Deloc,mi se pare Cioran ebun de citit in adolescenta si cam atat .Sincer.Ionesco e mult mai complex,chiar numai ca si stare interioara.
Ionesco a scris teatru, eseistica,e unul din cei mai jucati autori in Franta.Cioran era un"poet ratat" ,nihilistul de buzunar.Nu vad nici o ironie.Mi s-a parut ca daca vedeti atat de bine ceea ce nu merge intr-un film,Ionesco va face sa visati iar Cioran e..previzibil.

ok, merci de idei.
nu sunt specialista nici in Cioran, nici in Ionescu. Imi place teatrul lui Ionescu, dar citind jurnalul asta in faramite, am desoperit o fata a omului care m-a deprimat.
iar eu in adolescenta l-am evitat pe Cioran ca ma enerva stilul aforistic, si snobismul cu care toata lumea incerca sa epateze vorbind in citate. poate e timpul sa revin si sa-l citesc altfel

torturati-l pe artist e o carte interesanta...poate ca o sa va placa..cine stie;)

la fel de mult mi-au placut alte doua volume de povestiri aparute mai demult: Toate focurile, focul, la Polirom si Cit de mult o iubim pe Glenda, parca la Allfa.

dar acum ma gindeam la o carte "neserioasa" si superficiala pe care am ratat-o la prima aparitie acu vreo zece ani si care acum imi place cu atit mai mult : Ferdydurke de Witold Gombrowicz

Scrisori cãtre bunul Dumnezeu, I.D. Sârbu, carte cu titlu obsedant însumând o parte din corespondenþa autorului ( unul dintre cei mai galonaþi membrii al faimosului Cerc Literar de la Sibiu...), apãrutã la editura Apostrof...Sunt aici portrete memorabile ale " cerchiºtilor", de la St. Augustin Doinaº, Radu Stanca, N. Balotã... pânã la I. Negoiþescu...and of course, lungi însemnãri despre mentorul tuturor, Lucian Blaga, pe care discipolii îl porecliserã Tao ( cuvânt care în limba chinezã desemneazã în acelaºi timp ideea de cale, scop, lege ºi moralã...)
Într-un fragment de Jurnal, ID Sârbu povesteºte cum, plimbându-se alãturi de Radu Stanca ºi Blaga, observã mersul legãnat al maestrului, fapt pentru care i se adreseazã inopinant: " Domnule profesor, aveþi un mers de marinar..!" - la care Blaga îi rãspunde scurt: " Da...aºa e...asta pentru cã am considerat totdeauna lumea ca o punte care se clatinã " ...lovely -: )

dupa ce in ultimile spatmani am devorat cartile Philip Pullman: "The Subtle Knife" si "The Amber SpyGlass" din trilogia Northern Lights, care sunt suficient de usurele cat sa le citesti vara si contin si destule trimiteri filozofice cat sa nu-ti para rau ca ai citit vreo 1000 de pagini, am trecut la "Monstri invizibili" de Palahniuk. Cartea ceva mai serioasa si sumbra, a fost tocmai buna sa ma readuca din multitudinea de universuri ale lui Pullman, si l-a pozitionat pe Palahniuk undeva in topul listei de autori preferati, motiv pentru care am achizitionat ieri si Strangers than Fiction.
Ciudat e ca in topul autorilor mei preferqati se afla si mai sus amintita Tracy Chevallier care este oarecum la polul opus fata de Palahniuk. Probabil ca aceste gusturi ciudate pe care le posed au ca justificare faptul ca probabil dupa o doza de pesimism am nevoie si de ceva optimism ca sa nu-mi tai taiem totusi venele.
Cum insa am citit tot ce-a scris Tracy pana acum, dupa Monstrii lui Palahniuk am decis sa experimentez serviciile Florinei Ilis si a sa "Cruciada copiiilor", care deocamdata constituie o surpriza placuta, chit ca as fi preferat sa nu vad inspirarea din David Lodge de pe prima pagina.

ce bani irositi aiurea pe editarea Colectiei Adevarul!

cortazar - da, genial

alte recomandari: dostoievski - cam orice a scris, nabokov - masenka, salman rushdie - harun si marea de povesti, boris vian - spuma zilelor, yan martel - viata lui pi, nina berberova - invierea lui mozart, andrei makine - femeia care astepta, ludmila ulitkaia -inmormantare vesela, marquez - un veac de singuratate, 12 povestiri calatoare, salinger - de veghe in lanul de secara, 9 povestiri, martin page - m-am hotarat sa devin prost, margueritte yourcenar - alexis, hesse - narcis si gura de aur, dumas - cei 3 muschetari, ionescu - teatru, cartarescu - nostalgia, van gogh - scrisori...

l-am tot amanat pe Arturo Perez-Reverte, dar e bine ca i-am facut, in cele din urma, loc in galeria mea de scriitori contemporani valorosi.
va recomand Tabloul flamand - o capodopera!
spaniolul e tradus bine si mult la Polirom.

Ultima cititã m-a impresionat foarte mult. Viaþa pe un peron de Octavian Paler.
Nu am mai citit nimic de acest autor, dar sunt convinsã cã nu mã voi opri doar aici. Ce-i drept vãzusem câteva emisiuni televizate cu el ºi poate cã lucrul acesta mi-a hrãnit curiozitatea. Într-un fel cartea mi-a adus aminte de Procesul lui Kafka, dar tocmai prin deosebire. Cartea lui Kafka m-a enervat, posibil ºi pentru cã nu am înþeles-o. Dacã acolo eram nerebãtoare sã ajung la punctul culminant ºi anume procesul propriu-zis… aici toatã cartea mi se pare un punct culminant, adicã un întreg proces. Puse în faþa propriilor limite, cele douã personaje principale se întâlnesc întâmplãtor într-o garã pustie. Aici nu le rãmâne altceva de fãcut decât sã aºtepte. Romanul în sine ne prezintã procese [poate chiar procese de conºtinþã] cu argumente pro ºi contra foarte solide. Între Dumnezeu ºi Fiarã, între ºarpe ºi mangustã, între îmblânzitor de ºerpi ºi trecãtor, între dresor de câini ºi simplu locuitor ce alegi sã fii ºi mai ales vei putea trãi cu alegerea fãcutã?

mi-a placut prezentarea. si lui papa Paler i-ar fi placut :)

Cartea mea preferata e "cartea cartilor". Cine ghiceste care-i aia?

Biblia?

YES !

asta e ipocrizie curata. :)

@Proletar

De ce crezi ca e ipocrizie?

Eu am fost crescuta de bunica mea care era o femeie foarte credincioasa si care citea aproape zilnic din biblie?
E o carte pe care trebuie s-o citesti si s-o recitesti toata viata!

Eu nu cred ca te-au dat pe spate capitolele Regi, Numeri, Deuteronom si altele din Vechiul Testament.
Nici din Noul Testament nu cred ca ai trecut de Evanghelii.
E drept, Biblia are un farmec aparte, si, oricand o recitesti, ti se pare ca descoperi lucruri noi.
Dar nu o putem aseza in randul cartilor "preferate".
Asta si datorita faptului ca e mai mult decat o carte, e un mesaj Divin.
Nu poti spune ca Biblia e cartea preferata, dupa cum nu poti spune ca Dumnezeu e scriitorul preferat, iar Iisus, personajul preferat.

@proletar

M-am apucat sa citesc biblia pe la 20 de ani! M-am simtit vinovata ca am descoperit-o prea tarziu! Cand m-am apucat de Vechiul Testament mi s-a parut atat de greoi ca l-am abandonat. M-am apucat de Noul Testament care am reusit sa-l duc pana la capat, cele 4 evanghelii, epistolele, pana la Apocalipsa sf. Ioan din Patmos inclusiv. M-am reintors la Vechiul Testament si am reusit sa il duc la capat cu ajutorul unei verisoare care era studenta la teologie si dupa aia a ajuns profesoara de religie si care mi-a mai dat dupa aia si niste carti de interpretare a bibliei.
Acum, dupa cativa ani buni, m-am apucat sa citesc Biblia a doua oara si descopar semnificatii care mi-au scapat la prima lectura.
Prima data am citit biblia rational, voiam sa o inteleg cu mintea. Acum, ca o citesc a doua oara, vreau sa o simt cu inima!

"Biblie" este incorect spus! Pentru ca nu e vorba doar de o carte (biblos - in limba greaca) ci de mai multe carti scrise pe parcursul a cateva sute de ani. Corect este "Sfanta Scriptura" (cuvantul lui Dumnezeu ) pe care El L-a transmis omenirii de-a lungul vremii prin cei alesi de EL.

porunca 11: sa nu barfesti toata ziua
porunca 12: sa nu ravnesti la talentul altuia
porunca 14: sa nu te faci ca intelegi tot
Mandria este cel mai mare pacat.
On topic: de ce nu,cartile preferate?Cartea preferata in acest moment poate fi iubita si peste 10,20 de ani,si spre deosebire de filme unde pot fi cel mult 20 preferate,sau numarate pe degete,cartile preferate pot fi cu sutele.
Daca e sa zic ce citesc acum si imi place,rasfoiesc sonetele lui Michelangelo si ceva,un album complet despre viata si opera lui Hans Baldung Grien.
Mi-e dor sa recitesc:Lev Tolstoi ,Usinski,Gorki,Korceak,Makarenko...Asa mi-a venit.

bla bla bla bla....gainarii si "cuvantul lui Dumnezeu"... pe la 1000 si ceva s-au adunat niste asa zi-si "proto"-popi care au cules scrierile si povestile din jurul Ierusalimului si pe urma au ales cartile care sa formeze asa zisa Biblie. Oamenii au ales cu buna stiinta cuvantul lui Dumnezeu lasand la o parte alte cuvinte dumnezeesti. E bine nu. Pentru prima oara s-a constituit un compediu de povesti nemuritoare. Daca pana atunci povestile erau de obicei transmise oral , clerul a transformat-o intr-una de natura scrisa mult mai accesbila.