@klein: ma bucur ca am receptionat filmul cam in acelasi mod. si eu am avut senzatia ca nimeni din echipa filmului nu s-a straduit sa dea ceva veridicitate fundalului istoric al povestii si, pana la urma, chiar personajelor. ma asteptam ca dl. kundera sa nu suporte "mutilarea' dar se pare ca s-a imburghezit si el iar amintirile au luat o tenta roz.
ideea cu mana nevestei mi-a venit dupa ce am citit relatarea intalnirii dintre Liiceanu si Kundera (din Usa Interzisa). el pare sa sugereze ca d-na Kundera e cea care numara banii. si are ce numara.

stai asa sa vezi cum ne sare Illo in cap si ne ia la rost ca n-am inteles ce e cu "filosofia de viata". ;)

macar de-ar sari. ca e cam tacuta de la o vreme. deh, alta filosofie de viata.;)

pt jactati & klein: nu vi se pare totusi ca ar fi fost greu sa prinda si erotism, si umanism prins in viltoarea istoriei? adica sunt totusi niste limite, cat poti sa bagi intr-un film si sa nu fie varza? (la ce filme va ganditi cand ziceti ca se putea mai mult?)

mie mi s-a parut ca s-a achitat onorabil de partea istorica si a prins foarte bine partea cu erotismul, si atingand tangential partea filosofica a cartii (poate iar, spre binele filmului, desi si mie asta mi-a placut cel mai mult in carte, 'filosofia de viata' :D a lui Thomas. de fapt si cea a Sabinei).

Lasati fata in pace. Are de citit mult, ca tot suntem la "cartea preferata." ;)

E clar ca sunt niste limite in film. Daca filmul (si dracu') nu ma impingea sa citesc cartea totul era OK. Dar dupa ce am citit cartea mi-am zis ca nu ma mai intereseaza rezumatul scolaresc care e filmul. Si daca m-am starnit (desi am un dinte impotriva ecranizarilor) Ghepardul a reusit perfect si cu fresca istorica si cu filozofia de viata a personajelor. Deci se poate.

inteleg ce zici. doar ca eu iau si cartea si filmul ca un ansamblu, prefer cartea, dar cand o recitesc 'vad' personajele din film si cand ma uit la film iau personajele cu 'greutatea' lor din carte... o fi bine o fi rau... B-)

bine ca poti sa iei ce-i mai bun din fiecare. natura fericita. la mine s-a cascat ditamai dihotomia: cartea sau filmul. si era cat pe ce sa scot filmul de tot din viata pe motiv de handicap. dar sunt bun si i-am dat o a doua sansa. sper s-o merite.

da, mi se pare greu sa surprinzi si umanism si drama si psihologie si istorie si erotism. de aceea e mai bine sa te rezumi la putin. eu prefer filmele care nu au ambitii de exhaustivitate fiindca autorii sunt coplesiti de subiect de cele mai multe ori.
dar pana la urma nu cred ca asta e principala problema a filmului (cel putin in ce ma priveste) ci faptul ca toate elementele de forta sunt decorative si conventionale. desi mare parte din ele provin din roman, in film toate parca ar fi vidate de orice emotie sau poezie. sunt doar ilustrate. asta nu inseamna ca valoarea filmului diminueaza doar pt ca nu a respectat spiritul romanului. de altfel eu l-am vazut inainte sa citesc romanul si mi-a creat aceeasi senzatie, ba chiar am refuzat sa ma apropii de carte mult timp.
iar la scenele erotice ma deranjeaza ca sunt facute cu multa ostentatie, ca sa ne arate ce artist cool e el doar pt ca arata doua femei care se fotografiaza. in plus cred ca erotismul ocupa un loc prea mare in economia filmului fata de restul, de unde si impresia ca nu ii pasa de praga, de oameni, de istorie. povestea respectiva putea sa se petreaca bine mersi la paris, tot in 68. noroc de tancuri ca asa ne-am prins si noi ca era vorba de Cehia.
altfel, Daniel Day Lewis face un Thomas perfect. nici ca puteau gasi pe altul mai bun. e printre punctele pozitive ale filmului. pacat de visiunea atat de limitata a lui kaufman.

bine zis. ma intreb insa cum ar fi aratat o viziune ne-limitata. cartea e mai interesanta prin viata interioara a personajelor. cum sa pui asta in film? cum sa-l arati pe Tamas zicandu-si 'daca as avea doua vieti, intr-una as trai cu Tereza, in alta as trimite-o la plimbare' (citat aproximativ, of course). sau pe Sabina cu gandurile ei despre kitsch and so on.

cat despre scenele erotice, daca ar fi mai intimiste (sau la ce te referi cand zici cu ostenttie?) ar fi alta carte...

of, din nefericire eu am imprumutat cartea si nu pot sa ma bazez decat pe un sentiment sau pe o amintire indeparta, dar mie "legeritatea" lui Tamas nu mi s-a parut chiar asa de frivola, sau in orice caz avea o justificare interioara foarte convingatoare. ii dadeam dreptate tot timpul si ma seducea felul lui de a gandi. nu pot sa reproduc nici un citat, dar ideea era ca el cauta in permanenta acel ceva care dadea unicitate fiecarei femeie in actul de seductie. (nu neaparat sex). In fine, (deja recitind mi se face rusine pt ca simplific atat de mult, ca pare vulgar si fac ce face si Kaufman), comportamentul lui nu era un act gratuit, prin care sa frimeze era un unul atat de firesc incat te convertea la "legeritate" dar nu prin provocare, [asa cum face Illo (sau ca mine acum, dar poate ca asa va reveni;))] In film regizorul filmeaza foarte apasat erotismul, cred ca si un pic kitsch, unele scene par imaginate de playboy. Nu mai stiu gandurile Sabinei despre kitsch. ce e cu ele?
Uite am gasit un trailer care surprinde bine esenta filmului http://www.youtube.com/watch?v=mWO-rpsRpdU

Si eu am vazut filmul dupa ce am citit cartea. Nu stiu cine zicea aici de rezumat scolaresc, dar asa mi s-a parut si mie filmul. Trebuie sa-l mai vad odata (daca suport) ca sa-mi explic detaliat de ce, asta a fost prima impresie: ca omul ala de l-a facut n-a inteles nimic din lucrurile despre care vorbeste cartea. Cam cat a scos Clarence Brown din Ana Karenina, atat a facut si el.
Mai multe, dupa a doua vizionare.

cred ca e important sa intelegem ca "lejeritatea" erotica a lui Tomas este singura lui libertate. si daca nu intelegem cata frustrare acumulezi intr-un mediu, cum e cel comunist, in care ti se refuza atatea "normalitati", Tomas apare doar ca un barbat cu un libido exagerat. voila personaj ratat.

good point, jactati. dar eu tot intreb, cum ai fi rezolvat problema?

singura mea obiectie la argumentatia ca filmul e 'rezumat scolaresc' este ca pare imposibil sa ai in film cantitatea de informatie pe care o ai in carte despre viata personajelor. ai pe de o parte istoria vietii lor si perceptiile lor despre viata, toate din punctul lor de vedere. (stim atatea lucruri despre Tamas: despre casatoria lui ratata, 'principiul de trei' :D, etc toate justificate si cu multe detalii, la fel si despre Sabina, si Franz, si Tereza, stim toata istoria vietii lor, plus gandurile lor, stim si ce ii emotioneaza si ii atinge). in plus, in carte, viata fiecarui personaj pare sa urmareasca un principiu, si Kundera makes a point in a-ti arata chestia asta. de exemplu, partea cu interpretarile diferite pe care Sabina si Franz le dau acelorasi cuvinte. cum sa pui asta in film? mi se pare insa ca exista 'hints' in film la aceste chestii, and it's the best we can do. de fapt sunt si scene inefabile, care au spiritul cartii in ele: ma gandesc la scena finala, cu Tamas si Tereza in camion... atunci chiar stim ce e in sufletul lui Tamas...

klein, trailerele sunt intotdeauna superficiale. in film, unele scene erotice sunt mai sa zicem 'ostentative' decat altele, oh well, daca sunt bine facute, nu ma deranjeaza. :) dar nu mi se pare nici una kitsch.

p.s. i dunno, cum am mai zis, pentru mine cei trei (chiar as zice cei patru, poate) sunt si vor fi personajele alea forever!

sincer, habar n-am! dar tocmai pentru ca nu incape toata informatia din carte in film e foarte important ce alegi din informatie. pe scurt, eu as fi ales altfel. si sunt suparat pe regizor (si scenarist for that matter) ca au ales detaliile pitoresti si vandabile. desi nu mai am din adolescenta pretentii de regizor sau scenarist ar fi o provocare sa scriu un scenariu la un al doilea film pe tema asta. oricum, sa nu uitam lectia expresionista (de exemplu) despre cum decorurile, iluminarea, unghiul de filmare pot crea "atmosfera" si "psihologia" personajelor - fara a lungi filmul. ca sa vorbesc numai de uneltele regizorului.

inca o chestie, jactati: am citit si eu Usa Interzisa. desi interesanta ideea (pe care ai spus-o si tu mai sus) ca erotismul este singura libertate a lui Tamas, mi se pare de fapt doar o speculatie. eleganta, and smart, dar nu mi se pare ca in carte exista ceva care sa confirme chestia asta. eu cred ca Tamas ar fi fost similar si in lumea capitalista. ar fi fost un alt Tamas, cu alte complicatii, dar tot un personaj complex si cu aceeasi experienta erotica.

cat despre ce ziceati mai devreme despre Kundera - mi se pare ca speculati... sau la ce va referiti cand ziceti de Kundera ca s-a 'imburghezit'?

dar cine te obliga sa ecranizezi romanul? poate e unul ne-ecranizabil astfel incat sa i se pastreze substanta; sau foarte greu ecranizabil; sau tre sa fii asa, mai geniu, ca sa-ti iasa.
daca partea pur narativa nu acopera partile analitice - (de proba, faci insiruirea faptelor concrete din roman si vezi ca nu-ti reiese mare lucru, fara suportul lor introspectiv devin o poveste destul de oarecare) atunci ori inventezi solutii ca sa rezolvi problema ori lasi pe altul mai priceput; ca se poate, vezi exemplul lui tarkovski cu solaris - ba chiar e un exemplu extrem, in care a adus de la el mai mult decat era in carte.
asta e, unii poate, altii nu.
si da, kundera are talentul asta, de a adauga faptelor semnificatii. Ar putea lua si o poveste de Sandra Brown si sa o faca profunda, adanca in semnificatii. Mare imbarligator. :)

evident ca "imburghezirea" si influenta nevestei sunt speculatii, incercari personale de a intelege ceva despre "omul" Kundera si despre implicarea lui in ecranizarea cartii. sunt proaspete si impresiile/interpretarile din Usa Interzisa dar nu le-as fi adus in discutie daca nu ma identificam oarecum cu ele. am cunoscut in perioada comunista oameni care facusera din erotism o "arta" (sau macar un hobby) si cred ca societatea opresiva era un stimul pentru exacerbarea acestui aspect al vietii private. Evident ca aveau si datele genetice aferente preocuparii. de acord ca Tamas ar fi fost oarecum similar si in lumea capitalista, dar poate mai saracit si plicticos. iar daca urmam filonul Liiceanu Tamas e un fel de Kundera (sau invers).

de acord. misto chestia cu libertatea lui T asa la nivel de suprainterpretare. eu nu am ajuns pana acolo. :)

cand vorbeam de kitschul secventelor erotice, nu ma refeream chiar la prostul gust de prima mana, ala de talcioc, ci la un kitsch estetizat. adica, te rog frumos, acolo e sex intre artisti, oamenii au imaginatie, fac sex cu palaria pe cap si-si pun oglinzi pe dusumea, nu ca americanii in tavan. pana la urma cred ca sexul a deveni un loc prea comun, iar kaufman, oricat ar incerca sa fie de original, dovedeste o fantezie erotica care mie imi evoca filmele alea de la miezul noptii.

pe mine m-au apucat remuscarile pentru arsenalul demolator folosit in p(r)osturile mele de mai sus. hai sa recapitulam: filmul e bine jucat (de-aia mi se pare normal sa identificam personajele literare cu acei actori), bine filmat si bine montat. nu vorbim aici de ecranizarea lui Serge dupa Ciuleandra. eu mai am si o criza existentiala personala legata fix de filmul cu pricina (circumstante atenuante). si in plus ma intriga cum un film cu destinatia europe_west e prizat de europe_east. ;) gata cu credibilitatea comentariilor mele.