"No Country For Old Men"
 

"No Country For Old Men" - O meditaþie bizarã
No movie for old thriller fans

Aveþi grijã: NU e un thriller, sau mãcar un film de acþiune, deºi jaloanele de pornire existã în totalitate: tranzacþie droguri-bani degeneratã în masacru, servietã bucºitã de dolari ajunsã în prezenþa unui "om de pe stradã" (unde "strada" e mai degrabã deºertul), ucigaº psihopat pe urmele lui... ªi totuºi, Ethan ºi Joel, ciudaþi cum îi ºtim, nu se mulþumesc doar cu formula sigurã ºi verificatã a filmului de acþiune/urmãrire/violenþã. Trama schiþatã mai sus se dezvoltã, prin prisma lor, într-o meditaþie bizarã despre succesiunea generaþiilor, despre violenþã în societatea omeneascã, despre impactul pe care-l au hazardul ºi absurdul asupra destinelor (ar semãna, pânã la un punct, cu Iñárritu, dar structura dramaturgicã, ritmul ºi concepþia esteticã sunt, desigur, radical diferite). Lucrurile devin cu atât mai interesante, cu cât scenariul fraþilor Coen urmãreºte remarcabil de fidel romanul lui Cormac McCarthy - atât ca desfãºurare a acþiunii, cât ºi în planul comentariilor meditative, al cãror purtãtor de cuvânt se face ºeriful Ed Tom Bell (Tommy Lee Jones) - mereu mai obosit, mereu mai dezamãgit, mereu mai pasiv-filosofic în atitudinea sa faþã de o lume în care relaþia dintre violenþã ºi destin a ajuns sã îngemãneze absurdul ºi tragicul. Dacã, la început, Tom Bell îºi aminteºte nostalgic de niºte vremuri când ºerifii nici mãcar nu purtau pistol, ceea ce vom vedea ulterior ne spulberã orice iluzii de romantism al violenþei.
Pe tot parcursul filmului, tensiunea creºte pânã la cote greu suportabile - dar nu pe coordonatele tipice thriller-ului, ci mai degrabã prin atmosfera apãsãtoare, agorafobicã, incertã, a deºertului, ºoselelor ºi puþinelor ambianþe urbane prin care trec provizoriu personajele, ºi cu ajutorul mijloacelor de expresie specifice celor doi Coen: ritm lent dar foarte dens, personaje inedit-uscate, tãceri tot mai grele, amintind de cele din "Blowup", ºi dialoguri deloc explicite, servind mai degrabã la conturarea sumarã a unei ideologii particulare - în special din partea asasinului Anton Chigurh, personificare a forþei ucigaºe pure, perverse, care nu acordã nici o ºansã de negociere. Straniul sãu cod al onoarei, deºi sugerat ca matematic de riguros, în nebunia lui, rãmâne indescifrabil pentru orice privitor din afarã - adicã, pentru oricine. Se relevã, în acest sens, în special corolarul din final, cu ocazia fatidicei sale confruntãri cu Carla Jean Moss (Kelly Macdonald) - pentru care ne-au pregãtit, în fond, toate schimburile absconse de replici cu diversele victime anterioare. În acest sens trebuie sã fie interpretatã ºi intervenþia sutã la sutã deus ex machina a accidentului imediat ulterior: ne aflãm în prezenþa destinului; parcele ne suflã în ceafã, iar respiraþia lor are un iz viciat, de hoit. Este una dintre principalele semnificaþii ale întregului film.
În treacãt fie spus, existã unele ºanse ca fanii personajelor malefic-charismatice sã-ºi fi gãsit un nou idol - deºi, pe de altã parte, s-ar putea ca toxicitatea pe care o imprimã Javier Bardem personajului sã-i îndepãrteze chiar ºi pe aceºtia. Nu are nimic din farmecul unui Hannibal Lecter, de pildã - e pur ºi simplu respingãtor, cu deliberare, pânã la rânjetul inuman, economic folosit, ºi pieptãnãtura ciudatã. Nu întâmplãtor, la recepþia de dupã o galã recentã a filmului, toþi invitaþii îl evitau instinctiv - ce omagiu mai mare adus unui actor ne-am putea imagina?
Aceeaºi viziune neortodoxã (preluatã, în fond, din romanul lui McCarthy), contribuie ºi pe alte planuri la ceea ce sigur îi va dezamãgi pe amatorii de thriller bun ºi cinstit, spre satisfacþia iubitoriilor filmului de conþinut (sau "de artã", cum îi zic snobii). În mod deliberat, naraþiunea e plinã de lacune ºi elipse. Masacrul dinainte de începutul filmului, de la care a pornit totul, rãmâne strict generic; ºtim cã s-au împuºcat între ei, dar habar n-avem nici de la ce anume s-au luat, nici unde ar fi vrut unii sau alþii sã ajungã - ºi nici mãcar nu prea conteazã. Misiunea iniþialã a lui Chigurh, înainte de a se transforma într-un loose cannon, rãmâne de asemenea elipticã - practic, din punct de vedere epic, acþiunea a început cu ceva timp înaintea filmului propriu-zis, ºi nici nu va fi recuperatã prin flash-back-uri, relatãri sau explicaþii verbale. În schimb, filmul propriu-zis, la nivelul conþinutului, demareazã absolut firesc, prin comentariile introductive, din off, ale lui Tom Bell.
Explicitarea ºi coerenþa care urmeazã, ºi se susþin pânã dincolo de jumãtate, pe coordonatele vânãtorii dintre Chigurh ºi Llewelyn Moss, sunt amãgitoare. Moss rãmâne un anti-erou exemplar, ale cãrui mobiluri numai morale nu sunt, ºi care va fi învins pe toate planurile pur ºi simplu fiindcã e un om prea normal, prea mediocru, prea slab în fond (printr-o stranie opoziþie cu aparentele sale resurse de ingeniozitate, voinþã ºi capacitate de luptã), angajat într-un joc al nebuniei supreme, care sfideazã orice raþiune. (În rolul lui, Josh Brolin face o creaþie surprinzãtoare, dupã sub-emploi-rile comerciale în care pãrea sã se fi cantonat de-o vreme-ncoace.) Cât despre Chigurh, nu vom afla niciodatã mai mult decât se simte, tulbure, printre elementele sale criptice de dialog ºi comportament. La fel de generic ºi evanescent rãmâne ºi megatrustul care pare sã fi orchestrat, pânã la un punct, acþiunea iniþialã; tot ce vom înþelege, pânã la urmã, e cã avem de-a face cu o corporaþie-paravan care desfãºoarã ºi destule mânãrii penale, �* la S.O.V., Patriciu sau Þiriac, rãmasã la rândul ei vulnerabilã în faþa propriului ei maverick turned wild. Din nou, logica nu e aceea a aventurii, ci a fatumului.
Acelaºi lucru se leagã cu atitudinea artisticã a autorilor în raport cu spectatorii: fraþii Coen nu ne aratã pic de consideraþie. Ne administreazã încontinuu acelaºi amalgam dens de încordare, suspense ºi oroare (servitã dezinvolt în diversele imagini brutal-naturaliste judicios repartizate pe firul narativ al filmului, de cele mai multe ori contrastând cu cinismul pragmatic tãios ca oþelul al sãvârºirii crimelor), ne duc pe culmile terorii ºi ale panicii, ºi în final ne închid absolut orice cale de ieºire, fãrã a ne oferi nici o ºansã de relaxare. Pleci de la proiecþie încãrcat, frustrat, derutat, ºi ai nevoie de ceva timp pânã sã poþi emite un comentariu.
Poate cã lucrul cel mai dezamãgitor pentru mulþi va fi absenþa deliberatã a câtorva momente esenþiale (ca de pildã, deznodãmântul relaþiei dintre Moss ºi mexicani - cealaltã parte în tranzacþia cu drogrile), în favoarea sugerãrii lor prin consecinþe, rezultând într-o scãdere a temperaturii de acþiune, simultanã cu intensificarea angoaselor de fond pânã la limita de sus a suportabilului. Deja, vizita finalã la Carla Jean se plaseazã pe alte coordonate, ca ºi, mai ales, tot ceea ce se întâmplã dupã ce Chigruh iese din casã ºi-ºi priveºte tãlpile pantofilor (una dintre cele mai discret-ticãloase sugestii de crimã pe care le-am vãzut vreodatã pe ecran).
Ceea ce, în fond, constituie cea mai cuprinzãtoare concluzie asupra filmului: ca sã încheiem printr-o jonglerie deloc gratuitã, deºi "No Country For Old Men" nu e un thriller propriu-zis, totuºi îþi gives the thrills de vreo trei ori pe-atâta.

Pitbull (Mihnea Columbeanu)
28 ianuarie, 13 februarie, 2007
Bucureºti, România

De acord ca e thrilling fara sa fie thriller, dar review-ul asta numai despre ce scrie in titlu nu e. Adica ai zis de meditatie la inceput, apoi ai discutat aproape exclusiv (la un moment dat amintesti totusi ceva de semnificatii) despre cum refuza sa respecte conventiile thrillerului, iar concluzia o tragi tot din perspectiva asta. Si e perfect adevarat ce zici, dar nu mi se pare ca e extraordinar de semnificativ, fiindca nu cred nici ca fratii Coen s-au raportat constant la conventiile thrillerului si au decis sa le incalce pe rand, nici ca publicul care merge la un film ca asta se asteapta la suspans si senzatii tari.
Suntem de acord cu totii ca nu e thriller. Now what?

PS: Vezi ca prin cronica iti mai rasare din cand in cand cate un "Cohen" (asa cum acum cateva zile vorbeai de marele regizor "Wells"), iar la un moment dat literele din "Chigurh" se incurca destul de tare.

Trimiterea la SOV, Patriciu, Tiriac este absolut deplasata.

Sa inteleg ca iti adaugi referinte la mapa profesionala?

un text frumos, ai mers in directia relatiei film-spectator, dupa ce ai cercetat terenul filmului.

in textul scris de mine, am cautat sa evidentiez modalitatea in care Coen-ii lucreaza cu genul filmic - intr-un exercitiu cinematografic postmodern - rsturnind/maturind-podeaua-cu mai toate conventiile narative si cele de contructie (psihica si morala) a personajelor din thrillerul clasic. in curind pe piata.

filmul este excelent, cel mai bun produs american al anului 2007, atent supravegheat ca valoare (dar de pe un alt plan) de catre There Will Be Blood!

Mersee, Cazee, acuma-i binee (inclusiv la "Llewelyn", cäruia-i uitasem al doilea lî din fatä). Când am scris analiza, azi-noapte-n zori, eram cäpiat de obosealä, da' n-aveam stare sä mä culc înainte s-o dau din mine (prima oarä am väzut filmul acu' douä säptämâni, tras de pe torrente, iar a doua oarä ieri, la presä; pe ecran, nici nu se comparä - te zdrobeste; aviz partizanilor absoluti ai vizionärilor pe computer!)
Cu privire la o explicitare mai amplä a continutului de idei, încä nu simt nevoia s-o fac, si nici nu cred cä e obligatorie, acum. O analizä poate si doar sä te punä pe un drum, nu neapärat sä te ducä de mânä pânä la capät. Filmul mi-a dat de gândt, si-mi place sä-l las sä mai gesteze. Cum spunea si Gionloc, e suprinzätor de bun pentru vremurile astea.

Si eu tot de pe net l-am vazut, am fost incantat de cinematography de la inceput si chiar ma gandeam inca de atunci ca o sa merg sa il vad si la cinematograf cand se lanseaza, chiar si numai din motivul asta.

Good point!
(Cum îi zise Cioroianul lu' Märia Sa Juan Carlos)

eu am avut sentimentul ca filmul asta ar fi putut atinge perfectiunea si a ratat-o din cauza a 5 minute. totul decurge ireprosabil: atmosfera, personage (cel mai perfect si pervers criminal ever), umor, actiune reunite intr-o forma desavarsita a genialitatii. dar de ce finalul ala deschis? adica stiu de ce. titlul il justifica: tara aceea, violenta aceea nu sunt pentru batranul serif depasit, oricat de genial ar fi. si totusi deznodamantul unui film nu ar trebui interpretat prin titlu, ci prin demersul insusi al filmului, care contine intr-adevar o reflectie asupra violentei, dar ramane un thriller orice ati spune. si din nefericire, cei doi coen parca nu gasesc solutia. tot filmul este prea intens si dens ca sa accepti un final atat de moale si fara subtanta. nu am tinut cu orice chip sa fie prins omul rau, dar discursul serifului e prea vag si gol pana la urma atat pentru concluzia povestii cat si pentru personaj, care nu inteleg de ce devine dintr-o data filosof?
ar fi putut fi filmul carierei lor. unii il considera deja, dar in ce ma priveste, cu greu m-am putut impaca cu ideea ca au fost la un pas de sublimare.

sper ca gionloc sa nu inteleaga ca nu mi-a placut. ;)
si btw, nu ne arati si noua cronica ta?

hmmm ... suna interesant ...

absolut deloc ;)... creca la juno am fost eu prea putin atent la recomandarea ta - film de familie, de vazut dupa-masa (acu sper ca am retinut corect :-?)

cronica apare intr-o revista clujeana prin care ma joc mai demult (tribuna) si va fi preluat de liternet (si de cinemagia, se prea poate) la finele saptaminii viitoare.

pentru mine tocmai finalul este cel care duce filmul la superlativ!
un final inchis - un chigurh mort (fie si in accident de masina, adica omorit de destin, adica de forta din care el isi extrage un modus operandi perfect - e si infailibil, il si scuteste de probleme morale) - ar fi anulat toata demonstratia Coenilor de pina atunci - destabilizarea genului thriller, intr-o dinamica filmica postmoderna.

D'accord!
Pentru cine e curios, Ethan si Joel au renuntat cu deliberare - tocmai în scopul demonstratiei de mai sus - la închiderea finalä a plotului chigurhian: tipul îi predä geanta cu bani celui care l-a trimis dupä ea. In coordonatele sistemului säu psihopat, totusi "avea onoare".

codul moral personal se verifica si dupa ce - in schimbul de replici cu proprietarul benzinariei legat de "datul cu banul" - nu-l omoara pe tip pentru ca a ghicit "cap".

"Cod moral" e o formulare gresita, mobilul lui Chigurh nu e respectarea unui sistem etic (nici macar unul deformat), ci ideea ca el este instrumentul prin care se aplica un anumit set de reguli in lume. Dar regulile alea nu au caracter moral, pentru ca el (spre deosebire de John Doe din Se7en, spre exemplu) nu sustine nici o clipa ca ar pedepsi pe cineva pentru anumite comportamente.

@Gloria:
Si mai ales, în punctul culminant:

ATENTIE! Spoiler!

In timpul vânätorii, i-a promis amenintätor lui Llewelyn Moss cä-i va gäsi sotia si o va ucide. Ulterior, Llewelyn a fost omorât de mexicani, iar Anton Chigurh a recuperat geanta cu bani. Si totusi, se duce s-o omoare si pe Carla Jean Moss (care nu numai cä a rämas väduvä, dar tocmai se întoarce de la înmormântarea mamei ei, decedatä de cancer), pentru cä... i-a promis sotului ei! Culmea - constient cä asasinarea ei ar fi 100% gratuitä, îi mai oferä, märinimos, o sansä: datul cu banul. Dar Carla Jean, o femeie simplä, nu prea inteligentä, însä demnä, refuzä jocul pervers al trasului vietii la sorti, si nu mizeazä. Un minut mai târziu, Chigurh iese din casä si, firesc, îsi verificä tälpile, sä nu se fi mânjit de sânge.

@Cazeemeer:
De fapt, la acel "set de reguli" ne referim.

M-ai pierdut aici. mai sus in cronica spui : " Lucrurile devin cu atât mai interesante, cu cât scenariul fraþilor Coen urmãreºte remarcabil de fidel romanul lui Cormac McCarthy - atât ca desfãºurare a acþiunii, cât ºi în planul comentariilor meditative"

Sa inteleg ca a existat o versiune a scenariului cu un alt final? Di film ar rezulta ca barbatul care l-a tocmit pe Carson Wells l-a angajat si pe el.

Onoare e mult spus, Anton C (ca nu vreau sa ma incurc in litere) si-a pastrat cuvantul dat lui Moss dar nu a respectat un angajament de a livra banii. Cuvantul dat cred ca e peste un deal ( desigur nu in sensul absurd de a omori pe cineva cand nu mai e nevoie, dar de, e psihopat)

Oricum ceva este schimbat in film fata de scenariul ce poate fi gasit pe net, conversatia dintra Carla Jean si Anton C In scenariul de pe net nu figureaza propunerea sa dea cu banul, propunere pe care Carla Jean o refuza si nu figureaza replica care mi-a placut cel mai mult la Anton C. Carla Jean is spune : You know you don't have to do that, iar Anton ii raspunde, Everybody says that. (la fel facuse si Carson Wells) Psihopatul cu principii isi judeca victimele dupa modul in care isi accepta soarta, mai devreme il dojenise pe Carson Wells ca nu accepta cu demnitate situatia.

Detaliul ästa nu-l stiu. Ce spuneam mai sus, am citit în comentariile de pe IMDb.

un thriller mediu, tinut pe linia de plutire de freza lui bardem. ca exercitiu de demontare a conventiilor unui gen cinematografic e ok, dar altii au facut-o cu mai mult talent. ca "meditatie" pe tema good vs evil, old vs new etc. e plictisitor

Da, cu douä precizäri:
- nu e un thriller
- nu e mediu, ci foarte bun.
In rest, se poate discuta la niveluri mai aprofundate.

ups, nu stiam ca cinemagia a decretat deja ca nu e thriller. ce-i drept, se vrea mult mai mult, scria cineva pe aici de luarea in raspar a regulilor & canoanelor genului bla bla... dar nu ajunge sa schimbi finalul ca sa fabrici o capodopera. mai trebuie umblat la nuante, kestie de rafinament

Refä balanta între sarcasmul gratuit si substanta mesajului, încearcä sä-ti organizezi întrucâtva argumentele, schiteazä începutul unui sistem de criterii, si revino. Te asteptäm.

dom'le, e thriller toata ziua. chiar daca e deconstruit in gena sa thrillereasca, tot acolo joaca. spiritul postmodern nu anuleaza genul, il imbogateste.

si ca tot spuneam de textu' ala, ete-l preluat p-aci pe cinemagia. semnul intrebarii din titlu nu imi apartine, probabil ca e rezultatul trecerii caracterelor romane in codul de scriere al saitului.

pt pitbull

te superi prea usor, incercam doar sa exprim o opinie diferita. uite, revin

1. cred ca tu trebuie sa argumentezi de ce nu este thriller. pentru ca mi se pare ca te contrazici. daca nu e thriller, ce anume te "zdrobeste"? are toate ingredientele unui thriller si pentru a face cu ele ceva diferit, ceva mai mult, e nevoie de viziune, imaginatie, you name it. altii (tarantino, fincher etc) au reusit mult mai bine

2. e un film mediu pentru ca are toate datele. personaje schematice, situatii neverosimile. plus palavrageala lui tommy lee jones

Nu mä supär "prea usor" - mä supär când sunt contrazis la un nivel schematic si superficial, fiindcä e pägubos. Prefer controversele reale, cu argumente care sä-mi dea de gândit, sä le zgâltâie pe-ale mele din temelii, si sau sä mi le därâme, sau sä mi le fortifice (cum o fi cazul). Uite, cum face Gionloc uneori - am avut filme la care ne-am contrazis în draci, si pânä la urmä a avut de câstigat cel putin unul, dacä nu amândoi.
Desi - nu si aici. Gionloace, insist: mijloacele alea de thriller el le ia si le RECOMPUNE CU TOTUL ALTFEL. Am explicat în analizä cum, în ce sens si conform cäror parametri.
Apoi:

Personajele NU sunt schematice:
Moss e complex, e un amestec original de calitäti si defecte (am spus mai mult despre el în analizä).
Chigurh e original în sine, e un tip de negativ absolut construit sub o formä pe care n-am mai întâlnit-o.
Bell e un OM comun, dar ca PERSONAJ e complet scos din schematism, tocmai prin esenta contextului: un tip de banalitate depäsitä, devenitä o anomalie.
Carla Jean, de asemenea, este o FEMEIE comunä, pe care o scoate din schematism atitudinea finalä, reactia surprinzätor de demnä în fata mortii cvasi-iminente.

Situatiile au exact acel grad de neverosimilitate propriu artisticului: nivelul de jonctiune dintre INDIVIDUAL si GENERAL, care defineste PARTICULARUL (categoria esteticä prin definitie). De fapt, acelasi lucru e valabil si în cazul personajelor Llewelyn, Carla Jean si Bell; nu si Chigurh, el e cu totul individual; dar se justificä prin raportul de 1/3 - sau chiar 1/4, dacä-l punem la socotealä si pe Wells, desi el e cel mai neinteresant; însä nici nu e determinant, e mai mult auxiliar).

Din päcate, mä apropii tot mai mult de concluzia cä esti sub imperiul unei confuzii de concepte... Tot ceea ce am arätat mai sus tine de domeniul ECHILIBRATULUI, nu al "mediului" la care te referi tu...

Reintrand in subect, nu ar fi trebuit tradus : Nu e o tara pentru batrani ?

Unde se face referire la altceva decat SUA ?

si mie mi-a displacut.moral,filosofic etc. privilegiaza adevarul in fata dreptatii.e un film adevarat(adica are valoare de adevar)dar nu e drept in concluzie.

si as fi respectat povestea asta daca ar fi fost spusa din convingere interioara,cum o facea texanul ala fascist si betiv de peckinpah,dar cei 2 coeni pre-mediteaza fiecare reactie a privitorului obisnuit.joaca pe degete moviegoer-ul de duminica asa cum se distreaza chigurh cu amaratii aia.

d unde ideea k o opera d arta trebuie facuta din 'convingere interioara' si sa fie 'dreapta in concluzii'?? las k - in general - concluziile nu fac bine in arta (sint d acord k finalu la 'no country...' e ratat, dar nu pt k concluzia ar fi 'nedreapta', ci pt k e... concluzie!), dar CINE decide dk sint 'drepte' sau nu, si in fctie dc?
hitchcock a facut o sumedenie d filme la comanda, kre nu sint mai putin extraordinare... asta s keama, simplu, talent (sau geniu)
in locu 'dreptatii', in cinema (sau alte arte) eu prefer adevaru pur si simplu!

ps as fi curios, dk 'no country...' e atit d 'mediu' (cf crissis), la c thrillere geniale s gindeste??

"dreptate" in sensul general acceptat,ca o corectie aplicata unei lumi care,altfel,ar fi lasata la voia selectiei naturale..da,sunt perfect verosimile situatiile si personajele din film,e adevarat ca in viata reala eroii(care "eroi"?)miros a transpiratie,sunt nebarbieriti,lacomi si se impusca pe la spatte,iar baietii rai tortureaza si omoara femei nevinovate,dar ideea e ca oamenii isi creeaza filtre care previn sau macar retin,blocheaza aparitia si dezvoltarea unui chigurh…ia stai putin:recitind ultima mea propozitie imi dau seama ca filmul asta impinge ne-dreptatea pana la punctul la care devine si ne-adevarat…

a,si despre "convingerile" coenilor:n-au nici o convingere,astia sunt baieti care stateau in prima banca,baieti de balcon care incearca sa para shulfe batrane si trecute prin viata(ceea ce peckinpah chiar era).de aici si falsitatea de care vorbeam.

nu,ma,n-a scapat :x n-ai vazut ca animalul ala se uita la cizme dupa ce-a iesit din casa?

Nu stiu ce fel de dreptate ai vrea tu sa vezi in film, dar mie modul in care actioneaza Chigurh mi se pare perfect coerent si chiar 'drept', doar ca nu dupa standardele moderne ale dreptatii, ci dupa logica destinului din tragediile antice. Chigurh se considera o unealta a sortii care face sa se realizeze ceea ce personajele si-au atras asupra lor. Si filmul nu ii da mana libera ci ii arunca in fata la final o piedica prin ce altceva decat un deus ex machina (literally).
Si cred ca tocmai mecanismul asta bizar dar nu complet inexplicabil al sentimentului de dreptate il face pe Chigurh extrem de interesant.

@cazeemeer: nu cauta nici o coerenta sau certitudine in filmul asta.fiecare film al lui peckinpah (ca tot veni vorba de el) avea cate o fraza-cheie,care rezuma esenta filmului."no country.." poate fi explicat prin fraza inteleptului serif:"point bein,even in the contest between man and cow the issue is not certain".adica hazard pur,dat cu zarul,dat cu banul :hmm: .thanks,but no thanks.

Irational? Da, clar. Dar nu si ilogic. Chigurh poate fi explicat, chiar daca nu si justificat moral.
Si daca vrei replici-cheie, cea mai potrivita e cea a serifului batran prin care il face pe Bell sa inteleaga ca raul nu e o chestie noua, ca dincolo de absurditatea situatiei cu Chigurh, raul exista dintotdeauna. Sigur, nu e chiar o concluzie optimista, dar nu mi se pare nici atat de nihilista abordarea cum se plange lumea.

e greu sa fii genial. zodiacul lui fincher e oricum un film mai bun. pulp fiction e din alta clasa. daca ar fi sa arunc o privire in urma... get carter e fresh, straw dogs al lui peckinpah e creepy, badlands, the long goodbye (altman se joaca frumos cu elementele genului, oarecum aceeasi tema old vs new dar abordata subtil nu demonstrativ, totul tine de stil)

nu spun ca no country e un dezastru. doar ca pentru gustul meu esentele sunt prea decantate. sheriful traditionalist e prea traditionalist, bardem e absolut infailibil si indestructibil, mesajul este livrat didactic la final

Eventual...
Sensul titlului, luat la modul cât mai exact, ar fi cam asa:
"Lumea asta nu-i pentru bätrâni"
"Nu mai e loc pentru bätrâni pe lumea asta"
"Nu mai e rost de trai pentru bätrâni pe lumea asta"
Cred cä eu i-as fi zis:
"Nu-i loc pentru bätrâni"
(Evident, acel "Nu EXISTA tarä..." e la fel de literal/pidosnic ca "Ultima aventurä a eroului" pentru "Last Action Hero".

Asta e traducerea care imi place cel mai mult cum suna - exceptind partea dintre paranteze, care dupa mine unul lungeste prea mult sintagma ... :)

pt ulrich

aha. ideea e k dk iei filmu asta k 'rupt din realitate' u r missing the point (asta, apropo d 'filtrele' din viata reala...), e mai curind o epura fioroasa, o fabula bigger-than-life. lucrurile seamana cu viata reala, exista verosimilu unor situatii etc, dar un personaj k chigurh e clar o proiectie hiperbolik - km cum era 'dr mabuse' din filmu lui lang...

altminteri, habar n-am cum sint coenii insisi in 'viata reala', dk au stat 'in prima bank' etc... ai fost cumva coleg d scoala cu ei?? mie proiectiile astea d genu 'las k stim noi cum sint x & y', 'c au in cap' etc mi s par dubioase moral & intelectual... p mine ma intereseaza opera, nu omu kre a creat-o

pt crissis

dk 'zodiac' ( :sick: ) ti s pare 'mai bun' u lost me completely... :lol:

pt pitbull

desfaceti prea mult firu in 4; 'nu exista tara pt batrini' nu e kiar aiurea tradus - 'loc' e prea imprecis, 'nu mai e' suna prea moale, plus k e bine k s-a pastrat in titlu cuvintul 'tara'!

ps m-ati innebunit cu peckinpah!! in afara unor formule d western crepuscular, nu vad nicio comparatie posibila cu coenii: sam p era modern, coenii sint postmoderni! e o dif f mare...

Dacä-ti spun cä strâmbografia asta nu-i nici economicä, nici eficientä, nici moderna, e doar caricatura unei puli flescäite, mä crezi?
Nu mä crezi, cä esti încäpätânat...
Atunci: "Tara asta nu-i pentru bätrâni".
(Vezi? Eu nu-s încäpätânat!) :sleep:

Morala: Ce-i mai cäpos decât un pitbull? Un als. :hmm:

deci: alstenografia asta e f economik (pt k fol mai putine litere), f eficienta (cine vrea sa inteleaga intelege!), iar 'moderna' nici nu vrea sa fie: vrea sa fie postmoderna, na!

ps si kre e probl ta, d fapt?! eu asha scriu p internet, clar? e o kestie stilistik, dk vrei...
sau vrei sa ies iar dp cinemagia?? :x

ps n-are cum sa fie 'poola fleshcaita' k eu scriu scurt :P

Da' de ce zici "decä" în loc de "dacä"? Tot din postmodernism?

t pomenesti k si 'pt' = pete'???

Nu se comparä cu "dk", cum nu se comparä Kosovo cu Harcov.

Imi mentin parerea ca titlul face referire la Us ale A adica la tara in care traieste Tom Bell. Confuzia poate fi facuta de la prescurtarea care poate avea ca variante : There is no country for old man dar si That is no country for old man.

eu as traduce "Asta nu-i tara pentru batrani"

uite si poezia lui Yeats, de unde s-a inspirat mccarthy pentru titlul cartii:

Sailing to Byzantium

THAT is no country for old men. The young
In one another's arms, birds in the trees
- Those dying generations - at their song,
The salmon-falls, the mackerel-crowded seas,
Fish, flesh, or fowl, commend all summer long
Whatever is begotten, born, and dies.
Caught in that sensual music all neglect
Monuments of unageing intellect.

An aged man is but a paltry thing,
A tattered coat upon a stick, unless
Soul clap its hands and sing, and louder sing
For every tatter in its mortal dress,
Nor is there singing school but studying
Monuments of its own magnificence;
And therefore I have sailed the seas and come
To the holy city of Byzantium.

O sages standing in God's holy fire
As in the gold mosaic of a wall,
Come from the holy fire, perne in a gyre,
And be the singing-masters of my soul.
Consume my heart away; sick with desire
And fastened to a dying animal
It knows not what it is; and gather me
Into the artifice of eternity.

Once out of nature I shall never take
My bodily form from any natural thing,
But such a form as Grecian goldsmiths make
Of hammered gold and gold enamelling
To keep a drowsy Emperor awake;
Or set upon a golden bough to sing
To lords and ladies of Byzantium
Of what is past, or passing, or to come.

de cand a castigat Oscarul toata lumea vb de filmul asta.
e chiar asa bun? merita sa merg sa il vad? :hmm:

Da. Nu stiu... :hmm:

Cat de bun este depinde de gustul tau. Este sigur atat de bun incat sa merite o vizionare in bune conditii la un cinematograf vs laptop, ipod sau TV(fie el plasma de tzpse inci)

poate ca totusi o sa merg in weekend la cinema. asa o sa vad ce si cum si ramane sa mai discutam dupa 8)

Din ce am inteles eu din carte, lucrurile sunt putin mai nuantate ... "old boy" era o expresie, pe care Bell o folosea foarte des pentru a se referi la ceilalti, in special cei pe care ii descoperea asasinati de-a lungul povestirii ... si, in final, apare si o explicatie a expresiei, conform careia lucrurile incep sa sa schimbe, "old" facand referire mai degraba la "vechi", "arhaic", care trebuie sa lase loc "noului", "inovatiei" ... tehnologia se schimba si, implicit oamenii care o folosesc se schimba ... criminalii devin mai aprigi, mai nemilosi, afacerile lor sunt din ce in ce mai mari si interventia politiei din ce in ce mai impotenta impotriva acestora ... prin urmare, "the old boys" nu mai au loc pe lumea asta (in general, nu doar in USA ... tara respectiva nu e un personaj al povestirii, nici pe departe), cu metodele lor rustice si desuete ...ei trebuie sa faca loc pentru "the new boys" ...

Nu am vazut inca filmul, dar o voi face cat de curand, si cred ca o sa revin cu o parere ;)

ati citit asta?

http://www.gandul.info/puterea-gandu...l?4237;2424053

vba aia: citesti & t crucesti! :shock:

stiam eu k ctp-u a pierdut d mult trenu cinema-ului, raminind cu okii-n soare p la ciulnitza & fluierind a paguba, dar - cum e vba d ctp, & nu d oameni obisnuiti k noi - isi varsa amaru-n pagina d gind & s enerveaza singur, acu, k s-a certat cu sirbu & nu mai e nici shef d 'gind'...
mai tineti minte cind il facea p mungiu d 2 parale, in coloanele ac ziar?? ei, acu mungiu e o 'referinta', pt k ctp-u sa improashte in fratii coen. bleah! :sick:

voi c parere aveti?

Säraaaaaaaaaaacu' Cristi... :(
S-o prostit di tät. :?