Cred ca-ti poti lua adio acum. Astia cu chestia mica se sparg in figuri ca o au mare.

I wouldn't know about it. Nevertheless, I believe you.

Esti supinel ca m-am luat de prietenii tai elefantii? Vezi ca umbli cam mult cu cucu gol pe forum.

Nu, soricel. Cucu' tocmai mi l-am imbracat de citeva ori pina acum in piele de gura de ochelarist.

You're such a cheater ! Micutule, te mai tii de codaslacuri pe cinemagia ?
Esti fumat (exact cum spuneam mai sus) si foarte previzibil. Ma amuzi deja.

Da, mai ma tin. Ia ca tema pentru acasa injuraturi noi si, in timp ce le repeti, da-te-n ris, ca tot esti tu amuzat mai tot timpu'. Acestea fiind zise, flatuleaza de aici, bunule isteric.

Aluneci spre un soft care nu da bine la organ.
Tine-te de ea sa n-o scapi.

wow, you've been reading some serious stuff here, no kiddin'.
hai ca se lasa seara si ies si ban-urile la suprafata... poate reveniti la topic baieti, sau va conversati mai departe pe yahoo...
...despre ce carte era vorba? am uitat.

Eh, asta se intimpla cind esti un greu.

[quote="Ambra Blu"] ...printre degete.

Cärtärescu, da' s-a fumat. Hai mai bine sä täcem mâlc si sä-i ascultäm pe Grangousier si Gargantua!

[quote="nume"]
Te citezi? Te crezi si tu veun pui de curva de Joyce.

Bai, stiam cum reactionezi si stiam ca ai sa soptesti duios cuvantul magic cu p. Ai jucat cum ti-am cantat. Tu esti foarte limitat in slangul tau de cofraj de carton presat. Mai lasa-ne, get a life !
p.s.
Ce mai fac elefantii ?

Stii ce e aia magie? Cind iti dau in scris muie si tu ghicesti cuvintul cu p.

Ai vazut si tu Asfalt Tango si ai priceput bancul cu iepurasul spus de sofer. "Haladeala" ta suna din ce in ce mai mult a Ferentari. Esti trist.

Am vazut si Lantul slabiciunilor: la revedere, drum bun. Ca in bancul cu pedofilul si copilul.

Schiopatezi ... cred ca de la greutatea organului care se transforma in tumoare.

sa revenim la subiect
hai sa-mi dau si eu cu parerea. N-o sa fac nici un clasament si nici o lista. O sa precizez cateva referinte personale. Cartea copilariei a fost Ciresarii (a propos, filmul a fost o mare tampenie; tipul care a regizat, Petringenaru mi se pare, n-a inteles nimic din atmosfera cartii). Cat despre literatura romaneasca "serioasa", unul dintre romanele care m-au uns la suflet a fost Morometii. Preda e cu certitudine mai bun in contruirea imaginii taranului decat a intelectualului. Petrini mi se pare mai firav si fara miez in comparatie cu Moromete care e de-a dreptul monumental.
Din literatura straina, unul dintre ultimii autori pe care i-am citit a fost Kundera si recunosc ca m-a dat gata. Cel putin romanele sale scrise in perioada ceha sunt ex-ce-len-te. Dupa ce a plecat in Franta, pare-mi-se ca si-a pierdut subtilitatile si bogatia reflectiilor, a inceput sa devina superficial si expeditiv. Mi-a placut in mod deosebit Imortalitate si "la vie est ailleurs"(nu stiu care e titlul in versiunea romaneasca).
As mai mentiona o carte destul de interesanta prin intentie. Se cheama Globalia si este scrisa de Jean Christophe Rufin. Se vrea un "1984" rasturnat. Adica descrie o societate in care democratia e la fel de totalitara ca si dictatura. spre exemplu camerele de supravegheat din 1984 se regasesc si in societatea democratica, dar sub alt discurs, acela al securitatii. Cetatenii trebuie supravegheati pentru a li se asigura securitatea importiva atentatelor, etc. Nu cred ca face parte din marea literatura a lumii, dar ca opera de science-fiction e surprinzatoare.

Peripetiile soldatului Jveik-Jaroslav Hasek
pur si simplu extraordinara, chiar fara final( scriitorul a murit pana sa-si termine capodopera).

1. Nici nu-i de mirare, "Ciresarii" a fost cartea copiläriei multora! (Dar... culmea! Fi-miu n-a mai vibrat la ea... Se pare cä, totusi, istoriile nu se repetä la nesfârsit.) S-au fäcut douä filme dupä ea, un serial TV de Andrei Blaier (dupä primele douä volume), si un lung-metraj de Petringenaru. Unul mai tâmpit ca altul, si viceversa.

2. De bunä seamä. Un amic mä-njura sprintar când spuneam cä pasienta cu filosofia absconsä si intelectualul n-a mai iesit (inclusiv în "Marele singuratic"; Niculae Moromete matur e o umbrä palidä a copilului de odinioarä) dar rämân la aceeasi pärere: MOROMETE, dom'le!

3. Brava, Micutule! (Sau oi fi... Porta, ori Bätrânul? ;)) Pe mine m-a dat gata "Le Livre du rire et de l'oubli" - din perioada parizianä. Pe urmä, le-am descoperit si pe celelalte.

4. Eheee, frunzä-verde! Se trezesc acu' si occidentalii sä descopere America, si cu ce se mänâncä asa-zisa "democratie"! N-au träit sub sloganurile "socetätii socialisti multilatiral dizvoltati"! Oricum, sper cä respectivul a scris inteligent ce-a scris. In fond, tema asta e oricând actualä - iar de când cu Uniunea Europeanä, New World Order si alt evolutii (sau... evilutii), devine chiar acutä!

daca te intereseaza, iti pot imprumuta Globalia

Voua va place Witold Gombrowicz?
am citit(recitit) Jurnalul sau zilele acestea. magistral - un "clasic" al iconoclastismului. mi se pare foarte potrivit de recomandat pt intelectualul roman de astazi, care sta cu piciorele in mituri fondatoare si traditie, iar la capushor il bate un un debil vantisor european...
oare cati din cinefilii acestui forum noteaza astfel in jurnalul lor:
"Luni - Eu.
Martzi - Eu.
Miercuri - Eu.
Joi - Eu.
Vineri - Eu. (...)"

Profund, mi-a placut. Cred ca toti forumistii au un jurnal mic si roz, preferabil cu cheita, lacatel si inimioara pe coperata, in care isi noteaza in fiecare zi a saptamanii "Eu".

da.

@EgoN
banuiam. calitatea postarilor tale - cu unele exceptii... - te recomandau drept un cititor al lui Gombrowicz.
Topul meu din Witold:
Jurnalul
Cosmos
Testamentul
...apoi celelalte.

primele 2 locuri, adica medaliile de aur si argint, coincid cu ale tale. (fiind de altfel si singurele mele lecturi din witold).

Omar Kayam- Rubaiete
(pt cine mai citeste si versuri)

Pt uzul lui ALS:
o carte care m-a fericit in ultimul timp: Insisificarea la noi, pe Boteanu de RADU COSASU, care, pe langa eseistica joviala practicata la cota admirabila, e si un veritabil cinefil.
Si, ca-ntr-un postludiu, am devenit nefericit datorita:
- lejeritatii din copilarie (pe atunci eram izolat intr-o dorinta concreta de a afla informatii despre descalecatul lui Boniek la curtea Batranei Doamne, Juventus, sau despre tezaurul gol(d)ifer depus de Valdano in contul Realului) de-a citi pe sarite efervescentele cronici literar-fotbalistice semnate de Belphegor (pseudonimul de cronicar sportiv al lui Radu Cosasu), acum fiind nevoit sa-mi interoghez ungherele debaralei pt a recupera acele ziare/reviste (la recitire sper sa primesc demonstratii existentialiste, cum a reusit Pele cel Alb, Zico, sa se lase cucerit de iluziile unor echipe-pitice);
- frivolitatii cu care evit gestul unei foarte bune prietene ce-mi doneaza saptamanal "Dilema" noastra cea de toate ideile, in care Radu Cosasu, presupun, duce un razboi seducator cu incapatanati ca mine, sau din contra, cu apetit-voitori in ale delectarii "intensive" (in trecut,singurul articole dilematice pt care-mi daruiam timpul erau cele semnate de Zigu Ornea).

as vrea sa citesc si eu ceva de individul asta, la ce editura au aparut cartile cu pricina? am vazut ca si crissis a scris mai devreme despre el, daca si voi ziceti sigur e ceva interesant... asa ca hop si eu! :)
deci unde gasesc?

draga Cherry,
nu-mi imaginez cum de nu ti-am raspuns atata amar de vreme (si doar stii, sunt un galant :) ).
Gombrowicz a fost editat in Romania de Editura Univers (candva celebra, azi abia palpainda si mediocra, rau platnica uneori cu traducatorii...).
concret:
"Jurnal " - 1998, Traducere de Olga Zaicik;
"Cosmos" - 2000, traducere de Ion Petrica;

"Testamentul" n-a fost tradus in romaneste, nici "Pornografie".

"individul" asta este un mare scriitor. exista in Romania o mica gherila, fani Gombrowicz. daca iti place - te primim.

Multumesc Herbert, m-am gindit eu ca n-ai vazut mesajul meu de n-ai raspuns pina acum... stai linistit, nu e nici o graba... intre timp m-am mai interesat si eu de Gombrowicz acesta, am intrebat de el intr-o librarie si nu era, iar Marx mi-a zis ca a aparut mai demult la 'Univers', deci anticariatele ar fi mai potrivite... cind pun mina pe 'Jurnal' o sa te anunt ca sa intru si eu in 'grupul fanilor Gombrowicz saluta....' :P

in momentul acesta cartea preferata e Abatia,scrisa de Dan Dobos.mai exista si scriitori romani OK.I'M BACK!!! :w00t:

nu sunt sigura daca aici trebuie sa postez dar..
caut de multisor cartea lui celine Calatorie la capatul noptii pe care am remarcat ca si voi o laudati
Daca o are cineva de vanzare..este ca si cumparata :)

cat despe cartea mea preferata ...din ce-am citit pana acum recomand zorba grecul

rectific mesajul vechi: azi am trecut pe la Universitate, am vazut opera completa a lui Celine, n-o citeste nimeni... l-am gasit chiar si pe musiu Gombrowicz :)

multumesc mult blossom
am fost ieri si am luat cartea
azi o incep..sper sa nu ma dezamageasca..pt ca am ceva asteptari de la ea ;)

am deja emotii ;)

Eh eu din pacate nu prea cunosc autori din trendu "cult" (a se intelege din aia despre care putini au auzit) si n-am cu ce sa va dau ceata. Raman la frumusetea mea de roman "Ghepardul" de Giussepe Tomassi di Lampedusa. Plus ca are coperta stralucitoare si placuta la atingere :P .

Ba "Pornografie" a fost tradus ... A aparut tot la Univers

"Cei trei muschetari"-Al. Dumas

te cred. eu am citit-o in engleza.
ce sa fac acum, sunt intr-o situatie foarte dificila? :)
am s-o citesc - rapid - si in romaneste, sa vad calitatea traducerii.
ma intereseaza...
ma bucur ca am descoperit inca un gombrowicz(onist).

traiasca nobilimea culturala! :P

Te-ai masturbat ?

Te-ai masturbat ?[/quote]

nu, stai fara grija...
cum as putea sa te las fara o portie de lapti culturali?
chiar asa, sa umbli degeaba dupa mine ca un posedat...
stiu ca ma iubesti, ma flateaza ca postezi imediat dupa mine la orice subiect... dar fii si tu mai discret.
eu te inteleg, dar ce va zice onorata populatie de aici, inzestrata cu atata imaginatie?...

'Eseu despre orbire' de Jose Saramago, un roman numai bun de tras pe digital. Batranul portughez ramane in top pe lista mea de 'riguros totul'.
'Suna No Onna' de Kobo Abe, deja tras pe pelicula. Mult sub Filmul in cauza.
Acum ma joc cu Leonard Cohen.

jocul preferat? true, true.
vian.iarba rosie.
la orice ora michel tournier.dar la ora asta sadoul.. :huh:

hehe, UNATC... the next generation.

de profundis...
afirmara graduates-ii...
et on se tais. :D

Topicul asta seamana mai mult cu "Ultima carte citita".....se posteaza destul de putin, spre deosebire de echivalentul lui de la "Film in general".


- "Abatorul 5" de Vonnegut...ca prea i se facuse reclama pe aici...cam lipsit de profunzime mi s-a parut
- niste nuvele de Gide...mi-a placut indeosebi "Scoala femeilor" si "Sechestrata din Poitiers"..."Paludes" &"Prometeu inlantuit" nu am reusit sa le termin
- "Invitatie la esafod" a lui Nabokov...sclipitoare pe alocuri, prea kafkiana totusi pt a fi pe placul meu
Urmeaza "tristul si labirinticul" Henry James cu al sau "Ambasadorii"....

Ca fapt divers...mi-am cumparat cateva volume de Proust in formatul BPT, fara note si o traducere mai slaba.. :x ...este vorba de "Sodoma si Gomora" & "Prizoniera"..acum le caut in alt format, in traducerea Irinei Mavrodin..in Iasi nu le gasesc pe la anticariate....de curiozitate, prin Bucuresti le-a remarcat cineva?

DORITI O CARTE?
pentru cei care, dorind sa uite de lume, recurg la acest refugiu.

http://www.patzinakia.ro/Noviciola/S...u-Libraria.htm

cititi! o sa va placa.

De asta nu prea intru eu in librarii...a da...am ras... :)

"Procesul", lui Kafka.

Apropo, referirea lui MinRep la el, din "Cele mai bune începuturi de filme", mi-a dat ideea sä caut pe net varianta englezä a povestirii "In fata legii". Am gäsit-o, într-o traducere mizerabilä, si am mai aranjat-o.
Pentru cine n-a citit-o încä, iat-o:


Franz Kafka

In front of the Law



(The revising translator took the freedom to divide the text into paragraphs, for a better effect of the reading.)

In front of the Law stands a gatekeeper.
To this gatekeeper comes a country man who asks to gain entry to the Law.
But the gatekeeper replies that he cannot grant him this permission at the moment.
The man thinks about it and then asks if he will be allowed to get in later on.
“Anything is possible,” answers the gatekeeper, “but not right now.”
The Law’s gate stands open as always, and the gatekeeper keeps to the side, so the man bends over to see inside, through the gate. Noticing this, the gatekeeper laughs and says:
“If it does tempt you so sorely, try to get in, in spite of my forbiddance. But take note: I am powerful. And I’m only the lowest gatekeeper. From room to room, however, stand other and other gatekeepers, and each is stronger than the previous one. Me, I can’t even dare to look at the third of them.”
The country man had not expected such difficulties: the Law should always be available for everyone, he thinks - but now, as he looks more closely to the gatekeeper in his fur coat, with his large pointed nose and the long, thin, black Tartar’s beard, he decides that it would be wiser to wait until he’ll be allowed to go inside.
The gatekeeper gives him a stool and permits him to sit down beside the gate.
There he sits for days… weeks… months and years. He makes many attempts to be received in, and he wears out the gatekeeper with his requests. Sometimes, the gatekeeper questions him briefly, asking about his home and family, and many other things, but they are indifferent questions, the kind great people use to ask, and at the end he always tells him again and again that he cannot let him inside yet
The man has brought along many things for his journey and, gradually, all his assets pass into the gatekeeper’s possession: the man spends everything, no matter how valuable, to win him over - and the latter takes every bribe but, as doing so, he replies each time:
“I’m accepting this only so that you do not think you have failed to do anything in your power.”
During the countless years, the man observes the gatekeeper almost continuously. He forgets about the other gatekeepers, and this one seems to him the only hurdle against entering to the Law. He curses the unlucky happening when he took the fateful decision, at first shouting out loud and thoughtlessly - and later, as he grows old, just by mumbling to himself.
Advancing into age, he breaks down to the children’s mind and, since in the long years of studying the gatekeeper he came to know even the fleas in his fur collar, he now asks the fleas also to help him persuade the ruthless guardian.
At long last, his eyesight weakens, and he doesn’t know whether the surroundings really got darker, or are his eyes merely deceiving him. However, now he recognizes in the gloom a peculiar enlightening which breaks out of the gateway to the Law.
But his time grew short and, before his death, all his experiences of that entire time gather up in his mind into one question that he didn’t ask yet to the gatekeeper. He waves to him, since he can no longer lift up his stiffening body. The gatekeeper has to bend way down to hear, for the great height difference has changed even worse to the man’s disadvantage.
“What do you still want to know, then?” asks the gatekeeper. “You really are insatiable.”
“Everyone strives after the Law,” says the man, “so how comes that in all these innumerable years no one except me has requested entry?”
The gatekeeper sees that the man’s end is close – and, in order to reach his dying eardrum, he shouts at him:
“No one else could gain access by here, since this entrance was assigned only to you. Now, I’m going to close it.”


Revised by Mihnea Columbeanu,
May 4, 2005, Bucharest, Romania
(After a translation by Ian Johnston)



* * *


…“No one else could gain access by here, since this entrance was assigned only to you. Now, I’m going to close it.”

“…this entrance was assigned only to you. Now, I’m going to close it.”

“…Now, I’m going to close it.”