”Măi, animalule!” și ”dobitocule!” (Mihai Goţiu, Voxpublica)

'' Cât de mult a avansat România în ultimii 20 de ani? Răspunsul e simplu: de la ”măi, animalule!” am ajuns la ”dobitocule!”. Habar nu am care dintre aceste două adresări e mai jignitoare. Deși parcă ”măi, animalule!” pare formula mai ”academică”. Până la urmă există și animale simpatice, ba chiar și animale inteligente. Dobitocul e dobitoc, orice ai face. Adică o ființă care nu gândește, ci doar execută comenzile stăpânului. O slugă. ''

Vesnica problema:
http://www.hotnews.ro/stiri-esential...in-vatican.htm

Oamenii din Murfatlar (fost Basarabi) - niște bestii?

Al doilea incident violent într-o săptămână

The Blatistii aka The Cioriile Vopsite Reloaded. =))
http://www.prosport.ro/fotbal-extern...oi-ani-7046794

Motive ca sa nu te insori. Cat de greista poate fi legea.

http://www.businessmagazin.ro/galeri...046965/slide-5

Te nasti femeie si viata pare mai simpla. Si aia sunt boi.

Morrissey in action:
http://life.hotnews.ro/stiri-showbiz...-subspecie.htm

http://www.jurnalul.ro/stire-special...na-553893.html

Agenţia care s-a ocupat de imagi�*nea brandului Bilbor şi comunicare se numeşte Publicis. L-am întrebat pe Alex Bădilă, managing director Publicis România, unde au fost făcute filmările pentru videoclip şi fotografii�*le, pentru că este evidentă diferenţa enormă dintre mirificele peisaje prezentate în imagini şi ceea ce lasă gateriştii în zonă.

Răspunsul poate fi dat exemplu la stand-up comedy: "Filmările pentru Bilbor au fost rea�*lizate în luna mai şi au avut loc în zona Bilborului cu ajutorul elicopterului. Toate informaţiile aşa cum au fost ele prezentate în spot sunt corecte şi adevărate. În ceea ce priveşte comentariul răutăcios legat de recognoscibilitatea peisajelor, acest lucru derivă din diferenţa de vizibi�*litate şi perspectivă între o filmare din elicopter în zbor la înălţime şi mersul pe jos, pe cărare".
=))

Reformaţi odată Fiscul!
de ALINA MUNGIU-PIPPIDI
"România liberă", 9 Septembrie 2010

Românii sunt de două feluri: cei care înşală Fiscul şi cei care sunt înşelaţi de el. O a treia categorie, cea în care relaţia e corectă, contractuală, bazată pe încrederea că ne facem servicii reciproc, nu există. Crearea ei ar fi însemnat adevărata reformă a statului. Dar nu suntem pe calea cea bună.

Cu Ordonanţa 58/2010 Guvernul s-a purtat ca un ţăran beţiv, stăpân al unei mârţoage costelive, care în fiecare zi întârzie când urcă dealul de tare ce gâfâie, şi căruia, ca să recupereze pierderea, îi vine ideea să încarce căruţa de două ori mai mult. Mintea beţivului cea de pe urmă! Bine că se confruntă toată lumea în proiecte de introdus noi taxe şi complicat pe cele vechi, în speranţa că vor rezolva finanţele statului. De fapt, competiţia între Ponta, care vrea să revină la o taxă pe venit progresivă, ba chiar una cu deductibilităţi, şi Boc, care a bătut recordul la impozite redundante, se rezumă la cine pune mai mulţi saci în căruţă. Ăia mai mici au şi ei ideile lor. Nu am putea, la o adică, crea un stimulent pentru ţăran? De exemplu, dacă ajunge mai repede sus, îi mai dăm o votcă mică? La rigoare, hai să i-o dăm înainte, ca să pocnească mai dihai din bici!

Ca să pricepem de ce Fiscul nostru subperformează, deci colectează cu vreo treime mai puţin decât ar trebui, e cazul să ieşim din lumea cifrelor şi să îi facem o vizită lui, Fiscului. Eu l-am vizitat acum vreo câţiva ani, când i-au trimis o scrisoare oficială şi personalizată bărbatului meu că i-au luat nişte bani în plus şi că vor să îi dea înapoi. Eu m-am opus unei vizite, suma fiind mică. Fiind însă şoferul familiei, am sfârşit prin a ajunge acolo, vreo zece funcţionari într-o cameră în care nimeni nu ştia despre ce e vorba şi nimeni nu recunoştea să fi trimis respectivul document - indescifrabil semnat, desigur. După o enormă pierdere de timp în care am cules jelanii şi mulţumiri că SAR a contribuit la introducerea cotei unice („Vă daţi seama ce greu era înainte? Vai de capul nostru, ştiţi cât suntem plătiţi?"), s-au hotărât că a fost o eroare, Fiscul nu îi datora bani şi nici nu s-au ostenit să anuleze hârtia cu pricina. L-am dus dezamăgit acasă. Anul ăsta i-a venit însă o hârtie care îl anunţă că de fapt el le datora lor bani în acel an şi să facă bine să li-i dea, o altă sumă tot mică, la care au adăugat însă penalităţile aferente celor cinci ani în care nu şi-au dat seama de acest lucru, care sunt ceva mai semnificative. În ultimul an, de când trebuie să facă rost musai de bani, au trimis la mii de oameni anunţuri de astea, cu „regularizări" din urmă - cu alte cuvinte, forme de rechiziţie nejustificată, care să le mai umple buzunarele uşor şi fără efort. Nu explică nicăieri ce regularizează, nu sunt în stare să explice unde au fost în ultimii cinci ani sau să dea măcar un print, invocând fişiere mistice de calculator
la care doar ei au acces, şi, evident, la un proces ar pierde.

Asta nu e unica istorie care explică de ce colectarea e cum e. De exemplu, Primăria Bucureşti sub mandatul Băsescu-Videanu nu a numit doi ani pe cineva care să colecteze ratele rezultate din consolidarea blocurilor cu bulină roşie, fiind o situaţie nouă. Când a fost numit unul, pe lângă că ne-a dat la toţi un cont greşit în trezorerie, pe lângă că a trebuit să dau telefoane la contabilul-şef să nu îmi dea banii înapoi că îi plătisem eu rata soţului meu, legal, din contul meu bancar
(!), a aplicat şi penalităţi pe doi ani că nu au fost plătite ratele înainte să fi deschis ei contul, iar de atunci nu s-a găsit nici un şef să admită că a fost o tâmpenie şi să anuleze prostia (pe această cale îl anunţ pe primarul general
). Ratele sunt pe 20 de ani, dar data creării contului există, deci, dacă persistă să ne ceară penalităţi peste 15 ani pentru primii doi (la care fondul a fost plătit când a apărut contul), o să îi dăm în judecată. Poate însă să o facem de pe acum, că e cazul să facem câteva procese strategice statului, cu publicitatea aferentă, poate mai deschide careva ochii pe acolo. Şi, în sfârşit, a treia poveste e de la un fisc provincial, unde a trebuit să mă duc recent doar ca să aflu un răspuns la o cerere. Funcţionarul cu pricina n-a înţeles douăzeci de minute ce voiam - în mod evident era un cretin care trişase la aşa-zisul examen pe post. Epuizat, la sfârşitul acestei perioade s-a cerut la toaletă, de unde nu s-a mai întors. Îngrijorată că a căzut înăuntru, i-am alertat pe colegii săi, care l-au dat în urmărire generală în clădire. Până la urmă a fost găsit pe mobil, se ducea la ţară (a zis el), unde uitase ceva cu cinci zile înainte şi îşi amintise brusc. Închipuiţi-vă un pic cum o să aplice ăsta impozitul UNPR pe avere, la care ar trebui să estimezi valoarea caselor şi a maşinilor unora, în general bogaţi care au asistenţă juridică.

Ăsta e Fiscul. Dacă vă întrebaţi de ce Becali sau Vântu câştigă toate procesele cu Fiscul, aici e răspunsul. Nu daţi vina degeaba pe judecători! Nici măcar nu sunt sigură că avocaţii lor mai buni sunt răspunsul. Pur şi simplu, la felul în care se fac actele e imposibil să câştige statul - se bazează doar pe faptul că majoritatea nu îi dau în judecată, fiind oameni săraci, obişnuiţi din comunism să fie călcaţi în picioare şi neavând noi încă o categorie de avocaţi specializaţi. E un enorm eşec al tuturor miniştrilor de Finanţe că, la atâţia ani după ce am introdus impozitul pe venitul global şi după ce l-am simplificat prin cota unică, performanţa e tot slabă, ce a mai crescut e că au declarat mai mulţi, stimulaţi de cota redusă. Funcţionarii au rămas, mulţi din ei, nişte amărâţi stresaţi că au un computer în faţă. Au fost bani cu carul de la UE pentru computere, software şi training al personalului - au profitat puţinii mai deştepţi. Această incapacitate în a reforma statul în ce are el esenţial, funcţionarii, combinată cu o lipsă de înţelegere totală a felului în care funcţionează o economie în dezvoltare sufocă economia noastră şi pe puţinii ei întreprinzători. Marea soluţie de a nu mai trimite „n" votanţi să depună declaraţiile, ci de a încărca firmele cu obligaţia asta, arată şi ea ce puţin înţelege Guvernul cum trebuie să te comporţi într-o recesiune. Poate că totuşi era mai înţelept să percepeţi taxele noi pe venitul global, nu pe contracte separate? Şi mai aveaţi timp câteva luni să vă gândiţi cum să faceţi, că suma oricum e ridicolă?

Guvernul Boc este pe o cale greşită şi pare
să fi uitat că a venit la guvernare zicând că reformează statul. A crescut sarcina administrativă în loc să testeze cine îi poate face faţă, mai ales în sectoarele-cheie de la Finanţe şi Muncă. Reformaţi instrumentul, nu mai puneţi saci în căruţă, că scădeţi şansele să ajungeţi sus pe deal, nu le creşteţi! Dacă vreţi să îmbunătăţiţi colectarea de taxe în România, aveţi de făcut două lucruri. Unu, să simplificaţi la maximum sistemul, să unificaţi taxele şi colectarea pe cât posibil. Exemple, berechet, cele două staruri postcomuniste sunt Estonia şi Georgia. Taxe puţine, simple, clare, unificate (de exemplu, o singura taxă pe proprietate!), fără deductibilităţi individuale, care ar creşte sarcina administrativă şi ar introduce interpretarea arbitrară din partea funcţionarilor, şi care sunt uşor de verificat de controale, dacă se fac! Şi al doilea - reformaţi personalul!

O să îmi spuneţi că Fiscul e idiot şi complicat şi în Germania, şi în Statele Unite, ţări în care oamenii îşi iau avocaţi ca să le completeze declaraţia fiscală. Se poate. Numai că să ştiţi că atunci când s-au dezvoltat ţările astea, cu alte cuvinte când erau la un nivel mai apropiat nouă, nu aveau asemenea sisteme complicate. Doi istorici ai economiei, North şi Wallis, au calculat că în America costurile de tranzacţie au crescut de la 25% în 1870 la 45% în 1970. Şi asta, într-o economie în care regulile sunt clare, proprietatea nu e contestată ca la noi, birocraţia e performantă, există arhive şi documentări pentru orice, nu stai ca la noi să te întrebi dacă acela care îţi vinde un birou are de fapt dreptul să ţi-l vândă, iar cel care trebuie să-ţi achite un preţ dispare regulat în ceaţă, ce să mai vorbim că nu poţi trimite autoritatea de stat pe urmele lui, rata de hotărâri judecătoreşti neimplementate bătând toate recordurile. Ne agităm cu câteva procente modificări la impozite pe care nu o să le colectăm niciodată, când reducerea mare ar fi aici, dacă am reuşi să-l imităm pe preşedintele georgian Saakaşvili, care în câţiva ani a tăiat dramatic aceste costuri în Georgia, reducând economia subterană şi făcând ţara să crească spectaculos! Dragă Emil, te invit în Caucaz, sau poate te ia şeful, că e amic cu Saakaşvili, sunt acolo şi alte lucruri de văzut decât tancuri ruseşti la orizont.

http://www.romanialibera.ro/opinii/c...ul-198923.html

spuneam mai demult ca va fi foarte interesant ce se va intampla cu statul cubanez in urmatorii ani. din acest articol reiese ca statul cubanez se indreapta usor, printr-un fel de reforma "de catifea" spre un stat cel putin liberalizat daca nu chiar democratic. liderii comunisti cubanezi se vor transforma in prosperi oameni de afaceri. am mai vazut parca undeva un film cu sfarsitul asta.

din fericire pt ei si spre deosebire de noi, se pare insa ca in Cuba tranzitia va fi lina si pasnica (acolo nu e nevoie ca vechea putere sa se transforme in noua putere si sa sa legitimeze ca noua putere prin inscenari violente, ca in Decembrie 89)

....de moment ce Castro zice urmatoarele:

(mai sa nu iti vina sa crezi ca Fidel spune asa ceva :D )

http://www.adevarul.ro/international...332367288.html

am stat putin pe ganduri pana sa postez ceva.
de la ora la care a postat Pit, ora de la care m-a si invitat sa-l citesc, dealtfel,am stat si n-am stiut ce sa fac...
daca as incerca sa-mi apar breasla, s-ar isca aici un scandal monstru...
poate pe buna dreptate, sau poate nu...
in schimb, am cateva observatii, legate in principiu de "povestioarele" doamnei Pippidi.
nu contest spusele ei.
eu stiu doar atat. daca o persoana primeste acasa un document emis de fisc in care este anuntat ca are de primit o suma de bani( instiintare de restituire, adica) nu are cum sa fie o greseala....dar, pana la proba contrarie, asa o fi. si din cate stiu eu, sumele mici sunt restituite prin mandat postal. deci nu era nevoie sa se deplaseze nimeni, nicaieri.
dar, in cazul in care fiscul are calitatea de creditor, nu sta pe ganduri, niciodata.
in cinci ani de zile, in mod sigur, domnul Pippidi a fost in prima faza, instiintat ca este debitor,(printr-o notificare finutza, evident) urmand apoi, masurile drastice daca dansul nu se obosea sa-si faca datoria de cetatean. ca atare, administratia finantelor de la sectorul respectiv, sigur a emis somatia de plata si titlul executoriu. asa e procedura, asa se face. plus ca se publica pe site-ul ANAF.
ramane sa dovedeasca daca au luat la cunostinta sau nu.
apoi in legatura cu chestiunea simplificarii sistemului de colectare si a numarului de taxe,
chiar s-a facut ceva: de trei ani, acestea sunt platite intr-un cont unic.....deci, nu-i de neglijat..

restul ....politica, politica, politica...
p-astia i-am votat, cu astia mergem inainte. sa ne spalam cu ei pe cap!

ca un comentariu...

e foarte frustrant sa iti faci datoria de cetatean contribuabil cand stii ca din sumele platite de tine ca impozit pe venit, se gasesc niste baieti destepti din nustiuce minister care fac banii aia suveica pentru firmele lor si ale apropiatilor lor prin contracte manarite cu statul...


http://life.hotnews.ro/stiri-fun-777...-facut-rad.htm

trebuie sa recunoasteti ca discutia e delicioasa in infractionalitatea ei :)

neatza, floyd. mi-a fost dor de tine.
am o intrebare pentru tine si pentru toti ceilalti..
voi aveti idee ce se intampla cu 80% din sumele incasate din impozitul pe venit?
daca nu, va pot spune eu. in mare sau in amanunt. cum doriti...

in mare banuim. dar n-ar strica sa ne spui

ajung pe mana primarilor. in 2000, pe vremea cand Ciumara era ministrul finantelor a inceput nebunia asta. cdr-ul a pus bazele autonomiei administratiei publice locale. dar, nu cu banii colectati din impozitele pe case si masini. ci cu banii din bugetul de stat. pentru care nici un primar din tara asta nu misca un deget sa colecteze ceva.

Titanic sunk by steering mistake:

http://news.yahoo.com/s/nm/20100922/...n_titanic_book

Popa Prostu' (in ungureste - Tokes Laszlo):
http://www.hotnews.ro/stiri-esential...-satu-mare.htm

Ziua plăţii pentru Rompetrol

Mâine este data la care expiră termenul de şapte ani până la care grupul Rompetrol trebuie să îşi plătească şi restul de bani din datoria totală de 570 de milioane de euro către statul român.
de Daniel Ionascu
29/09/2010

"Avem un plan bine organizat, care va fi dezbătut miercuri în Guvern, în funcţie de ce va face Rompetrol. Noi vrem să recuperăm banii, nu să-l prezentăm în presă", a declarat pentru Jurnalul Naţional Sorin Blejnar, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Statul are în vedere un mix de măsuri în cazul în care Rompetrol nu-şi va răscumpăra integral obligaţiunile, ne-au declarat surse care cunosc detaliile operaţiunii. Se vor vinde o serie de active minore ale Rompetrol şi, în paralel, statul doreşte să primească pentru o parte a datoriei combustibili, atât benzină, cât şi păcură pentru iarna următoare, au specificat sursele, urmând să se continue tratativele. De asemenea, a fost contactat la nivel diplomatic Kazahstanul în problema aceasta.

Blejnar declara anterior, la 13 septembrie, că dacă Rompetrol nu-şi va plăti datoria se va trece la executare silită. Până acum, Rompetrol a plătit în luna august 54 de milioane de euro, iar pentru restul, adunarea generală a votat convertirea în acţiuni.

Practic, statul român şi grupul kazah de stat sunt într-un război total: autorităţile vor bani pentru a nu periclita deficitul convenit cu Fondul Monetar Internaţional, deja dat peste cap de inundaţiile din această vară şi de faptul că estimata creştere economică pentru acest an nu se va realiza. Raportat la câştigul mediu net de 1.428 de lei, anunţat de Institutul Naţional de Statistică (INS) pentru luna mai, datoria de 516 milioane de euro ar însemna la cursul de 4,26 de lei de ieri nu mai puţin de 1.539.327 de salarii medii din România. Sau 2.854.753 de pensii medii din ţară, dacă e să luăm în calcul pensia medie de 770 de lei din luna august, afişată de Ministerul Muncii pe propriul site. Împărţind acest număr la cele 12 luni ale anului aflăm chiar că datoria Rompetrol ar putea acoperi lunar 237.896 de pensii medii timp de un an.

Fiind scadentă în acest an, Guvernul a inclus recuperarea datoriei respective în bugetul de stat. Iniţial, oficialii kazahi declarau că grupul îşi va achita obligaţiile. "În ceea ce priveşte datoriile grupului, datorii transformate în obligaţiuni care au termen de răscumpărare în 2010, vom plăti tot. Nu avem nici o problemă", declara la 6 octombrie 2008 la Astana, în Kazahstan, Temirlan Shaimerdenov, directorul executiv al Trade House KazMunaiGaz. Rafinăria Petromidia era şi atunci pe pierderi, ca şi acum. Rompetrol Rafinare a avut în primul semestru afaceri consolidate în creştere cu 24%, la 1,76 miliarde de dolari, şi pierderi de 119 milioane de dolari, mai mari cu 72%. Ultimul an în care grupul a înregistrat profit a fost 2005, cu un câştig net de 76,3 milioane de dolari.

Acum Rompetrol controlează 99% din capitalul Petromidia. În cazul în care statul ar prelua restul datoriei, ar ajunge să deţină în jur de 44% din acţiuni, kazahii menţinând majoritatea. Dar dacă ar vinde acţiunile respective pe bursă la actualele cotaţii, unde kazahii au drept de preempţiune, statul ar suferi o pagubă de circa 200 de milioane de euro.
În urmă cu câteva săptămâni, ANAF a instituit sechestru asigurător asupra unor terenuri şi instalaţii ale Rompetrol Rafinare (RRC), precum şi asupra participaţiilor în filialele sale, ca măsură de precauţie împotriva înstrăinării de către companie a unor active în perioada imediat următoare. Cabinetul Adrian Năstase a transformat datoriile istorice ale Petromidia în obligaţiuni cu o maturitate de şapte ani.