Deci, tu propui sä-i batem cu anticipatie, ca Nastratin Hogea pe copil, fiindcä "s-ar putea sä spargä ulciorul, si pe urmä degeaba-l bat".
Regret, nu sunt de acord. Prefer sä critic rateurile care existä, nu pe cele care s-ar putea sä vinä.

în fine, vorbesc ca urmare a unei stãri proaste.
existã o frustrare care se acumuleazã ºi poate cã de aceea...

Ai dreptate.
(Mi-era clar, dar n-am vrut sä fiu nedelicat. Felicitäri pentru sinceritate!)

Imi place de Prolly ca azi a fost mai curajos ca niciodata. 8)
Pacat ca sub influenta nervilor:
a) a ciuruit si pe cine nu trebuie :shock:
b) a impuscat si camarazi :huh:
c) pe langa gol, a dat si autogol :D
d) n-a avut discernamantul prea lucid :oops:
e) s-a trezit de dimineata cu spirit de luptator si a inceput sa faca ravagii ca un uragan care nu iarta nimic :lol:
f) a capatat tendinta: "singur contra tuturor" :w00t:
:) :D :happy: :?

continuam aici?

Eu zic asa: Scrie, proletare, scrie scenarii de filme grele, inteligente, tarkovski, truffaut, omul problema! Cine te opreste. Odata scrise te asigur ca isi vor gasi regizorii si producatorii. E criza mare de scenarii BUNE SI GRELE.

In lipsa scenariilor astea grele de care zici, romanul s-a multumit si cu ce mai da puiu, porumboiu, mungiu etc :) Ba chiar si strainul.

Nu stiu unde e criza aia, dar in Romania nu pare a fi...
Uite, am revazut ieri, pentru a doua oara, Faleze de nisip.
Excelente ideea, scenariul!
Gheorghe Visu jucand perfect, la fel Valentin Uritescu si, fireste, Rebengiuc.
Bine, unele replici erau spuse ca un rapait de mitraliera, fara nici o intonatie.
Parca mereu scenaristii romani au vrut sa spuna prea multe in cateva secunde de dialog.
Intr-o secventa din Faleze, Marin Moraru spune atat de repede fabula aia cu vanatorul, cobra si porumbelul ca si cum ar citi celebra expresie "Daca apar manifestari neplacute, adresati-va....". Nici macar o pauza fireasca de respiratie, de gandire, nimic...ca din pusca.

si apoi, Led, hmm... cine ma opreste...?
sentimentul ca nimeni nu are nevoie de scenaristi.
regizorii de succes din Romania isi scriu singuri scenariile.

gresesti, si-ti spun cum: ar iesi in evidenta in romania mult mai multi regizori de succes daca ar avea scenarii beton. Asa stau si fac spoturi publicitare, seriale basite, stau pe sinecuri pe undeva sau cine stie, practica stomatologia ca asta a fost prima facultate.

Daca le-ai da sansa sa se afirme cu scenariul tau, ar razbi si ei (si tu).
nu zice nimeni ca doar puiu mungiu porumboiu sunt singurii regizori. Din pacate sunt singurii regizori care stiu sa scrie si scenarii bine. Restul nu. Ajuta-i! :)

E foarte adevärat cä lipsa generalizatä a scenariilor profesioniste si de calitate e una dintre probleme. Tot necazul porneste de la lipsa unei scoli de scenaristicä. O descopär cu atât mai concret în ultimii doi ani, de când e Collins student acolo, si vine acasä disperat; "Dom'ne, eu m-am dus la scoala aia sä învät, si nimeni nu ne învatä nimic!" Toti o freacä, povestesc, stau la taclale, sau nici mäcar - stau acasä si-si iau salariile nerusinat de mari. Singurii care mai miscä ceva sunt Vali Drägusanu, care e foarte organizat si încearcä sä impunä un sistem, si Tudor Voican, care desi abia a venit si încä nu are experientä, practicä o comunicare interactivä cu studentii, care are toate sansele ca, în timp, sä dea roade. Da-n rest... vai si-amar!
E incredibil cum niste pretinsi "profesori de dramaturgie" nu constientizeazä faptul cä scenariile nu sunt sonete, sonate sau acuarele... Sunt mai degrabä edificii, opere arhitecturale. Ca sä înveti sä scrii scenarii, trebuie obligatoriu sä treci prin douä procese:
- sä studiezi intens, activ, creator, un munte de bibilografie, si mai veche, si mai nouä, s-o conspectezi, s-o asimilezi, s-o aplici...
- sä scrii cât mai mult, si fiecare scenariu sä-l toci märunt, sä-l reiei, sä-l refaci, sä-l cultivi... Un scenariu nu se scrie peste noapte, la libera inspiratie - se construieste încet, pe parcursul a luni si chiar ani de zile... Asta e specificul domeniului, n-ai ce sä-i faci! In dramaturgia de film nu-i ca-n muzicä, sä aparä un Rouget de l'Isle si sä scoatä «La Marseillaise» într-o noapte de inspiratie divinä! Cine se amägeste cu naivitäti de-astea, mai bine sä scrie rondeluri pentru "Albina".

eu am auzit ca zizi bostan isi scotea studentii la tabla sa prezinte decupajul. Nu stiu daca e bine pedagogoc dar m-a amuzat chestia.

acum sa nu ne invartim in acelasi cerc: n-avem scoala, n-avem scenaristi, deci n-avem scoala. Proletar zice ca are scenarii dar n-are regizori. Asta se rezolva. Proletar, da-i un scenariu lui Pitbull (care n-are obsesii de film de autor) si o sa-l vezi facut film. Sau da-mi-l mie si ma fac eu impresar pt el (daca e truffaut, tarkovski, paradjanov sau mai stiu eu ce, merg la sigur cu el) Pe bune!!

Fa un calcul simplu, proletare: in fiecare an ies cel putin 20 de regizori de film in toata tara (stat+private) poate mai multi. Dupa revolutie incoace inseamna 400.
400!
Tu stii 5 care-s activi. De ce crezi ca restul sunt prosti? Poate pt ca judeci la fel cu ceilalti, care-i ridica in slavi pe cm, cp, cp sau rm. Si nu vezi valoarea acolo unde e ascunsa. Tu nu acorzi credit regizorilor care stau pe bara si nu-s neaparat prosti, dar vrei sa ti se acorde tie credit de scenarist care stai pe bara. Cum vine asta?

Ai habar cati regizori, actori, scenaristi, critici, isi pierd idealul in 1-2 ani dupa ce termina facultatea si se apuca de business? Numai pentru ca tu si altii ca tine nu vreti sa le dati scenariul genial.

In ultimul an, am acceptat douä scenarii ale altor scenaristi. Le-am refäcut, ne-am înteles, am gândit o conceptie regisoralä, m-am declarat dispus sä le filmez. Acum, ei trateazä cu producätorii.
Dacä Prolly (sau oricine) îmi dä un scenariu pe care sä simt nevoia sä-l filmez, îl accept.
Nu numai cä n-am obsesia filmului de autor, dar cred cä deja stiti bine cä-l consider un caz de exceptie. Cred în scenaristul profesionist.
Proiectele mele pe scenarii proprii nu pornesc decât de la faptul cä povestile alea mie mi-au trecut prin minte, si as vrea sä le filmez. Atât.
(Si nici n-as refuza, dacä un producätor mi-ar zice: "Iti iau scenariul, da' nu-l faci tu! Muntean, sau Jude, sau Mitulescu...")

Led,

pai am lucrat cu marian crisan, un regizor deja laureat palme d'or.
mai am un proiect cu el.
cand faceam amandoi Amatorul, nu auzise nimeni de Marian.
am avut si am proiecte depuse la cnc cu Igor Cobileanski, de pilda.
problema lui Igor, din pacate, e ca la CNC primeste nota 0 la calitate regizorala, ceea e absurd.
na, n-a avut norocul unor premii, dar talentul sau e incontestabil.
asadar, lucrez cu oameni in plina afirmare.

pai atunci care e problema ta?
de ce esti asa suparat?
de ce te roade invidia, dupa cum ai spus?

fiind scenarist, nu stii ca oricum esti CARNE DE TUN? Tot regizorii isi vor lua si premiile si banii si recunoasterea posteritatii. Daca ia Cannes-ul un film scris de tine, regizorul o sa uite sa te nominalizeze, de acolo de la papagal unde isi tine speechul, garantat. Desi filmul e poate 85% al tau.
Ca scenarist trebuie sa ai o filozofie aparte ca sa rezisti.
Iar tu n-o ai nici pe aia minimala, observ.

Corect: "a uitat".
(La perfectul compus.)

vorbeam in general, prin supozitii, imi pare rau ca treaba chiar s-a intamplat...

eh, dar imi confirma afirmatia.

nu cred cã mã refeream la invidie...am numit greºit sentimentul.
mai degrabã e vorba de dorinþa unui individ leneº care are un anumit talent, dar vrea sã sarã etapele sau sã se întâmple o minune....iar când vede cã alþii reuºesc din prima, se posomorãºte, întrebându-se: adicã ãla de ce da, iar eu nu?.

:D :D :D :D :D :D :D

aici ai fost Ion Creanga total.

(Pai de aia, ca e lenes. Vrea si odihnit si laureat la Cannes? Mai greu)

Gura Proletarului adevär gräieste! :happy:

Uite doar trei räspunsuri dintre cele nenumärate posibile (de fapt, variatiuni pe aceeasi temä):
- Fiindcä äluia-i era häräzitä o glorie norocoasä: rapidä, nemuncitä, meteoricä, efemerä...
- Fiindcä fiecare om are karma lui.
- Fiindcä Dumnezeu, pe cine-l iubeste, îl încearcä.

Îþi spun eu cã se poate. :)

citat ºters.