntem deacord. Sincer, nu gasesc niciun punct discrepant intre parerile noastre. Poate unele nuante diferite ...

Cand afirm ca bugetul statului = banii nostri, e o lozinca, o fac pentru ca asta si e. Impozitele platite de noi care ajung acolo si taxele la fel... Ma lasa rece. Oricum odata dati, acei bani dispar. Nu se face si nu s-a facut nimic cu ei NEVER!

Legat de numarul spectatorilor, eu dadeam o replica la cineva care spunea ca lumea merge la film pentru bulangeala. Nu mi-am schimbat parerea si ca dovada, numarul spectatorilor creste, in conditiile in care biletul e destul de important ca implicare financiara. (Bineinteles ca mai sunt si simandicosi care nu pot sa priveasca arta din randul norodului ca ii deranjeaza popcornul, sucul, oamenii in general. Ipocrizie pura! La ce sonor ai acum in orice cinema, pot sa chiuie cei de langa tine ca nu ii auzi. Dar nah! Interesantii sunt pretentiosi. Prefera acasa la televizor din ala clasic inca, chiar daca filmul ruleaza in panoram si pierzi practic 35% din ecran). Scuze de aceasta paranteza, dar e o frustrare mai veche a mea pentru bocetele acestor femei de moravuri usoare, virgine bineinteles!
Asadar, revenind, referirea la spectatori eu o faceam pentru toate filmele, nu doar pentru filmele romanesti. Ca sincer, eu unul nu as da inca banii pentru niciun film romanesc produs, poate cu 2 exceptii. Aferimul si De ce eu.
Iata aici o alta palma data filmului romanesc. Lumea merge la film numarul de spectatori creste, s-a dublat in ultimii 5 ani, dar a scazut dramatic la productiile autohtone. De ce? Nu e un alt esec al "artistilor" nostri?

Cristian Orgonaş: 4.6 milioane de spectatori în sălile de cinema în 2009
http://www.blogurieconomice.ro/2010/...lioane-de.html
Iar in prezent s-a ajuns sa se depaseasca pragul de 10 milioane.

Cat priveste afirmatia celui care a declarat ca face film pentru el si prietenii lui, daca acel specimen a primit, primeste sau va primi vreun ban de la stat, atunci chiar ca tara aia e proasta rau. Sa il plateasca el si prietenii lui.

Haideti sa facem un exercitiu de recapitulare a premiilor importante ale productiilor cinematografice autohtone post-decembriste:

Aferim! Câștigător: Ursul de Argint pentru cel mai bun film, Festivalul de la Berlin (Berlinale) 2015
Poziția copilului Câștigător: Ursul de Aur cel mai bun film, Festivalul de la Berlin (Berlinale) 2013
După dealuri Câștigător: Cel mai bun scenariu (Cristian Mungiu), Festivalul de la Cannes 2012
Eu când vreau să fluier, fluier Câștigător: Marele Premiu al Juriului (Ursul de Argint), Festivalul de la Berlin 2010
Polițist, adjectiv Câștigător: Premiul Juriului, secțiunea: Un Certain Regard, Festivalul de la Cannes 2009
4 luni, 3 săptămâni și 2 zile Câștigător: “Palme d’or”, Festivalul de la Cannes 2007
California Dreamin' Câștigător: “Un Certain Regard”, Festivalul de la Cannes 2007
A fost sau n-a fost? Câștigător: “Caméra d’or”, Festivalul de la Cannes 2006
Moartea domnului Lăzărescu Câștigător: “Un Certain Regard”, Festivalul de la Cannes 2006

Cam asta e.

iar daca e sa selectezi doar premiile importante, ramai din cele 9 doar cu 5.

Ps. filmele subliniate reprezinta mici, mici exceptii de la regula.

Cam putin, nu, pentru o tara cu o asemenea traditie in cinematografie? An de an filmele romanesti sunt recunoscute de critica internationala (avem prezente si premii si pe la festivaluri din afara Europei, inclusiv Globuri si Sundance), premiate ori nominalizate la Cannes, Berlin, Locarno etc dar si la festivaluri mai obscure din toate colturile globului. Avem si ceva prezente in topul celor mai bune 1000 de filme, si undeva sus. Si cu toate astea, filmele romanesti sunt jenante..

Prezenta spectatorilor la filmul de arta e cam aceeasi oriunde, nu-i o tara a noastra.


E ca si cum i-ai reprosa lui Real Madrid ca n-a luat Cupa Uefa :| Palme d'Or-ul e cel mai prestigios premiu, Oscar-ul e doar mai popular & nobody gives a shit. Pozitia copilului are nominalizare la Globuri, btw.



“Cinema is an unhappy art as it depends on money. Not only because a film is very expensive, but it is also marketed like cigarettes, etc. A film is good if it sells well. But if cinema is art, such a proposition is absurd: it would mean that art is good only if it sells well. Knowing this very well, I don’t complain. I can’t demand special terms for my films, since these terms don’t exist.

The film for the large audience cannot be poetical. Some films have been seen by millions of people, but this happened at the dawn of silent cinema, when each new film attracted people’s curiosity. Now it’s difficult to surprise the spectator and good films are not seen by the masses.”

Si cu asta ma retrag din discutie. Ma depaseste..

Si eu as zice ca-i sanatos sa te retragi.

No offence, dar discutia asta e o prostie. O parte extrem de importanta a cinemului ar fi disparut cu totul daca ne-am uita numai la bani. Si ar fi fost exact partea aia in general mai valoroasa din punctul de vedere al cinemaului ca arta, ca relevanta umana, intelectuala, ca idei si aproape orice vreti voi care nu presupune simplul entertainment. Si nu zic ca entertainemnt-ul e rau, o sa gasiti din partea mea multa intelegere pentru cinemaul asta, dar discutia asta e o tampenie. Probabil provine din faptul ca nu sunteti de acord cu filmele romanesti despre care vorbiti, desi sanatos ar fi sa va uitati si in curtea altor tari sa vedeti cate din filmele pe care le apreciati n-ar fi existat daca ar fi jucat dupa regulile voastre. Si oricum, filmele pe care le criticati pentru niste motive stupide sunt importante si chiar foarte bune. Get over it. Nu muriti de foame acum pentru ca niste Mungiu, Puiu, Porumboiu si altii fac niste filme chiar misto, fie ca va place voua, fie ca nu. Ati gasit repede cel mai mare dusman al banului public, niste persoane care fac filme de calitate si refuza sa vada cinemaul ca pe o bucata de paine aruncata oricarui incult. Numai Garcea si oltenii ar trebui sa faca cu totii.

And wtf? Cam cate tari se pot lauda cu atatea premii de prestigiu pe o perioada asa scurta de timp? Cum poti sa spui o asemenea aberatie? Problema pe forumul asta e ca aproape toate persoanele care aveau ceva de spus nu mai sunt interesate s-o faca si practic poti spune orice fara sa te taxeze nimeni (evident, inca mai exista cateva exceptii). Cum ar fi cifrele alea absolut fantasmogorice cu cate filme au iesit anul trecut in anumite tari. 15 filme in Marea Britanie in 2014? Pai am vazut 15 doar la nimereala, si mai stiu destule pe care n-am reusit sa le mai vad sau nu m-au interesat. N-ai cum sa-ti imaginezi ca asa ceva poate fi posibil. Anyway, ma retrag, oricum n-am avut nimic important de zis, aberati in voie, dar cineva trebuia macar sa va zica ca aberati. Chiar daca n-o sa bagati in seama...

Guys, cool down! :)
Sunt sigur că toţi cei care am intervenit în discuţia asta am dori ca spectatorii să meargă la filmele româneşti.

@omul din dulap
"The film for the large audience cannot be poetical." Nu sunt de acord. Un singur exemplu: "Meet Joe Black". A avut spectatori, a scos bani, e poetic. O ficţiune sută la sută, ştim că nu există aşa ceva, dar acceptăm convenţia propusă de autor. Din prima clipă.Ne atrage, ne captivează, ne plac personajele. De fapt, nu sunt simple personaje, sunt eroi. Omul merge la cinema ca să vadă poveşti, să uite de sine, să uite de cotidian, să vadă eroi, să fie mişcat. Dacă filmul românesc îi refuză toate acestea, nu are niciun motiv să meargă la cinema. Oricare dintre filmele premiate enumerate de alali putea să ofere ceva şi spectatorului, fără să fi pierdut din "ARTĂ".

@liviu
Nu moare nimeni de foame din cauza filmelor lui Mungiu, Puiu, Porumboiu şi nu spune nimeni că ei ar fi marele duşman al banului public. Eu unul vorbesc despre sistemul prin care se fac filmele în România, şi acuz acest sistem că este vinovat de faptul că spectatorii nu merg la filmele româneşti. Încă ceva, nu-mi plac comediile imbecile (gen Nea Mărin miliardar) sau alte filme proaste.

Dah! Mai bine va retrageti daca nu aveti argumente. Parerea mea.
Si ca exemplu, reiterez doar o spicuire din prima postare.
"Sa blamezi Real Madridul daca nu ia Cupa UEFA", (care apropo, nu mai exista, se cheama Europa League). Gresit rationament. Corect e sa blamezi Real Madridul ca ia Cupa UEFA. Si asa s-a dat peste cap cam intreaga argumentatie.

La cealalta postare, ca sa extrag o mica fractura logica, "banii publici si deci saracia noastra" nu erau deloc o problema. Chiar am spus ca nu ma intereseaza banii publici. Pentru mine acei bani sunt ca si cand nu ar fi existat. Bine era sa fie sprijiniti niste tineri care sa debuteze, sa isi creeze un nume.
Iar ca sa vedeti cine si cum bate campii pe aici, aveti grija ca mai toate filmele enumerate mai sus nu sunt produse cu bani publici. A si fost un scandal urias cand parca Mungiu, Cristi Puiu si Nemescu au reprosat ca banii se dau pe pile si influenta.
Scandal la CNC, Mungiu cere comisiei de selectie sa-si motiveze deciziile http://m.ziare.com/stiri/scandal-la-...ciziile-685137

si inca un articol de pe timpul, ca ne place sau nu, a celui mai mare succes al cinematografului romanesc.
"La concursul CNC din 2007, cel mai mare credit pentru producţie - 1,8 milioane lei - l-a obţinut Sergiu Nicolaescu pentru „Supravieţuitorul“, un fel de „Comisarul Moldovan reloaded“. „Niciun film al lui Sergiu Nicolaescu nu este cunoscut în Occident. Punct. Dar problema nu este numai el, ci modul în care funcţionează CNC-ul. Faptul că ei au acordat finanţare maximă filmului lui Nicolaescu este o dovadă a lipsei de profesionalism a juriului“.
Afirmaţiile lui Cristi Puiu au fost sprijinite atunci de criticii Alex Leo Şerban (1959-2011), Mihai Chirilov, Andrei Gorzo, Mădălina Roşca. Ei au spus că banii pentru filme erau risipiţi de CNC, care dădea finanţări clientelare şi încuraja mediocritatea."
sursa: http://adevarul.ro/cultura/arte/serg...cd3/index.html

Iata deci ca discutia despre finantarea acestor filme este una fictiva.
Problema principala este de ce nu strang public aceste productii in pofida premiilor.
Un urs de aur, Doi ursi de argint si un Palm D'or in 10 ani.

Pentru că eu am început această discuție, am considerat că e politicos să răspund celor care au intervenit. Ar fi un motiv pentru care textul meu pare încâlcit, cum zice Alali, dar cei vizați cred că înțeleg la ce mă refer. Caut să nu ating extremele. Nu „toate” filmele sunt proaste, nu mi-e jenă cu „tot” conținutul, premiile obținute nu sunt „multe”, nici „puține”. Totul este relativ. Am plecat de la premisa că toți care intervin au văzut filmele la care mă refer eu.
Apoi am făcut comparații. Cel mai vizionat film în 2014 are cu 15 mii de spectatori mai puțin decât cel din 2013. La același număr de filme, în 2014 au fost cu 57 de mii mai puțini spectatori la filmele românești decât în 2013. Următorul film de pe listă are abia un sfert din numărul spectatorilor primului. Ultimele 19 filme din listă au împreună un total de spectatori egal cu numărul spectatorilor primului film de pe listă. Acestea sunt datele, nu sunt păreri personale. Deci filmul românesc nu e chiar pe drumul cel bun.
Nici măcar nu am numărat cu exactitate premiile. Pot fi mai multe, sau mai puține. Nu m-a interesat ce filme au făcut bulgarii, ungurii, nemții, sau cehii, sau câte premii au luat, doar am remarcat că polonezii au luat Oscarul. Nu cred că rulează pe ecranele noastre vreun film de-al acestora, cum nici la ei nu rulează ale noastre. Asta nu înseamnă că putem să ne declarăm mulțumiți de filmele noastre.
Nici măcar numărul de spectatori ai unui film nu este concludent. L-am luat în calcul doar pentru faptul că eu chiar le-am și văzut, și am constata o proporționalitate, dacă pot spune așa ceva, între numărul de spectatori și calitatea filmului. Excepție fac filmele premiate, unde numărul spectatorilor este foarte mult influențat și de curiozitate, în primul rând, dar și de snobism.
Ce mă interesează pe mine este că în cazul filmelor bune, mai ales dacă sunt și premiate, cronicile sunt superelogioase. Sunt scoase în evidență numai împlinirile, numai părțile bune, iar greșelile sunt trecute cu vederea sau chiar aduse la rang de artă. Problema este că tocmai aceste greșeli sunt preluate în alte filme, fără să se ajungă la valoarea celorlalte.
Aici nu discutam despre filmele lui Mungiu sau Cristi Puiu, ci de filmele din ultimii doi ani. Concret, am făcut referire la un singur film. S-a întâmplat să fie al lui Porumboiu. A intervenit prompt Liviu, care e din Vaslui. Probabil prieten cu regizorul, sau chiar el însuși. N-a ezitat să spună că aberăm și că suntem inculți, ca și cum ar fi omagiat cineva „Garcea și oltenii”! Ar fi fost de preferat să ne explice de ce „Când se lasă seara peste București sau Metabolism” este un nou mod de a face cinema, cum s-a spus. De ce ar interesa pe cineva, care nu are treabă cu bucătăria cinematografică, angoasele unui regizor care vrea să i-o tragă unei actrițe din filmul său. și de ce e artă să-i pui ulcerul pe ecran.
Este adevărat că Brâncuși a descoperit un alt mod de a se exprima în sculptură și a avut succes, cel puțin pentru o categorie de privitori, dar trecuseră vreo patru secole de la Michelangelo. Cinemaul este încă foarte tânăr, Porumboiu s-a născut prea devreme.
Și eu mi-aș dori ca persoanele care au ceva de spus să intervină pe forum. Ca și Liviu, nu înțeleg de ce nu mai sunt interesate. Probabil pentru că și-au văzut sacii în căruță?
Nu mă interesează nici cancanurile și scandalurile din sistem, nici conflictul dintre generații. Cum am mai spus, mi-aș dori să crească gradul de satisfacție în urma vizionării unui film românesc. S-au măcar să scadă gradul de insatisfacție!
Sunt și alte cauze, dar totul pornește de la scenariu, respectiv selecția scenariilor. Un scenarist independent nu poate intra în sistem, indiferent cât talent ar avea.
Soluția ar fi foarte simplă. Scenariile ar trebui depuse direct la CNC, evaluate separat, cu punctajul obținut scenaristul își găsește un regizor și un producător și, în funcție de punctajul obținut împreună, „proiectul cinematografic” astfel constituit poate fi finanțat

Ca sa dau un exemplu, Aferim a rulat in orasul meu si n-am simtit nevoia sa merg. In weekendul asta am fost plecat in alta parte si la propunerea altei persoane am mers sa-l vedem. Sala complet plina, e drept ca nu era una prea mare.

Injuraturi gramada... checked. Atmosfera sumbra, mizerie... checked. Scena soc (gen fetus pe jos, batran lasat sa agonizeze etc) ... checked. E un film prost? Nu, e foarte decent, desi nu capodopera pe care vor sa o scoata unii. Dar m-am uitat in jur la fetele spectatorilor la final. Se simteau in general sentimente negative, greata data de violenta din final, etc. un fel de "am facut-o si pe asta", adica ne-am expus la "cultura" unui film premiat. Am remarcat doua persoane care pareau cu adevarat impresionate de film, restul ieseau oarecum usurati. Si tocmai de asta nu vine lume multa la filmele romanesti. Heck, si eu ca cinefil sunt satul de asta.

P.S. Mi-e dor de Liviu de odinioara. Pe cel nou chiar nu-l mai recunosc si o zic cu regret. :(

tulburator postul lui Twins. Si tinand cont ca este prima postare dupa mult timp, socotesc ca experienta istorisita chiar a fost marcanta de a tinut sa ne-o impartaseasca si noua. Trist dar... real.

Revenind la topic, uitati un clip al Prof. Dr. Gheorghe Ceauşu.
https://www.youtube.com/watch?v=_LrA2vaxGX4
E aici o sectiune dedicata publicului si nevoii de public. (min.3:40) Iata ca, prin definitie, regizorul are obligatia sa se adreseze publicului. Altfel nu e act artistic. E un esec inca de la inceput.
Raportat la aceasta afirmatie, cel ce a spus ca face film pentru el si prieteni, (practic excluzand publicul daca e sa interpretam cuvintele), este total in afara fenomenului. Lipsit de elementul primordial al artei lui. Iar asta nu e cinema. Cand cineva ce trebuie sa se adreseze publicului arata atata dispret fata de acesta, cred ca boala cinematografului romanesc este vizibila cu ochiul liber. Doar un orb poate refuza sa o identifice. Iata ceea ce spunea Ghevara, relationat la inadresabilitatea filmului romanesc la public, transpus in convingere de un element al acestui sistem, adica de un regizor.
Vor fi multi probabil mai "competenti" ca "batranul" care vorbeste, dar lasati-ma sa fiu rezervat vis-a-vis de parerile lor si sa iau doar notiuni cat de cat avizate. (macar la nivel de teorie)


Cat priveste preferinta unora care nu mai au de gand sa posteze, eu unul nu doresc plecarea lor. Ar fi fost frumos sa polemizam. Dar cand au avut argumente ca cele expuse gen Real Madrid sau banii de la buget, a trebuit sa le combat. Nu am facut-o cu cuvintele mele ci cu copy-paste-uri.
("exclusivitatea" data de ghevara vis-a-vis de orasul de apartenenta, afinitati regizorale si/sau postari sub acoperire, explica acele intepaturi ce ne sunt adresate, dar discrediteaza postacul. Macar aici, sub anonimat putem sa lasam nepotismele si servilismul si sa fim cinstiti si corecti.)

Legat de ce spune Mirodoni, conflictul intre generatii si acele scandaluri pot sa te intereseze sau nu, dar ele sunt reale, exista si nu poti sa le ignori.

Iar a lauda cinematografia romana si a exclude cea mai insemnata parte a ei (privilegiatii care au facut filme pe banii statului), este incorect si deforma realitatea. In plus, cei care au fost premiati reprezinta o nisa regizorala. Ei au luptat cu sistemul si au creat ceva, ca ne place sau nu. Unii chiar cu proprii bani. Dar nu sunt reprezentativi pentru intreaga breasla. Poate doar vectori de imagine datorita succesului.
Asa ca, nu putem sa vorbim de cinematografie si sa selectam doar unu, doi regizori sau 1,2 filme. Astia sunt categorii auxiliare, nesemnificative. Ori vorbim despre cei 2-3 regizori in nume propriu ori pe spatele lor vorbim de o intreaga industire. Ar trebui sa ne decidem.

Ps. Rog a nu se interpreta ca eu combat acesti 2-3 regizori sau succesele lor. Ca nu imi plac aceste filme si ca datorita acestui sentiment personal gasesc o explicatie pentru lipsa de public chiar si la aceste filme cu o oarecare recunoastere in afara, este un lucru subiectiv. Pot sa am dreptate sau nu. Sau poate partial.
Dar tonul vehement pe care il am in postari se adreseaza CINEMATOGRAFIEI ROMANESTI in genere. Ca doar asta este si subiectul temei dezbatute. De aici importanta si a scandalurilor si a repartizarii fondurilor si a lipsei de public pentru filmele romanesti.

E clar ce spune prof. Ceauşu. Spectacolul artistic presupune existenţa spectatorului. Piesa de teatru, filmul se fac cu SCOPUL de a fi prezentate spectatorului. Un film nu e un tablou pe care autorul (chinuit de artă) îl pictează şi, dacă vrea el aşa, îl ţine în bucătărie şi nu îl expune. Filmul se face pentru a ajunge în sala de cinema, la tv etc. Aşa că, nu mi se pare deloc deplasat şi nici vulgar ca autorul filmului să ţină cont de părerea şi preferinţele spectatorului.

Poate că ar fi o soluţie, dar evaluarea scenariului la CNC este o glumă şi acum. Comisia evaluează calitatea scenariului (cică secretizat, fără a cunoaşte numele autorului) în funcţie de criteriile de mai jos:

Fişă de notare a scenariului (descrierea temei) pentru filme documentare de lung şi scurt metraj

Dosarul de scenariu nr.....*

Criterii de evaluare Notele de la 1 la 10

1. Originalitatea si gradul de interes si noutate al temei propuse
2. Originalitatea tratarii temei cinematografice a temei propuse
3. Potentialul de interes şi impact asupra publicului
4. Potenţialul de reprezentare pe plan internaţional


Judecaţi voi "gradul de interes", "potenţialul de interes şi impactul asupra publicului" al unor filme româneşti care au câştigat la CNC. Trecem peste faptul că e total subiectiv: "Mie mi se pare că filmul ăsta are potenţial de interes şi impact asupra publicului, de nota 9", " Eu îi dau doar 7,5" :)) E o comicărie! După ce filmul s-a făcut, cine e de vină că publicul nu a confirmat potenţialul de interes şi impactul? Probabil, el, publicul! >:)

@ C.Ghevara
Am remarcat pertinența intervențiilor tale. Văd că ești și documentat.
„Propunerea” mea era doar primul pas, obligatoriu, accesul oricărui scriitor de scenarii la evaluare.
Evaluarea este următorul pas. Cine sunt cele 5 persoane care hotărăsc soarta cinematografiei românești? Cum pot acestea evalua 200 de scenarii într-o lună?
Evident, cele 4 puncte ale evaluării sunt formale. Deja ultimele două derivă din primul. Nu scrie nicăieri de potențialul cinematografic, care și acesta poate fi despicat în patru.
Secretizarea, este într-adevăr o glumă. Mai bine ar lăsa numele autorului.
Secret este și titlul scenariului, ceea ce este o aberație, pentru că face parte integrantă din „operă”.
Altă glumă, proastă, evident, este să se aleagă jurații dintre cei propuși de participanți.
Practic, fiecare le susține pe-ale lui. La mica înțelegere. Tu îmi susții 3 de la mine, păsta, păsta, păsta, eu 3 de la tine, spune-mi care! Alfel cum ar putea evalua atâtea sute de scenarii?!
Cine nu și-a trimis reprezentantul, rămâne, evident, pe-afară.
Comisia trebuie formată din cel puțin 25 de persoane! Aici e vorba de marketing!

Răspunsul pe care i l-ai dat „omului din dulap” la textul în engleză e corect, dar incomplet.
În primul rând, în text, cinemaul este prezentat ca artă. Că așa i-a convenit autorului să-l prezinte. De fapt, este vorba de „industrie cinematografică”. Nu e singura „artă” care costă. Un scriitor poate lucra 2 ani la un roman. Cine îl plătește în acest timp? Cine îi garantează vânzarea produlsului muncii, sau artei lui? La fel și pictorul!

Am vrut să văd cine se implică în discuția propusă de mine. Cei din „sistem” se supără și pleacă. Cei din afara sistemului nu intră pe Cinemagia, așteaptă ca alții să rezolve aceste probleme.
Criticii de film se mulțumesc să comenteze părțile bune ale filmelor și se fac a nu observa prăpăstiile. De fapt ar fi prea tâziu, deci inutil. Oricum, cine a făcut filme, face în continuare. Pentru că tot ei, adică numai ei se pot prezenta la CNC cu scenarii.
Producătorii independenți nu organizează concursuri de scenarii, le fac pe ale lor, că d-aia s-au făcut producători.

Din cate intelg eu din atmosfera de aici, sunt cativa cu cateva, scenarii cu "succes la public" la naftalina, victime ale nedreptatii sistemului.

Djinjis,
ai înțeles greșit!

Djinjis, nu atmosfera e importantă, chiar discutăm. Nu scenarii la naftalină, nu victime etc. Mie nu-mi pasă de "nedreptatea sistemului". Îmi pasă de eficienţa sistemului. Mie mi se pare că scenariul este cel mai important element al unui film. Cele patru criterii în funcţie de care sunt evaluate scenariile la CNC sunt (poate voit) subiective. Corect ar fi să evaluezi un scenariu în funcţie de subiect, structură, personaje, calitatea dialogurilor şi alte lucruri, cât de cât, obiective, măsurabile. Desigur, în cazul ăsta, poate că nu şi-ar avea locul în comisie actorul X, scriitorul Y, jurnalistul Z sau operatorul W. Am citit scenariile unor filme româneşti şi mă nemulţumesc. Încerc, aş vrea, îmi impun să văd filme româneşti, dar îmi vine greu - mă plictisesc, mă enervează. Sunetul e prost, muzica e ca inexistentă, povestirea, acţiunea este lungită, tărăgănată, personajele sunt plate, unidimesionale, fără culoare, dialogurile pasabile. Văd câte un film românesc şi am senzaţia că am pierdut timpul, am senzaţia că nu am rămas cu ceva. N-am replici memorabile, n-am scene pe care să vreau să mi le amintesc, n-am tablouri care să-mi taie respiraţia, n-am personaje de care să-mi pese, să-mi fie milă, să le urăsc, să le ţin pumnii ca să reuşească sau să scape... Îmi pare rău. Mă bucur pentru premiile filmelor româneşti, dar premiile nu-mi influenţează părerea, pentru că nu-mi pot da ceea ce aştept eu de la film.
N-am idee câţi spectatori români au fost să vadă 4,3,2-ul lui Mungiu şi mai ales câţi ar fi mers să-l vadă dacă n-ar fi câştigat palme d'or! Ce credeţi?
Poate că n-ar trebui să presupunem de ce nu merg spectatorii la filmele româneşti, ci ar fi mai potrivit să spunem, fiecare dintre noi, de ce NU MERGE sau de ce MERGE la filme româneşti.

fara palme, 4,3,2 ar fi avut 10% din spectatori si ar fi disparut destul de repede de pe firmament.
lasand la o parte criteriile si sistemul, pana la un juriu obiectiv/cinstit cred ca mai e cale lunga.
problema filmelor si bune si cu succes la public nu e numai a noastra. Cred ca se trece prea usor cu vederea ce cantitate de talent atrage Hollywood-ul, cu tot comertul lui. Noi nu am avut niciodata un film comercial de succes. Poate in loc de "de ce nu se fac?" ar trebui sa ne intrebam "oare putem face asa ceva?"
(nu am mai fost la cinema la un film romanesc, chiar de la 4,3,2. ma uit la ele la tv, asa, mai cu coada ochiului.)

http://dilemaveche.ro/sectiune/film/...enu-interior-1

Ghevara? Cum nu ai replici memorabile in filmele romanesti?
https://www.youtube.com/watch?v=dUi79uuD8ww
Ai mai auzit undeva o astfel de tirada? Este record sunt sigur in cinematografia mondiala!

Am si eu o intrebare care mi-a venit acum ceva timp in minte. Ascult aproape zilnic teatru radiofonic. Unele piese sunt transpuse in scenariu excelent. Unele povesti de dragoste, altele comedii bune, alte drame superbe si altele abstracte, moderne, filosofice.
Intrebarea e urmatoarea: Chiar nu se poate in cinematografia romaneasca sa se adapteze carti de succes sau daca nu de succes macar carti bune? Ca deh, mai sunt si drepturile de autor. Dar sa ecranizezi o carte a unui autohton, nu cred ca e o suma colosala. De ce oare nu o face nimeni? E oare vorba iarasi de bani? E mai bine pentru un regizor sa apara ca e si scenarist asa ajungand de doua ori pe statul de plata? Sau nu mai exista niciun romancier decent in acea tara?
Intrebari probabil retorice, exprimate in scris... :(

C.Ghevara, contează și atmosfera. De ce să nu-ți pese de scenariile la naftalină și de victimele sistemului?! Dacă nu-ți pasă, nu te poți aștepta la „eficiența sistemului”. Evident că scenariul este cea mai importantă etapă, celelalte sunt meserii. Înțeleg că tu ai zis o vorbă, mai mult ca sigur nu faci parte din sistem, dar celor care fac parte din sistem chiar nu le pasă. Aceasta este și cauza situației în care se află filmul românesc!
Chiar și dacă s-ar face o evaluare corectă a scenariilor, atâta timp cât un scenarist independent nu beneficiază de evaluare, singura soluție rămâne selectarea celor mai bune dintre cele cele proaste.
Tu ai dreptate, deși poate ești prea exigent, dar rezultatul este pe măsura implicării CNC și UNATC. În filmele noastre sunt niște actori care spun niște replici. De aceea nu simți nimic pentru personajele din film! În UNATC se învață că filmul se face cu regizor cu diplomă, cu actori cu diplomă, critici cu diplomă s.a .m.d. Cine sunt cei care îi formează și îi evaluează pe acești deținători de diplome? Ei ce diplome au? De la cine le-au primit!
Dacă nu ne pasă, nu putem spera la „eficiență”!
Nu ar trebui să „presupunem” ci să știm de ce nu merg românii la filme românești. Nu numai noi cei 4,5!
Să știm de la cei care sunt în măsură să facă un studiu adevărat în acest sens.
Nu trebuie să ne placă filmele, trebuie să ne intereseze, ca să mergem să le vedem. Mie poate nu-mi „place” ce-ți place ție, dar problema care se pune e dacă filmul este bun, dacă a reușit să spună ce și-a propus.

Filmul lui Mungiu a avut 90 de mii de spectatori. Ca să discutăm, trebuie să știi!
Lumea a mers să-l vadă pentru că, luând premiu, s-a auzit de el. Despre celelalte nu s-a auzit nimic. Dacă nu ar fi fost premiat, poate ar fi avut 45 de mii de spectatori? Sau 22 de mii? Și 10% și tot ar fi bine! Plus că, iată, și acum discutăm despre el!
În ultimii 2 ani, 11, respectiv 14 filme din 20 au avut sub 6 mii de spectatori!
Filmele românești nu sunt toate proaste și foarte proaste, dar sunt extrem de subțirele.

Djinjis își pune problema dacă putem face filme bune. Pare să spună că nu. De ce să nu putem? Ce ne lipsește nouă, ca români? De ce Hollywood-ul nu a atras niciun talent și de la noi? Simplu, pentru că nu a fost lăsat, sau măcar ajutat să se afirme mai întâi aici.
Nu știu de ce a dat ca exemplu tocmai „Film Menu”! Părerea lui Gorzo fără părerea lui Titienii nu poate duce la o concluzie. „Atelier de Film” și-a propus să atragă fonduri, dar pentru ce filme și ale cui?
Ce știu este că Cinemagia le este interzisă studenților. Aici se spune lucrurilor pe nume!
Dacă pare justificat ca un tânăr de 18 ani să urmeze școala de actorie, poate și cea de regie, așa, preventiv, pentru scenaristică sau critică de film mi se pare mult prea devreme.

Alali, teatrul radiofonic are un foarte mare avantaj, se bazează foarte mult pe imaginația ta.
De ce să ecranizăm romane, eventual de mâna a doua, când anual la HBO se prezintă câte 400 de scenarii și la CNC câte 200?
Evident că e mai rentabil pentru regizori să semneze de două ori pe ștatul de plată, că doar ei au stabilit regula asta!
Nu știu dacă ai observat, dar filmele mai „răsărite” au câte un coscenarist. Dacă nu și-ar băga și regizorul coada, ca să justifice banii, cred că ar fi chiar mai bune!

Cred că de-acum e clar de ce nu merg românii la filme românești.
Acum ar trebui să ne întrebăm de ce s-a ajuns în această situație.
Dar cred că avem nevoie de mai mulți combatanți!

Recapitulez:
Twisen
Alali
C.Chevara
Djinjis
Bremen
Mirodoni
Omudindulap
Liviu

Ultimii 2 se pare că fac parte din sistem și s-au retras. Nu înțeleg de ce nu au rămas să ne arate ce este totuși bun în filmul românesc.

Djinjis indicase doar un link. Eu am găsit și alte materiale, probabil că le-a citit și el.
Acum pare să aibă alt sens spusele lui, față de cel sesizat de mine inițial.
Pare să spună că, într-adevăr, cu acești oameni care reprezintă școala oficială de film românescă, nu putem realiza filme mai bune.
În general se spune că adevărul este undeva la mijloc. Se pare că de această dată, adevărul este dincolo de cele două tabere care se ceartă în public.

https://filmmenu.wordpress.com/2015/...lui-radu-jude/

S-au ecranizat o gramada de carti. Romancieri buni, mai cu semnul intrebarii, si nu orice carte se preteaza ecranizarii.

-sunt destui romani care au aparut/lucrat in/la filme americane.

-am dat link-ul cu Gorzo ca un exemplu pentru lumea asta a cinemaului. functz. in regim de casta, si outsiderii nu sunt bineveniti. Grupuri de interes si manevre. Banii aiurea s-au dus pe filmele de care nici macar nu ati auzit, astea cunoscute sunt exceptiile fericite.

- totusi regizorii cauta scenarii bune, destul de hamesiti. exista o criza la nivel mondial de scenarii de calitate.

-filmul comercial cat de cat de calitate nu cred ca ne este nici macar accesibil. nu se poate vorbi de succes financiar, fara a avea succes international, iar la nivel international se stie cu cine concuram. nu reusesc tari europene mult mai bogate, asa ca ce sa mai vorbim despre noi.
chiar daca se aliniaza astrele si vom avea un film bine facut si de succes , ce inseamna asta? nimic. sa scoti filme bune, regulat, iti trebuie o industrie.

-de asta se si bat ca chiorii pe banii de la stat. stiu ca nefinantati nu o sa-si recupereze niciodata banii de productie.

din toate concursurile si hbourile nu a iesit nimic remarcabil. Garantez ca din cele 400+200 de scenarii 99% sunt shtifturi si mediocritati.

djinjis, poate că regizorii caută scenarii bune, hămesiţi... Dar producătorii? Eu cred că regizorii şi producătorii cu succes la CNC nu caută nimic.

Pentru scenarii bune ar trebui concursuri CNC orientate spre scenariu - punctaj mai mare pentru scenariu, criterii adevărate pentru evaluare etc. Mă uit la rezultate... Dacă un regizor (de ex. Mungiu) are 25 de puncte pentru "Calitate regizor", 22 la "Calitate producător", asta înseamnă 47 de puncte, iar ultimul scenariu care a câştigat are un total de 63,38, înseamnă că Mungiu era peste linie chiar dacă scenariul lui ar fi primit 16,38. Niciun concurent nu a avut o notă atât de mică la scenariu. În condiţiile astea te cam doare în pix de scenariu. Şi mi se pare absurd să punctezi atât de mult calitatea regizorului şi calitatea producătorului, câtă vreme se face pe criteriu istoric (pentru producţii trecute) nu pentru proiectul din concurs. Nici măcar nu se punctează ceva pentru concepţia regizorală a proiectului de concurs! Adaugă un juriu "interesat", falsa secretizare a scenariilor, alte matrapazlâcuri şi realizezi de ce nu apar scenarii.

În continuare, cred că s-ar putea face şi filme care să placă publicului nostru, s-ar putea crea şi o industrie, numai să apară măsurile care să încurajeze aşa ceva. Iau exemplul muzicii.

În România nu cred că se scriu mai mult de 40-50 de scenarii de lung metraj noi pe an. Printre astea le consider şi pe alea care nu participă la niciun concurs. E foarte puţin. Concursurile hbo sunt bune, că alte concursuri strict de scenarii nici nu există. Cât de cât, secretizarea mi se pare reală şi nu se bagă toţi "rechinii" la concurs pentru că nu ai "calitatea regizorului" şi "calitatea producătorului". Probabil, ar putea lua şi CNC modelul de concurs al hbo. Cred că eşti pesimist când spui că 99% sunt proaste. Eu aş merge pe 85-90%, din care 50% scrise de oameni care habar n-au ce fac. Eu sunt indulgent şi i-aş felicita chiar şi pe ăia pentru efortul depus. :) Nu e uşor să scrii 100 de pagini, chiar de prostii! Eu unul vreau să particip la concursul ăsta http://www.hbo.ro/episodul1 , am început să scriu şi aş participa la orice concurs de scenarii. :)

Costul scenariului este neglijabil, comparat cu valoarea unui film, dar are un rol crucial in succesul lui. Sa te zgarcesti la 2-3-4% si sa refuzi un scenariu bun, e stupid si autodistructiv.

Producatorii de la noi (ma refer la persoane), mi se par mai mult cu numele. In timp ce afara, ei aleg regizorul pentru proiect, controleaza proiectul, iar regizorul este doar o unealta, la noi mi se pare ca doar tin spatele cate unui regizor care isi face rost de scenariu cum il invata 'mnezo = avem multe filme "de autor".

Am intrat mai demult intr-o galerie de arta si am intrebat cine expune acolo. Mi s-a raspuns ca membrii uniunii artistice, absolventii de facultate de arta, etc. Dar nu orice fel de pictor, si in nici un caz nu era urmat vreun criteriu care sa aiba legatura cu valoarea artistica.


CNC-ul pare, dar rolul lui nu este sa sprijine filmul romanesc. Ce face el este sa-i sprijine pe cei din "business"(folosesc cuvantul ironic, pentru ca orice fac ei acolo, dar nu bani) absolventi UNTC, etc. Odata realizat adevarul, comportamentul lor nu mai pare de loc aberant, ilogic, etc.
La CNC nu intri pe usa, ci spargand usa. Ca outsider singura sansa e sa castigi concursuri de scenaristica, sau sa-ti finantezi un scurt metraj si din nou, sa castigi festivaluri, mentiuni, aplauze, urale si bis-uri.

Ce a mers la muzica o sa mearga mult mai greu la film.

Nu am verificat dar am impresia ca multe scenarii finaliste la hbo nu s-au vazut niciodata filme, posibil chiar sub 1%, deci am fost indulgent. Am auzit de "fatza galbena care rade" si am vazut scurtul care reflecta extrem de bine mediocritatea scenariului, pe care l-am citit de asemenea (titlul nu e rau, totusi). Din tot concursul ala, in toti anii astia, nu am auzit sa iasa un "hit".

E si efortul ceva, dar, in cele din urma rezultatul conteaza...

Spor la scris.

djinjis, şi la noi producătorii aleg regizorii. În afară de situaţiile în care casa de producţie e a regizorului. ;) Dacă ai ajuns un regizor cunoscut, cu ceva punctaj şi cu relaţii, ai fi prost să nu ai şi casa ta de producţie.


HBO e un concurs strict de scenarii, n-are cum să dea hituri. Câţiva regizori/producători se mai uită la scenariile câştigătoare şi mai ies 1, 2 filme, dar concursul e pentru amatori. Am citit şi eu "Fatza...", am văzut şi filmul. Sunt convins că se putea face cu bani mult mai puţini decât a primit. Şi ăsta e un atu! :D Regizorii se plâng că nu există scenarii bune. Sunt convins că primesc şi multe prostii, dar majoritatea nici nu citesc. Mulţi nici nu ştiu să citească, de aceea preferă să-şi scrie scenariile. Au deja filmul în cap şi scenariul îl scriu, de formă, pentru concurs.

@mirodoni
Nu sunt convins că 4,3,2 a avut 90.000 de spectatori ROMÂNI. La ei mă refeream. Cred că în număr sunt incluşi şi spectatorii din străinătate.

Mai bine verificam, ca sa nu fie discutia doar la nivelul de dat cu parerea.

http://www.cinemagia.ro/boxoffice/premiere/?year=2007

In Romania a fost al cincilea ca numar de spectatori, peste sau alaturi de cele mai importante blockbustere ale anului.

http://www.boxofficemojo.com/movies/...weeks2days.htm

Sunt trecute acolo mai toate tarile. Nu stiu cat costa un bilet in tarile alea, dar am putea sa ne imaginam ca n-a fost departe de vreun milion de spectatori in total.

LE: De fapt sigur ar fi trebuit sa depaseasca milionul de spectatori la incasarile totale de aproape 10 mil de dolari.

Cele sase scenarii finaliste au cat de cat expunere, iar daca ar fi printre ele unul remarcabil, ar avea astfel sansa sa devina film. Ma refeream la concursul hbo pe post de trambulina spre un viitor film, al carui succes sa confirme valoarea, dubioasa altfel, a lucrarilor din concurs. Daca acele putine filme facute dupa crème de la crème a scenariilor din concurs, nu au avut nici un impact, putem sa ne imaginam un singur lucru despre valoarea celorlalte, ramase in stare larvaro-embrionaro-crisalidiana.
(scenariile persoanelor de fata, se exclud, bineinteles)
(am trimis si eu la hbo cateva mediocritati pe vremuri, asta e un momet la fel de bun ca oricare altul sa-mi fac autocritika)

@ Liviu
Cred că date mai exacte găsim aici - http://cnc.gov.ro/?page_id=1210
Calculul pragului de referinţă - CNC. Cu puţină răbdare, găsim 4,3,2 - în tabelul excell, la 2007 - 88.684 spectatori în 1.405 spectacole; în 2008, 655 de spectatori, din 12 spectacole. Media e de 50-60 de spectatori/ spectacol. În 2009 şi 2010, nu l-am mai găsit. În 2011, 8 spectatori din 3 spectacole. În 2012, 307 spectatori din 6 specatacole. În 2013, 1 spectacol cu 16 spectatori.
Cred că aici putem urmări numărul de spectatori şi la alte filme, şi putem trage concluzii interesante despre filmele româneşti. Dacă interpretez datele, mă înfricoşez... 2013 - Despre oameni şi melci - 61.029 de spectatori din 2.931 de spectacole, reiese o medie de 21 de spectatori pe vizionare. Dezarmant. Cum şi-ar putea scoate cinematografele banii, cu proiecţii de filme româneşti?!

@djinjis
În loc de autocritikă, scrie şi trimite, cu mintea şi cunoştinţele de acum! :) Cu toţii ar trebui să avem bunul-simţ de a fi critici cu producţiile noastre trecute. :"> Altfel, înseamnă că nu am progresat.

Bafta che!

de scris, scriu cate ceva, dar nu mai trimit niciunde. din fericire pot sa sar etapa asta. :D

C.Chevara, eu nu dau cifre din memorie, numărul exact era 89.654 de spectatori pentru filmul „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, dar am rotunjit eu la 90 de mii. Nu 60 de mii, care erau la un anumit moment. Dar eu am datele scoase la imprimantă pentru toate filmele românești din toate timpurile și nu mai am sursa, oricum, de pe CineMagia, cred. Dacă vă interesează, poate fac un efort.

Djinjis, ești foarte exigent cu alții, constat că nu ai fost la fel de exigent și cu tine, dacă nu-ți mai apreciezi scenariile scrise cândva. Și eu sunt foarte exigent, cu toată lumea, și cu mine, dar, deși îmi pun problema dacă nu sunt cumva subiectiv, constat că scenariile mele sunt mult mai bune decât ce se vede astăzi pe ecran, iar eu văd absolut toate filmele românești. Nu mă compar cu toate, de exemplu, nu aș fi scris „Aferim!”, dar dacă aș fi fost plătit să-l scriu, l-aș fi scris fără greșelile lui Jude.
Nu toate scenariile care nu câștigă la HBO sunt mai proaste decât cele premiate. Și nu e vorba numai de HBO.
Eu am câștigat cu un scenariu un concurs național. Am primit banii, au trecut 5 ani și nu l-au făcut, am intrat din nou cu același scenariu la alt concurs național și n-am fost băgat în seamă.
Așa că totul e relativ.
Spuneai de scenariile de la naftalină și te refereai la mine.
Am recitit scenariul câștigător de acum 10 ani și parcă e scris ieri!

Nu am înțeles de ce ești fericit că sari etapa asta de la HBO. Spune-ne și nouă!

mirodoni, nu mai fă efortul! :) Toate datele sunt aici: http://cnc.gov.ro/?page_id=1210


În ce priveşte remarca ta adresată lui djinjis, mie mi se pare că, dimpotrivă, e o dovadă de exigenţă şi de obiectivitate să-ţi poţi critica scenariile mai vechi! ;)

În privinţa concursurilor, bineînţeles că e relativ. Fiecare juriu, cu gusturile lui. Depinde şi de scenariile din concurs. Nu m-am îmbătat niciodată cu apă rece atunci când am câştigat ceva. Scenariul tău a putut fi cel mai bun, dintre scenariile care au concurat în acel an, în funcţie de preferinţele acelui juriu. E ca în sport. Ai câştigat o dată olimpiada, nu înseamnă că vei câştiga de fiecare dată. Sau în cazul festivalurilor... E posibil ca într-un an bun, oricare dintre filmele nominalizate să fi fost mai bun decât filmul câştigător în anul următor.

O exigență cam târzie, asta am vrut să spun.

Proust, cica isi mai corecta romanele si pe patul de moarte, dar nah, el a fost mai degraba un scriitor de duminica, hehe. Banuiesc ca o oarecare maturizare e inevitabila. Nu mai depind de concursuri pentru ca am posibilitatea sa le filmez.

Nu, C.Chevara, eu nu mă împac cu ideea asta că fiecare juriu, că fiecare sesiune etc. Dacă ar fi niște criterii clare de evaluare, pentru că pot fi, și, evident, mult mai mulți membri în comisie, diferențele nu ar fi așa, de la tot la nimic.
De exemplu, eu am văzut motivația în cazul meu, atunci când scenariul a fost promovat, și totul era justificat, chiar dacă nu erau niște criterii prealabile. Când nu a fost promovat, nu a vrut nimeni să-mi arate vreo motivație.

Djinjis, glumești? Vrei să ne faci invidioși? Îți produci singur filmele?
Eu am observat o schimbare semnificativă la tine, deși la fel de negru, nu mai ești la fel de acid. Era să spun de acru, dar te poate duce cu gândul la varză!
Păi dacă îți faci singur filmele, arată-ni-le și nouă, hi-hi-hi!
Sau le faci pentru tine și câțiva prieteni ai tăi, ca Porumboiu?!
Și nu te mai compara cu Proust!

Nothing's ready till is finished. :)

@mirodoni
E imposibil să nu ai ceva de modificat la un scenariu vechi de zece ani! Dacă pare scris ieri... Înseamnă că exigenţa nu ţi s-a modificat în ultimii zece ani? :-O

M-a molesit traiul bun, nici nu mai sunt scandalagiii de altadata. orbiti de furie, se bateau ca chiorii. good times.

Pe langa asta, nu-ti faci avion particular si insula privata pierzand vremea pe forumuri. timpul vorbelor a trecut.

daca pana si Proust isi rascorecta opera, cred ca si scenariilor tale le-ar prinde bine un lustru. asta era sensul.

Filmele o sa le vezi ca toata lumea, stand la rand la bilete. Ce crezi, ca meriti tratament preferential? Ho hoh ho, cum zice Mos Craciun si inca unu pe aici.