Vorbitul in timpul filmului
 

Am avut recent o discutie cu o amica care imi spunea ca exagerez pentru ca nu vreau sa povestesc cu ea cand ne uitam la un film. Evident nu e vorba de cinematograf, acolo tine de respectul fata de ceilalti sa taci (si nu doar acolo, as zice eu). Cu exceptia cazului in care filmul e extrem de prost, chiar nu suport sa se vorbeasca in timpul lui, indiferent ca subiectul e legat de filmul respectiv sau nu. Dupa final sunt deschis la toate analizele si povestile posibile, dar cred ca 1-2 ore de imersiune totala in lumea filmului nu sunt prea mult de cerut. Voi ce credeti?

Bineinteles ca nu se vorbeste in timpul unui spectacol!!!!!!!!!!!

De ce? Poate ca unora le place filmul, cat o fi de prost, si vor liniste cat timp il vad.

Sigur ca daca le place pastrezi linistea. Eu ziceam de cazul in care filmul e cu adevarat prost si glumeste toata lumea pe seama lui. Repet, nu e vorba de cinematograf, ci de ocaziile cand se intalnesc cativa prieteni si se uita la film. Atunci e usor sa-ti dai seama daca e cineva interesat de film sau toti casca cu spor.

Categoric NU!!!Adesea cand ma deranjeaza cineva din vizionarea filmelor devin foarte irascibila...

De`asta imi place sa vad filmele singur.Ca sa nu ma bruieze careva.Daca e un film care l`am mai vazut nu ma deranjeaza sa il vad si cu alte persoane.

Depinde de film, m-am uitat la Mamma Mia cu niste prietene si am pus pauze ca sa putem palavragi in voie, avand in vedere ca era vorba de un film in care Meryl Streep tzopaie in salopeta cantand cantece ABBA :P
Dar normally nici eu nu comentez nimic, poate doar schimburi de priviri.

Nici vorba de vorbit in timpul filmului... Dealtfel de fiecare data intreb prietenii: "Credeti ca putem sa ne uitam tacuti la film?" Altfel, nici vorba de asa ceva. Nu suport sa ma uit la ceva si cineva sa inceapa sa vorbeasca, daramite doi/doua din aceeasi incapere.

same here...cand incep unii sa vb, daca sunt la cinema, strig la ei :D
daca's acasa ii las sa vb pana nu mai pot si nu ma mai uit la film...apoi it's revenge time

Cand sunt la cinema nu-mi place sa vorbesc sau sa fie oameni care vorbesc in jurul meu. Indiferent de film.

Si uneori ma enerveaza si cand sunt cu niste prieteni si ne uitam impreuna acasa la un film, si incep sa discute. Insa asta nu se intampla chiar tot timpul. Daca filmul e penibil, mai merge.

Din experienta mea atunci cand vrei sa te uiti la un film care te interseaza TE UITI SINGUR , daca vrei sa vorbeasca in timpul filmului atunci chiama prieteni :D .Nu poti sa te uiti la un film singur daca o sa chemi prieteni deoarece i-ai chemat ca sa vorbesti cu ei. (asta e parerea mea ):-?

parca Murch spunea in cartea lui ca un film vazut in cinema este cu totul diferit de unul vazut singur, pentru ca se incarca de emotiia oamenilor din sala. Asa ca uneori imi place ca emotia pe car eo primesc de la ceilalti spectatori sa vina si de la prietenii mei. Dea-sta imi place sa vad uneori filmele cu ei. Imi place sa simt ca avem o experienta comuna pe care sa o impartasim si apoi sa o comentam (daca e cazul). Asa ca eu nu cfred neaparat ca la filmele care te intereseaza trebuie sa mergi singur.

apropo de vorbitul si hlizitul in timpul filmului:

am patit-o lately la future shorts cand rulau horror-urile

imi venea sa le sparg capul alora care imi tot cotcodaceau in spate :D

daca nu erau interesati puteau sa mearga naibii afara la o tzigara, maslina etc.

Am fost la Politist, adjectiv sambata si dupa vreo cateva minute de la inceperea filmului vine vanzatoarea si intreaba in gura mare "Cine a comandat popcorn?", "Altcineva?". Dupa ce s-au fosnit vreun minut pleaca, dar revine peste inca vreo 3 minute cu aproximativ aceleasi replici. Pe langa asta mai erau niste persoane, cam de varsta mea sau putin mai mari, care au vorbit aproape tot filmul. Nu pot spune ca nu ma asteptam, asa ca mi-am vazut tacut de film si am incercat sa-i ignor, chiar am si reusit :D

Dacă e vorba de un film cu prietenii mi se mai întâmplă uneori să vorbesc, dar nu întotdeauna. Atunci de cele mai multe ori cer lămuriri. :-j
Dar vorbesc şi când mă uit singură... mă cert cu anumite personaje. ;))
La cinema tac şi mă deranjează până şi râsul mai ciudat al unora.

Ţinevas (nu spui ţine... pelsoană neînsemnată), la toate vizionările de presă, stă spre fundu' sălii şi, îi-de-râs-nu-i-de-râs, face: "I-ho-ho-hi-hiii!!! U-hu-hiii-hiiiiii! Yei-ei-hiiii-hooo-hiiiiiii!" A ajuns de râsu' presei, toţi fac mişto de el, da' se jenează să-i dzicä: "Mă băiatu'... Mai ho..." Singura şansă: poate-l mânä-ncoa' nostalghia (nu a lui Tarkovski) şi ceteşte kestia.
(Apropo, oare ce mai fac Zoran şi Tomasz...? ;) )

Vorbitul in timpul filmului e uman.

corect...nesimtirea exista numai la oameni

nu la filmele la cinema, in public
asa, in private

desi uneori la filmele la cinema e mai eclam, ma mir cu voce tare, uneori anumite kestii sunt asa faine sa nu ma pot abtine de la interjectii

hai nu ma fa nesimtzita

acasa da...face fiecare ce vrea


vorbeam de cei care discuta la cinema

interjectiile, onomatopeele sunt ok

nu te fac nesimtita pe tine, dear