|
Incheiere de sezon, ma bucur ca am fost aici, impreuna, anul acesta.
Sa ne veselim, sa ne palmuim, scuze, sa aplaudam pe ritmurile cantate la Berlin Philharmonie:https://www.youtube.com/watch?v=zwU5cRXQnlA La multi ani!:-/ |
264 de ani de la nastere, "Poate că asa cântă îngerii. Banuiesc eu ca îngerii preferă Mozart.", s-a născut la Salzburg, 27 ianuarie 1756, Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791), despre compozitor, în "Interviu cu Cristina Comandasu", Octavian Paler **Da. Îngerii preferă Mozart. Poate doar când vor să se dea mari zic ca preferă Bach, când vor sa apară în fata lui Dumnezeu importanti, dar cred ca în taină, în mod discret, atunci când cântă pentru ei însisi, cred că preferă Mozart. Vă închipuiţi un Mozart bătrân? -Apropo de intervenţia lui Dumnezeu în muzică, să luăm cazul Concertelor nr.3 şi 4 pentru pian de Mozart, scrise la 11 ani. Numai Dumnezeu, prin mâna unui copil de 11 ani, putea să scrie aşa ceva. Aceste concerte nu sunt cu nimic mai prejos decât concertele lui de maturitate. - Nici nu poate fi bătrân. Vă imaginaţi un Iisus Christos bătrân? Vă imaginaţi un Beethoven tânăr?" si traducătoarea Antoaneta Ralian** Refuz să mi-l imaginez pe Mozart așa cum l-am văzut în filmul acela...Amadeus..Nu, nu pot să-l văd așa pe Mozart. Eu am ceva care nu e deloc la modă astăzi: eu separ omul de operă, viața de operă, opera este o entitate în sine, care rămâne dea lungul veacurilor, care transcende și intră în posteritate. Viața este omenească, cu scăderi, cu păcate, cu greșeli, toți greșim. Și nu văd de ce acum se face, cel puțin în literatură, un lucru care mă supără foarte tare: se face foarte multă campanie, sau anticampanie, viața cu opera. Adica e o mânjire, în special a oamenilor morți. Lăsați monștrii sacri să se odihnească în pace, cu toate păcatele pe care le-au avut! Și pentru mine Mozart este numai muzica lui Mozart. Requiem-ul...îl vezi pe Mozart ăla care se tăvălea pe sub masă cu Constanze, cu fetișcana aia? Nu, nu pot și nici nu vreau.**Mottoul lui a fost ” Mă simt cuprins de muzică. Muzica este in mine”, compozitorul moare pe 5 decembrie 1791 la Viena, la vârsta de 35 de ani, lăsând „Recviemul K.V. 626“ neterminat **Nu trebuie să-mi mai fie teamă de nimic. Simt în starea sănătăţii mele că sună ceasul. Sunt pregătit să mor. Am ajuns la capăt înainte de a mă fi bucurat de talentul meu. Viaţa a fost totuşi frumoasă, cariera a început sub auspicii atât de fericite. Dar nu poţi să-ţi schimbi soarta. Nimeni nu-şi fixează singur timpul vieţii. Închei. Am în faţă Recviemul pe care n-am voie să îl las neterminat”,(a compus muzica Requiem-ului fiind imobilizat la pat), Mozart într-o scrisoare, septembrie 1791/-Ed. Muzicală, Bucureşti, 1968-
*** Anul 1873, Ceaikovski despre creaţia dramatică mozartiană într-un foileton apărut în “Informaţiile ruse”:**Mozart, geniu puternic, multilateral şi profund, este depăşit numai în ceea ce priveşte formele muzicii instrumentale. În domeniul operei nu are până azi nici un rival. Fireşte că orchestraţia sa este mai puţin bogată decât a lui Berlioz şi Meyerbeer; ariile lui sunt uneori cam lungi şi câteodată păcătuiesc prin dorinţa de a fi pe placul cântăreţilor, zeloşi să-şi arate virtuozitatea. Stilul suferă poate de maniera afectată a acelei vremi şi totuşi în operele sale, mai ales în Don Juan, întâlnim culmi ale frumuseţii, momente pline de adevăr dramatic. Melodiile lui au un fel de eleganţă fermecătoare, armonia, deşi simplă, este de o bogăţie somptuoasă. Pe lângă toate acestea, Mozart a fost un maestru neîntrecut în ceea ce priveşte caracterizarea dramatico-muzicală şi nici un compozitor până la el n-a creat tipuri muzicale atât de consecvent tratate, atât de veridic concepute.** *** "Am citit tocmai acum scrisorile lui Mozart, care ar trebui sa existe in fiecare biblioteca; caci nu sunt interesante numai pentru artist, ci au un efect binefacator asupra tuturor oamenilor. Daca cititi aceste scrisori, Mozart va ramane prietenul vostru pe viata si figura sa draga se va ridica in fata voastra in toate ceasurile de cumpana grea. Veti asculta rasul sau bun, copilaros, eroic, si oricat de trist ai fi, rosesti daca te gandesti la mizeria aceasta suportata cu atata voiosie. Vrem sa insuflam din nou viata acestei aparitii frumoase, stinse!"(Romain Rolland) (..) - Mozart ; "Scrisori"-**Preabunul meu prieten, scumpul meu prieten, jeleşte cu mine. Iată cea mai tristă zi din viaţa mea. Îţi scriu rândurile acestea la orele două noaptea şi trebuie să-ţi spun: mama mea, iubita mea mamă nu mai este. Dumnezeu a chemat-o la El. De aceea m-am lăsat în voia Lui. El mi-a dat-o, tot El putea să mi-o ia. Închipuieşte-ţi spaimele, emoţiile şi grijile prin care am trecut în aceste 14 zile. Ea a murit fără să-şi dea seama, s-a stins ca o lumânare. Cu trei zile înainte s-a spovedit, a fost împărtăşită şi a primit sfântul mir. Printr-o deosebită milă a Domnului, am suportat totul cu tărie şi cu răbdare. Când starea mamei a devenit deosebit de gravă, nu i-am cerut lui Dumnezeu decât două lucruri: ca ultimele momente ale mamei să fie fericite şi pentru mine putere şi curaj. Iar Preabunul Dumnezeu m-a ascultat şi mi-a acordat ce Îi cerusem** (scrisoare către abatele Bullinger la Salzburg, Paris, 3 Iulie 1778, în: Mozart. Scrisori, Humanitas, 2007). (..) Mozart lui Franz Xaver Süssmayr, discipolului caruia i se datoreaza finalizarea Requiem-ului: -”Stiam cå îl scriu pentru mine” *** *Omul e viu cu adevărat în măsura în care simte şi înţelege muzica, în măsura în care natura lui ultimă e capabilă să corespundă muzicii - acestei esenţe magice a vieţii*.(Vl. Shmakov. Teoria Mecanică a Evoluţiei Spiritului) https://www.clasicradio.ro/posturi/r...SYe9CT5t3yTifw https://www.youtube.com/watch?v=F3g1...S58Rv1NKwPo07U |
In general, nu vorbesc aici despre Mozart, Beethoven, Schubert, Bizet, Dvorak. Consider ca nu mai trebuie. Doar din cand in cand, pentru ca ei sunt compozeitori, n-au nevoie.
Ce au facut ei este un fel de "sa-ba-da-ba-da" al muzicii clasice. Incepem anul cu Mozart. Sa fie anul Mozart? La mine, oricum, fiecare an e anul Mozart! Si anul celorlalti citati, de asemenea, in fiecare an! Lucio Silla: uvertura asta vine, de felul ei, ca un fel de aperitiv. Ce o mai ascultam acum cativa ani! O ascultam ca sa vad daca este buna, zi de zi. Si dupa cateva zeci de zile am avut revelatia: da, este buna! https://www.youtube.com/watch?v=1sukIWVPRa8 Iar in continuare, altul pe care il iubesc foarte mult, un greu al muzicii clasice, din moment ce a fost gasit cu o concentratie de plumb de 100 de ori mai mare decat normalul (in corp, se subintelege, ca doar nu va inchipuiti ca a dormit cu capul in Pb, desi asta s-a constatat in urma unor studii facute pe o suvita de par ce-i apartine, pentru ca, din fericire, s-a pastrat asa ceva pana la noi, suvita pe baza careia s-a conceput o teorie referitoare la respectivul geniu al muzicii). Dar nici cu aluminiu - usor - nu e bine. Uitati-va ce muzica se compune azi, iar daca s-ar face teste, cu siguranta compozitorii de azi ar avea un procent marit de Al in corp. De aia compun astia, asa, mai usurele. Cel mai bine e cu un metal mai moderat, ca fierul, de exemplu, dar nici asta nu e bun in totalitate, ca rugineste si el, in timp. Asa ca bun ar fi inoxul, ati zice unii. Macar cutia craniana! Dar nu, ca asta are carbon, iar doctorii spun ca nu e sanatos. Poate va intrebati de unde stiu astea. Eu am fost la scoala nu ca sa imi arat strampii, nici freza (telefon n-aveam), ci ca sa invat. Asa era pe vremea mea, acum lumea e in schimbare. Dar nu copiii sunt de vina, ci parintii si parintii spirituali, in acest caz cei ministeriali, care nu stiu sa faca o programa scolara valabila impreuna cu expectoratul si profesorii, care nu gasesc o metoda de reusita in acest caz. Consider total gresit regulamentul actual, faptul ca profesorul nu are voie sa loveasca elevii. Eu cred ca elevii ar trebui sa aiba dreptul sa loveasca profesorul cand n-au invatat. Asta nu e pedagogeala! Asa ca, Beethovene, zi una de aia, asa cum stii tu! https://www.youtube.com/watch?v=pkxXFLRmqvw Cei usor influientabili, consultati dictionarul in cazul unor termeni folositi aici. Un An Nou cat mai bun! |
Iata ca recent s-a gasit o noua lucrare de Bach, intitulata The Best of Bach, considerata, pana acum, pierduta in buzunarele timpului, lucrare din care delimitam cateva fragmente, care ies in evidenta si devin cu atat mai stralucitoare, mai invidiate, astazi, cu cat sunt mai putin dorite de public:
https://www.youtube.com/watch?v=eT86nUivtLA&t=86s Va place, nu va place Brahms, asta e! Dar voi ce credeti, ca ascultati numai ce va place? Trebuie sa aveti motive, iar un Brahms bun e tocmai indicat pentru asta: https://www.youtube.com/watch?v=OCRRctlAVhc De ce credeti ca se fac numai filme cu naufragiati, cu oameni care se zbat, care lupta cu toti, cu orice, cu ei insisi, si sfarsesc fragmentati ca un calculator, fara a mai avea puterea de a gasi butonul de defragmentare? Sfarsesc prin a incepe altceva, care e cu totul altceva, cum se tanjeste, si care o sa-i fragmenteze ca si precedentele. Daca regizorii, oricat ar cauta, gasesc numai muzica din aceasta, care numai asta le inspira si care numai la asta se potriveste, asta fac si ei! |
Anton?*n Dvořák este un alt baci al muzicii. Pentru mine face parte din octagonul de asi ai muzicii clasice.
Trebuie sa spun ca Dvorak e unul dintre compozitorii care imi plac cel mai mult din intreaga istorie a muzicii clasice, o istorie a muzicii marcata de atatea crime, caci nu pot numi altfel unele lucrari ale anumitor compozitori ai muzicii acestea culte. Dvorak e cunoscut indeobste pentru alte lucrari, le stiti, se gasesc. Eu propun o alta celor care vor sa-l descopere, nu sa-l dezgroape, ca e mort de ceva ani. El a compus si muzica de opera. Opusul nr. 112 e mai mult decat ii spune numele (Čert a Káča). Deoarece e facuta pe baza unui basm ceh, altii spun a unei farse, cu muzica (foarte) populara ceha, vesela, vioaie, opera are caracter de opera comica. E una din cele doua opere importante ale compozitorului ceh. Personajele principale ale povestii sunt: un ciobanas dat afara din serviciu, o strengarita sau smechera, cum preferati, cu o anume aroganta - Kate, o printesa care nu prea iubea oamenii locului si un diavol in misiune. In actul al doilea, de care se vor gasi destui interesati, era veselie mai mare in iad decat pe pamant, se vede treaba. Bairam in toata regula! Neasemanarea cu realitatea nu e deloc intamplatoare. Asta e rolul sau menirea pubilcitatii, nu? In aparenta, Kate pare o femeie rea, o adevarata diavulvita, dar ea va fi cheia salvarii printesei si a infrangerii diavolului. Dvorak: Čert a Káča "Diavolul și Kate" https://www.youtube.com/watch?v=gfXPRuyPQXg Johann Strauss: "Sa nu uitam nicicand trandafirii" spune o melodie romaneasca. Da, e o floare cinstita, cu tepii la vedere, si, de aceea, cinstita si de multi compozitori, printre care se numara si Strauss, despre care mai vreau sa amintesc, singurul soldat plecat victorios de pe frontul rusesc. Dar nu este vorba despre Der Rosenkavalier (este a lui Richard Strauss), ci despre o alta opera. De la naftalina, pasi de dans in pas cu timpurile progresiste, The Gypsy Baron Overture (Der Zigeunerbaron), un titlu care se preconizeaza a fi intraductibil la noi, sau cum ar deveni limba romana ilegala, sau Dex-ul. Cumpaniti ori telefonati in continuare (ocupatia de baza, astazi), de la caz la caz. Ori, alta salvare pentru acel caz, folosirea inteligentei artificiale, tot e aclamata in ultima vreme. Folositi-o! Aici ar mai fi o mica dezbatere: are sens sa faci morala unei inteligente artificiale, care, acum, fiind la varsta copilariei, oricum, nu te asculta? Iar mai tarziu, in caz ca o dai in judecata, pe drept, ce-i face? Ii ia o lampa, cateva beculete, o baga la puscarie sau o deconecteaza de la retea acel numar de ani dati ca pedeapsa? https://www.youtube.com/watch?v=h7IGagejBmo |
Originally Posted by 1MicuCelUmilSiViril:
Nu mai știu cine zicea, dar zicea bine, să nu repari ceva ce nu-i stricat. Dacă "baronul" a devenit un termen incorect politic, de care trebuie să te ferești ca de un țigan cu coronavirus, putem recurge liniștiți la titlul românesc deja consacrat al respectivei capodoperete: "Voievodul lăcătușilor". |
Originally Posted by klute:
Voievodul țiganilor The Gypsy Baron Dacă cuvântul a devenit incorect politic, atunci și persoanele care dețin titlul ăsta devin incorecte politic??? Ce să mai zicem de Emma. |
Cu siguranta, situatia este hazlie, iar raspunsurile voastre sunt, in consecinta, foarte inspirate. :)
Sa fim ingaduitori, poate legea, la dispozitii finale, va cuprinde si o lista de sinonime acceptate. Ori poate vor fi intrebati cei care au ridicat aceasta problema, ce nume prefera sa dea unor capodopere ale culturii, ca sa nu se piarda, caci fara nume e greu sa stii despre ce anume e vorba. Nu ar fi deloc o surpriza in aceasta lume democrata aparitia unei platforme de salvare a numelor unor capodopere. De aceea, incerc si eu o alta propunere, alaturi de cea facuta de klute. Intr-o varianta moderna i-am putea spune Stapanul ghiulurilor, ca inelele au fost folosite de altii mai inainte. O sa revin si cu muzica la urmatoarea postare. |
De-i așa, încerc și eu o propunere... vi s-ar părea radicală la început. :)
Ce ați zice să adoptăm o limbă universală? S-ar elimina toate problemele legate de barierele culturale ale cuvintelor, multiplelor semnificații etc. și implicit, ale traducerilor chinuite. Până la o nouă reformare, viva Baronul Țigan! :D |
Hai să adoptăm gînguritul și să practicăm ocheada. Sotto-voce, precum porumbeii, eliminăm toate problemele.
|
My bad, n-am fost clară. Completez.
Ce ați zice să adoptăm o limbă universală, pe care s-o poată grăi homo sapienșii? Nu putem imita limbajul audio al balenelor, limbajul radio al furnicilor, gângureala păsărilor etc. fiindcă nu sunt specifice corzilor vocale ale homosapienșilor, nici nu s-ar putea mula vreodată, nici nu vorbim cu gândurile precum balenele. Până astăzi s-au adunat 7000 limbi!... Iar direcția internațională se îndreaptă către engleză. Ce ziceți? Să vorbim toți engleză în mod curent, și adicătelea, mai utilizăm și româna ca distracție? Klute, propunerea ta este frumoasă, deși impracticabilă lumii adulte. A fost frumos când gânguream bebeluși fiind, însă e doar un nivel peste care este necesar a evolua. Mai sunt întrebări? |
Originally Posted by Cretzulynne:
E vorba de 7001 limbi, nu de 7000. Nu e cazul să fii modestă, chiar dacă ultima dintre ele e (încă) destul de... "impracticabilă lumii adulte". Vestea bună este că ne putem dispensa în orice moment de corzile vocale, în favoarea corzilor de vioară, după cum putem face și saltul distractiv de la tastatură la claviatură. Nu avem nevoie pentru asta decît de un lacăt la gură și de două urechi ciulite. |
Originally Posted by klute:
De m-aș fi gândit la toate modalitățile de comunicare (voce, gângureală, corporal - prin mâini, scris, muzică), nu m-aș fi gândit vreodată ca dumneata să fii mai radical decât mine. De-ai putea, te-ai dezice de natura ta umană. De ești fidel propriului crez, ar însemna să nu mai vorbești și să nu mai scrii vreodată. Damn, muzica asta a început cu vocea homo sapienșilor. Întotdeauna, muzica instrumentală e mai plăcută. Asta e. Prefer rockul Universului. Muzica atomică. :x P.S. Mă revanșez cu câte o melodie pentru fiecare post al discuției. 1. In The Key Of The Universe - jazz 2. Cianna - jazz 3. Singularity - electronică 4. When The Curtain Falls - rock. |
M-au uns la inima adaugarile dvs. Parerea mea e ca daca vorbim despre limbi - am plecat de la o situatie bizara - nu se mai termina.
Limbi sunt multe, chiar si acolo unde nu trebuie (aplicate fata-verso). Sunt 7 miliarde numai la oameni, unii au si limbi pentru pantofi. Dar pasarile, cateii, animalutele, au si ele o limbuta, nu? Si, totusi, vietatile se inteleg, numai daca se doreste. Si in mod specific, la oameni exista gugl tr.! :) Nu stiu daca Haydn a avut probleme cu ceasul (sau cu limba :) ) sau cu ursul ori dimineata, pentru ca a compus cu fiecare din acestea cate o simfonie avand ca titlu chiar cuvintul respectiv. Urmeaza sa ne documentam. Pana la elucidarea problemei propun o alta simfonie. Si pentru ca lucrurile sunt cam tulburi din acest punct de vedere, am ales Simfonia nr. 39 ("Tempesta di mare"): https://www.youtube.com/watch?v=-ql_cy7-3FQ Ce ti-e si cu vesticii astia, is pe invers! La ei, Maria e barbat si Marian - fata. Carl Maria von Weber - Invitation to the Dance / Aufforderung zum Tanz / Invitation ?* la Valse https://www.youtube.com/watch?v=Cwsd4Cy2QNs Desi era indicat sa aiba si un cor al padurarilor, compozitorul are unul al vanatorilor. Bun si asta! Carl Maria von Weber - DER FREISCHÜTZ - Jägerchor (Hunters' chorus) https://www.youtube.com/watch?v=mRXL3gJdAHY |
Hihi, e de bine cu steaua ta! Nu-i cu supărare cu aceea sumă, deși știam că am fi 8, deși mai trebuia încă un 7 ș-o virgulă, nu-i cu supărare cu nimica!
Iar la animăluțe... prea multe! Ș-am ajunge la o situație la fel de bizară dacă aș încerca să comunic cu o păsărea eminesciană care mă ignoră doar ca să-se-ntoarcă la somnul ei cel liniștit. Să se știe! Dincolo de rolurile ei multiple, limba mai este utilizată și la adulmecarea hranei intelectuale cea prea gustoasă, din care se cuvine să extragem atât prea necesarele idei, fie ele și doar teorii delicioase! Cââât de bizar că (aproape)nimănui nu-i plac teoriile astea!... O fi doar o chestie de gust? :-? Vă las pe voi să turnați toată clasica. Și între poate mai dansați. :D https://www.worldometers.info/ro/ https://stiintasitehnica.com/statist...ecii-pe-terra/ |
Desi are valoare, "Idomeneo, re di Creta" nu e listat la bursa de valori a publicului.
Cu atatea tragedii, milenii la rand, e de inteles de ce se plang grecii de astazi. Asa s-au ivatat. De aceea - era un lucru inevitabil - au aparut si zicale foarte cunoscute in acest sens. Este o tragedie bazata pe doua unghiuri amoroase congruente. Wolfgang Amadeus Mozart: Idomeneo https://www.youtube.com/watch?v=Ba9K_T5ivTQ Handel, care a facut primul studiu amanuntit despre muzica apelor, a fost interesat sa afle daca apa canta dupa ureche sau dupa partitura. A observat, putand fi considerat pe drept cuvant parintele cercetatorilor britanici contemporani, ca e o bogata sursa de inspiratie si ca apa canta instinctual, considerand necesar trecerea creatiilor ei pe portativ. A urmat muzica focului. Daca le mai facea si pe a pamantului si a aerului le fura painea de la gura eroilor de desene animate. Asa ca si-a dat cateva aere pe ici, pe colo. https://www.youtube.com/watch?v=7U8YVsW9I8U Mult mai putin cunoscuta este lucrarea sa intitulata Hercule, un oratoriu cu libret pe baza a doua scrieri antice: Women of Trachis, de Sofocle, si Metamorphoses, de Ovidiu. https://www.youtube.com/watch?v=RwdJ4BvN3wM |
Un duet de Johann Adolf Hasse. Poate fi interpretat atît de castrati cu pene, cît și de soprane cu zgîrieturi. Mai exact, o soprană și o mezzosoprană.
|
E a nu stiu cata oara cand admir scrisul lui klute. Se intelege ce vreau sa spun, daca nu, am sa aduc un terziman!:)
Scuze pentru interventia fara muzicuta! |
Originally Posted by 1MicuCelUmilSiViril:
Mi-ai dat o idee, dar nu spun asta pentru că aș vrea să împart vina cu cineva. ;) |
Un scherzo de Anton Bruckner. Nu am optat pentru interpretarea lui Celibidache din considerente patriotice, ci pentru că, așa cum foarte bine remarca Iosif Sava, dirijorul de origine română îl... umanizează pe Bruckner; Bruckner fiind, se cam știe asta, pe jumătate urs. Catolic nemăsluit, organist de geniu, cu mintea rătăcită definitiv prin creierii Alpilor austrieci, un taciturn angajat într-un interminabil dialog cu Dumnezeu (simfonia a 9-a poartă în taină dedicația strigătoare la cer: "Împăratului împăraților și Domnului domnilor"), el, Bruckner, avea tendința, curat mocănească, de a uita, atunci cînd compunea, că oamenilor de la cîmpie, făcuți dintr-un aluat cam moale, le sîngerează urechile din te miri ce. În aceste condiții, melodicitatea și chiar tandrețea pe care Celibidache i le scoate la iveală, asociate cu alegerea unui tempo mai lent decît se obișnuiește, s-ar putea dovedi mai mult decît binevenite.
|
Intr-adevar, Bruckner are muzica mai arida. Si eu imi facusem o selectie cu muzica lui, dar nu o mai am, asa ca e binevenita aceasta postare.
Un alt compozitor care imi place este Max Bruch: https://www.youtube.com/watch?v=f6g3WLoubRQ |
Aproape că uitasem de muzica lui Bruch, însă nici o adiere de naftalină. Trebuie să reascult concertul pentru vioară. :)
|
"Gurrelieder" rupe tăcerea! Sau Arnold Schönberg pe buza prăpastiei, la doar cîteva minute de plonjonul atonalist, prin care avea să capituleze în fața ispitei dodecafonice. Seht die Sonne - o dimineață însorită, aducînd cu un adio încercănat.
|
Azi a venit randul auditiilor din operele lui Otto Nicolai (cateva reprezentative).
Otto are in reteta un pian si o trompeta. Cum va asteptati, din ele ies note si floricele. https://www.youtube.com/watch?v=KxReUiiOqrU O lucrare interesanta, mai putin cunoscuta, este Die Heimkehr des Verbannten: https://www.youtube.com/watch?v=hEKrrq45jmA iar cea mai cunoscuta - Die lustigen Weiber von Windsor: https://www.youtube.com/watch?v=HGZuDd0TOb8 Programul se incheie cu Gloria: https://www.youtube.com/watch?v=NR7GPs90HDI |
Nemico della patria, Andrea Chenier de Giordano (Placido Domingo), fara asemanari cu realitatea cotidiana:
https://www.youtube.com/watch?v=NRSRswxmU18 Giuseppe Nicolini - Il geloso sincerato - Ouverture https://www.youtube.com/watch?v=FRfhl3GsNE4 E prea frumoasa muzica pentru un gelos, sincer! Dar asa e mereu in "uvertura" :) Ori avea in vedere o anumita persoana cu potential ridicat pe vremea compozitiei! |
Jucăm o liturghie?
|
Acest Mozart extraordinar e binevenit. Imi place, mi se pare foarte insufletit.
Ma bucur ca prin grija parinteasca a lui klute si Cretzulynne a devenit o rubrica permnenta pe forum, s-a revigorat. Vacanta prelungita poate ii va face si pe altii sa participe aici. Si tot din Italia, ca in ultima mea postare, Pagannini - era foarte capricios. A avut multe capricii: https://www.youtube.com/watch?v=kyN4L7Zsyos Iar din Franta, Chopin, din cate imi reamintesc, a avut o viata destul de grea, o viata dificila, imbolnavindu-se si suferind. Totusi, are o multime de preludii si nocturne. Daca traia la Paris...! „Chopin: Ballades, Impromptus, Preludes and Nocturnes” https://www.youtube.com/watch?v=AzEE13mo7ak |
Coproductie franco-italiana, Lully, de pe vremea cand inca mai functiona legea celor paispe ludovici:
https://www.youtube.com/watch?v=JKdUG5JNTnY Si un extract din filmul despre el (Lully): https://www.youtube.com/watch?v=vBtb5S4pQBQ In afara de Carmencita, Bizet mai are un opus omis, de mare succes - Arleziana, din ale carei suite propunem un fragment: Bizet: L'Arlésienne Suite No. 2 / Karajan · Berliner Philharmoniker https://www.youtube.com/watch?v=M7p74wVffpI |
Avea masterat în (ma)sonerie. Wireless.
|
Trebuie spuse cateva antibarbi si despre Rossini.De exemplu, Barbierul din Sevilla este una foarte cunoscuta:
https://www.youtube.com/watch?v=7qHZkkgowdY Beethoven, la 250 ani: Die weihe des Hauses (The Consecration of the House) https://www.youtube.com/watch?v=MK_nBPUMbgg |
La tăț' ne va suna, odinioară, contrafagotul, și Anul Beethoven, mulțumită virologilor de la Rutieră, s-a isprăvit în numai două luni, prin sălile de concerte. Deci, ținîndu-mă binișor la distanță și așteptînd cuminte epidermia, nu am pus Pini di Roma și nu am scris 'Mottorino Respighi'. Păi?
|
Eu stiam de Miss Piggy ca are afinitari muzicale, dar daca ai zis ca si Respighi s-a acupat de asta, l-am ascultat. Mi-a placut mult.
Trebuie subliniata si aciditatea lui klute, care, cum se zice pe net, e buna contra virusului actual. Paul Constantinescu - Corul final din Oratoriul de Pasti https://www.youtube.com/watch?v=Epvnqbvnrt4 |
Hector Berlioz - L'enfance du Christ, Op. 25 (1850-54)
https://www.youtube.com/watch?v=qYl-iZIWnsM&t=217s Mahler - Finalul simfon?*ei nº 2 "Resurreción", Dudamel https://www.youtube.com/watch?v=R09_5qTnHPg Sa nu uitam 250, sa nu uitam ca a dat coltul ierbii: Beethoven - 6th Symphony - Pastoral, asa de potrivita! https://www.youtube.com/watch?v=iMJPZ-mu-Ts |
Bucuria primaverii, bucuria de a trai, in varianta lui Grieg:
Edvard Grieg - Symphonic Dances / Danses Symphoniques https://www.youtube.com/watch?v=W7aAfEuRK5g Camerata Nordica String Orchestra - Grieg "Holberg Suite" https://www.youtube.com/watch?v=kJ6AaBArhRw Grieg - Op.17 - 25 Norwegian Dances and Folk Songs https://www.youtube.com/watch?v=ov4MB-uyEog Edvard Grieg - 4 Humoresques Op. 6 https://www.youtube.com/watch?v=LyOfbma5KTA |
Apropo de Glinka, despre care am mai amintit putin pe aici, epoca lacurilor glaciare a inceput cu el:
https://www.youtube.com/watch?v=cxlf-ZmE8JI Compozitorul "perdea" noptile la Madrid cu aragoneze. Jota aragoneză: https://www.youtube.com/watch?v=5OeDN9AM50g O noapte la Madrid: https://www.youtube.com/watch?v=ujaNJBcn6ng Specificul national este o caracteristica a lui - Fantezia simfonică Kamarinskaia: https://www.youtube.com/watch?v=dMOhbjD0vVk |
Puțin (noroc cu diacriticele) Scriabin, Scriabine, cum îl scriu, neînșelîndu-se, francezii, întrucît chiar scria bine.
|
Cavalcada walkiriilor: Anna Amalia von Preussen și Anna Amalia von Braunschweig-Wolfenbüttel. În teutonuri preclasice.
|
Interesanta Anna Amalia! Mi-a placut. Multumesc pentru recomandare, klute!
Dupa ani de zile ma intorc cu placere la Paisiello. https://www.youtube.com/watch?v=9kVl6xhx8lQ Ar fi interesant de vazut daca cineva poate interpreta partitura asta de pian cu capul: https://www.youtube.com/watch?v=lIV55CKqxuE Opera, intr-adevar! https://www.youtube.com/watch?v=jcdUFdpDgXY Stai la taifas, la soba, mananci seminte si bei de stingi focul din vatra, pe cand cel al inimii e numai mangaiat: https://www.youtube.com/watch?v=ft2Rv0HsAMw |
R. Strauss a fost, intr-adevar, mai prapastios de felul lui in muzica, dar are si multe scapari extraordinare, bunaoara inceputul, mijlocul si sfarsitul de cariera.
De pe la inceputuri, o piesa care a fost printre primele sale succese, Burlesca pentru pian şi orchestra. Atentie, insa, cei sensibili! Cu acest tip de burlesc ti se cam z-burlesc perii din urechi. https://www.youtube.com/watch?v=f2NAyGA0SlU Capriccio, ultima sa opera, trateaza problema de la radacina operei: care pe care, muzica sau textul? Ascultati numai cata sensibilitate e in uvertura. https://www.youtube.com/watch?v=-t5du0macKA Daca sunteti curiosi, "Richard Strauss conducts 'Till Eulenspiegel' (VPO 1944)": https://www.youtube.com/watch?v=7MUxlt9_lnQ |
La Praga, daca vorbim de compozitorii importanti, in afara de Dvorak, Smetana, mai sunt cei importati - Mozart, iar in afara de ei mai este un precursor al lui Dvorak, Johann Wenzel Kalliwoda.
Se spun tot felul de lucruri despre el, ca a facut una, alta. Eu, ascultandu-l, il consider unul din compozitorii semnificativi de dupa Beethoven. Urmeaza cateva lucrari recomandate pentru ten subtire: Johann Wenzel Kalliwoda - String Quartet No.3 in G-major, Op 90 (1838) https://www.youtube.com/watch?v=xvlRvVaMs8M String Quartet No. 1 in E Minor, Op. 61: I. Allegro moderato https://www.youtube.com/watch?v=2Icr5kVCeCk Johann Wenzel Kalliwoda - Introduction & Rondo in F-major for horn, Op.51 (1833) https://www.youtube.com/watch?v=WAWwZieDNDw Overture No. 17, Op. 242 https://www.youtube.com/watch?v=ZdLn-tTmTvE Johann Wenzel Kalliwoda - Morceau de salon (Christian Schmitt - Alessandra Gentile) https://www.youtube.com/watch?v=_EJgsm0R7UU Si, in plus, pentru ca imi place repertoriul lor, inca o piesa cu acesti doi interpreti: Antonio Pasculli - La Favorita (Christian Schmitt - Alessandra Gentile) https://www.youtube.com/watch?v=j5WeKQYJJaA Doctorul recomanda miscare, eu recomand miscari din simfoniile acestui compozitor ceh, dar in primul rand simfonia a 1-a. Johann Wenzel Kalliwoda: Symphony No 1 in F minor, op 7 (1824) https://www.youtube.com/watch?v=-s2WnZLOSK4 Johann Wenzel Kalliwoda - Symphony No.3 in D-minor, Op.32 (1830) https://www.youtube.com/watch?v=A5DMxPyEt30 Johann Wenzel Kalliwoda(1801-1866): Symphony Nº 5 in B minor,Op.106(1840) https://www.youtube.com/watch?v=8IOMIfk6Gkw |
''When I hear a soprano uttering her vibrant and melodious notes, my eyes are filled with a
hidden flame, flashes of pain shoot across them, and the burst of alarm-bell and cannonade resound in my ears. What can be the reason for this deep loathing of everything related to man? If those harmonies are played on the chords of an instrument, I listen in delight to the pearly notes wafting in cadence through the elastic waves of the atmosphere. Sense conveys to my hearing an impression so sweet as to melt nerves and thought. The magic poppies of an ineffable drowsiness envelop, like a veil filtering the light of day, the active power of my senses and tenacious strength of my imagination.'' Maldoror and Poems by Comte de Lautréamont And Anna Netrebko is both the exception and exceptional :D |
Intr-o zi asa de minunata nu se poate sa nu trecem, macar o secunda, pe aici, pe forum.
La multi ani! Anul acesta a fost Enescu '65, o aniversare atipica cu piese atipice, ramase fara opus: Baladă pentru vioară și pian https://www.youtube.com/watch?v=WBXvzaST8lQ Cantabile și Presto https://www.youtube.com/watch?v=g4zxXXMjfCw George Enescu - Piesă de concert (Konzertstück) pentru violă și pian https://www.youtube.com/watch?v=sV4524LT-zg :) |
Ludwig van Beethoven,**Durch Leiden Freude - Prin suferinţă spre bucurie**, 250 de ani de la naștere (1770 decembrie -1827 martie 26):*Numai Arta m-a susţinut; pentru că, ah, e de neconceput pentru mine să părăsesc lumea înainte de a-i dărui tot ceea ce mă simt chemat să dăruiesc* - Din 1801, compozitorul a început să sufere de o boală care i s-a agravat treptat și care i-a provocat o surzenie tot mai pronunțată. În 1819 surzenia se instalează definitiv. - are a scrie în octombrie 6, 1802 - Pentru fraţii mei Karl şi Johann Beethoven - *Testamentul de la Heiligenstadt* :"O, cât de nedrepţi sunteţi cu mine, voi, oameni care mă socotiţi sau care mă faceţi să trec drept un ins urâcios, nebun sau mizantrop! Voi nu cunoaşteţi pricina tăinuită a ceea ce vouă vi se pare a fi aşa! Inima şi spiritul meu erau aplecate, încă din copilărie, spre duiosul simţământ al bunătăţii! Întotdeauna chiar am năzuit să înfăptuiesc isprăvi de seamă. Gândiţi-vă numai în ce stare sunt de şase ani încoace, că-mi merge din ce în ce mai prost din pricina unor medici fără judecată, amăgit an de an cu aparenţa unei ameliorări, silit în cele din urmă să mă resemnez cu gândul unei boli de durată – a cărei vindecare necesită poate ani de zile, dacă nu cumva e cu totul imposibilă. Având un temperament înfocat şi dornic de activitate, în stare să guste plăcerile pe care ţi le oferă societatea, m-am văzut constrâns, de tânăr, să mă despart de semenii mei şi să trăiesc singur. Iar dacă uneori inima îmi dădea ghes să trec peste toate astea, o! cât de crâncen trebuia să mă lovesc de fiecare dată de beteşugul meu, să fac mereu aceeaşi tristă experienţă! Nu puteam totuşi să le spun oamenilor: „Vorbiţi mai tare, strigaţi, fiindcă sunt surd!” Ah! Cum aş fi putut, însă, să dau în vileag slăbiciunea unui simţ care, la mine, trebuia să fie mai perfect decât la toti ceilalti.".
..)**Cine este Beethoven? Un mare om, sărac, surd, îndrăgostit, necunoscut şi filosof, a cărui muzică este plină de vise gigantice sau dureroase.**(monumentala Simfonie a 9-a şi Oda Bucuriei). Hippolyte Taine *** "Viaţa lui Beethoven" / Romain Rolland ; ed.: Grafoart, 2014, trad.: Ovidiu Constantinescu. -"Era scund si indesat, cu grumazul vanjos, croit ca un atlet. Avea fata lata, caramizie, doar spre sfarsitul vietii galbejita, bolnavicioasa, mai ales iarna, cand statea inchis in casa, departe de campii. O frunte boltita, cu protuberante. Un păr negru taciune, grozav de des, în care se părea că nu intrase niciodată pieptanul, și zbarlit tot, semănând cu "serpii Meduzei". Ochii îi ardeau, mistuiti de o forță extraordinară, lucru pe care l-au remarcat toți cei ce l-au cunoscut; cei mai mulți însă se înșală îprivința culorii lor. Cum flacăra lor dogoritoare lumina un chip oaches, tragic, mai toată lumea i-a văzut negri: nu erau însă negri, ci de un cenușiu albastrui. Mici, duși în fundul capului, se deschideau brusc, pătimaș sau scaparand de mânie și se rostogoleau în orbite lăsând să se citeasca toate gândurile lăuntrice cu o miraculoasa limpezime. Adeseori însă căutau spre cer cu o privire melancolică. Nasul, scurt și pătrat, lataret, ca un bot de leu. O gură delicată cu buza de jos puțin ieșită în afară. Fălcile puternice, de ai fi zis că sfarmă nuci în măsele. O gropita adâncă în bărbie, mai spre dreapta, făcea ca figura să fie ciudat de asimetrica. "Avea un zambet blând — spune Moscheles - și, când stătea de vorbă cu cineva, un aer amabil, adeseori, și imbietor. În schimb, râsul zgaria urechea, era strident și semăna cu un rânjet; de altfel înceta repede" — râsul unui om ce nu-i obișnuit cu bucuria. De obicei, chipul său avea o umbră de melancolie, "o tristete fara leac". Rellstab, în 1825, spune că abia-abia reușea să-și stăpânească plânsul când îi vedea "ochii blanzi ce oglindeau o durere sfasietoare". Un an mai târziu, Braun von Braunthal îl întâlnește intr-o berarie: șade într-un colț și pufaie dintr-o lulea lungă tinandu-si ochii închiși, așa cum i se întâmpla tot mai des, pe măsură ce i se apropie sfârșitul. Cineva, un amic, îi vorbește. El zâmbește trist, scoate din buzunar un carnetel pentru convorbiri și cu o voce ascuțită, cum au adesea surzii, îl roagă să-i scrie întrebarea. Uneori chipul său era transfigurat, fie în toiul unei subite inspirații ce se abatea fără veste asupra lui, chiar în plină stradă, spre marea mirare a trecătorilor, fie atunci când cânta la pian: " Toti mușchii fețeii se incordau și i se umflau vinele; ochii salbatici deveneau și mai fiorosi; îi tremurau buzele; în clipele acelea semăna cu un vrajitor biruit de duhurile rele pe care le invocase".Aidoma unui personaj din Shakespeare, Regele Lear, spuse Julius Benedict." *** Ludwig van Beethoven, tot despre surzenie - scrisoare pastorului Amenda.**Scumpul, bunul meu Amenda, de câte ori am dorit să fii lângă mine! Prietenul tău Beethoven este nefericit cum nu se mai poate. Află că tot ce aveam eu mai preţios, auzul, a slăbit mult. Încă de pe vremea când eram împreună am simţit unele simptome, dar am căutat să le ascund; de atunci mi-a mers tot mai prost... Mă voi lecui oare vreodată? Trag nădejde, bineînţeles; e destul de dificil, fiindcă, dintre toate bolile, aceasta se vindecă cel mai greu. Ce viaţă amărâtă sunt silit să duc, să ocolesc tot ce mi-e mai drag, şi asta într-o lume atât de păcătoasă, de egoistă!... Amară e resemnarea în care sunt nevoit să-mi caut un refugiu! Fără îndoială că mi-am pus în gând să mă ridic deasupra tuturor acestor necazuri.** / / / / / / „O, Doamne, vino-mi în ajutor! Iată-mă părăsit de toţi oamenii, fiindcă nu vreau să dau mâna cu nedreptatea !...O, crâncenă soartă, ursită neîndurată ! Nu, nu, nenorocirile mele nu se vor curma în veci!” *** Viena, 14 martie 1827**Dragul meu Moscheles!...La 27 februarie am fost operat pentru a patra oară, iar acum, după toate semnele, se pare că va trebui să mă aştept în curând la o a cincea operaţie. Dacă treaba asta mai ţine aşa un timp, mă întreb unde o să ajung şi ce o să se întâmple cu mine? Într-adevăr, viaţa e destul de vitregă cu mine. Mă las, însă, în voia soartei şi singura rugăminte pe care o adresez lui Dumnezeu este ca divina lui voinţă să rânduiască în aşa fel lucrurile încât, atâta vreme cât sunt silit să-mi văd moartea cu ochii, să mă cruţe de lipsuri. Numai aşa voi avea tăria să-mi primesc soarta, oricât ar fi ea de cruntă şi de grea, cu resemnare în faţa voinţei Celui de Sus.**/ - Prietenul dumitale, L. v. Beethoven. *** ("Beethoven, rămas aproape fără niciun ban, se adresase Societăţii filarmonice din Londra şi lui Moscheles, care se afla pe atunci în Anglia, rugându-i să organizeze un concert în folosul său. Printr-un act de generozitate, Societatea i-a trimis imediat o sută de lire sterline, în chip de acont. Beethoven a fost mişcat până în adâncul inimii. „Era într-adevăr un spectacol zguduitor, povesteşte un prieten, să-l fi văzut, când a primit scrisoarea, cum şi-a împreunat mâinile şi a izbucnit în plâns, de bucurie şi recunoştinţă”. Din pricina emoţiei i s-a deschis rana. A ţinut totuşi să dicteze o scrisoare de mulţumire către „Englezii cu suflet ales care luaseră parte la suferinţa lui”. Le făgăduia totodată o lucrare: Simfonia a zecea, o uvertură, tot ce voiau ei. „Niciodată încă, spunea el, nu cred să mă fi apucat de o lucrare cu atâta dragoste ca astă dată”. Scrisoarea este datată 18 martie. În ziua de 26 a închis ochii.") - Romain Rolland : "Viaţa lui Beethoven" *** **Singurul indiciu de superioritate pentru mine este bunătatea. Inima este pârghia a tot ce e măreţ**, 17 iulie 1812 https://musicwithvision.medici.tv/cl...wRGJZtv0C_44_8 https://www.youtube.com/watch?fbclid...ature=youtu.be |
Desi imi propusesem sa postez despre aceste lucrari pe data de 17, nu a fost posibil (dar le-am fredonat in gand, cateva fragmente din ele), nici pe 18, dar e bine si astazi!
E vorba de doua piese de muzica clasica contemporana, care imi plac foarte mult si intamplator, culmea, sunt compuse de aceeasi persoana! La multi ani, Karl Jenkins! Trebuie sa aiba astazi niste ani! Karl Jenkins: Palladio, London Philharmonic Strings https://www.youtube.com/watch?v=VO_3u6fLxl4 Karl Jenkins - Benedictus https://www.youtube.com/watch?v=ibwxzxER_pY :) |
Paul Hindemith, o alta personalitate a muzicii, care lasa urme in secolul vitezei:
https://www.youtube.com/watch?v=RthuLePDo3A Paul Hindemith: Symphony in E flat major https://www.youtube.com/watch?v=jitbwlX0_ds Hindemith - Mathis der Maler https://www.youtube.com/watch?v=znXWfmfPh8E |
Incepem primavara cu "bel canto"; desi un compozitor cunoscut indeobste pentru ale sale opere, azi ii dam cu frumosul simfonism al lui V. Bellini.
Symphony in D Major https://www.youtube.com/watch?v=oAMjmlEVZWg Sinfonia in Re minore - II. Allegro con spirito https://www.youtube.com/watch?v=2cnLTQKMBso Capriccio or study symphony in C minor 2-Allegro https://www.youtube.com/watch?v=Hs9w0V0aVpA Symphony in B flat major 2 Allegro https://www.youtube.com/watch?v=WeVwGdoXaZQ Oboe Concerto, Es dur, Francesco Quaranta (oboe) https://www.youtube.com/watch?v=IUOmDvZZFLA |
Din zestrea popoarelor sau ce a vazut Parisul! Din moment ce cocoana rade inseamna ca au gadilit-o bine la ureche (ceva clasic):
Moncayo - Huapango (Alondra de la Parra, Orchestre de Paris) https://www.youtube.com/watch?v=NbgAHpD4W_8 Silvestre Revueltas - La Noche de los mayas (Alondra de la Parra, Orchestre de Paris) https://www.youtube.com/watch?v=uenaA6djuzQ |
Iaca, sunt, în sfârșit, în week end, deși e trecut de ora 5 p... m(ea). Să trecem la muzică!
Ferdinand Ries, văzut ca o prelungire a lui Beethoven, pentru cei cărora le e dor sau pentru cei ce doresc și altceva "a la Beethoven", semnificativ, în afară de original (se spune în cărți că Ries a fost elevul, secretarul, prietenul si pupilul maestrului, ori se știe că fiecare om avem două pupile. Întrebarea care rămane este: cine a fost a doua pupilă a lui Beethoven? Ei, deocamdată, până se răspunde la întrebare, distrați-vă cu prima pupilă! Iar, pe de altă parte, în acest sezon avem nevoie de o muzică plină de energie, care nu e nici cu plus, nici cu minus, dar e multă și pe degeaba! Asta, până dă urzica! Nu închid paranteza până nu mai spun ceva copiat din creierul meu. La multe lucrări de-ale sale, compozitorul pare un jazzman, scuzați expresia, preia teme de la stăpân si le duce unde vrea mușchiul lui, dar misto; exemplul dat aici este "Rule Britannia". Puteți săpa, pentru mai multe exemple, și așa e primavara. V-ați ascuțit uneltele? Nu mai zic altele, acum, ca să mai ascultați și muzică): Symphony No.2, Op.80, in C minor https://www.youtube.com/watch?v=1lRJt0rCI1c Quartet No. 1 for Flute, Violin, Viola and Violoncello in C Minor, Op. 145: IV. Allegro all' espagnola https://www.youtube.com/watch?v=fEWlnawGMzo Quartet No. 1 for Flute, Violin, Viola and Violoncello in C Minor, Op. 145: I. Allegro con brio https://www.youtube.com/watch?v=ZRCbHAKMlro Grand Variations on "Rule Britannia", Op. 116 (1817) Ascultând odată cu dvs, observ ce dexteritate la dește are interpretul. https://www.youtube.com/watch?v=yvIMRDRX7AU Quintet for piano, violin, viola, cello, and double bass, in B minor, Op.74 Stau si mă întreb de ce nu e băgat în seama acest opus, deși e muzică forte. Ei, maciucași! Trecem peste amănunte. https://www.youtube.com/watch?v=IcJ4d0hp26U Piano Concerto No. 7, Op. 132 (1823) Peste doi ani o să-i aniversez 200 de ani de la naștere. S-a născut zdravăn și a ramas cu mușchi la mână! https://www.youtube.com/watch?v=sHrlWGTVTFw Symphony No. 6 - p. IV https://www.youtube.com/watch?v=VmA2XJgpJvs Toată simfonia e barosană, chiar dacă începe lărguță ca motto. Are multe părți bune. |
Din cele mai frumoase cantari:
Marc-Antoine Charpentier Te Deum - Prelude https://www.youtube.com/watch?v=iwU37osOkQA Claudio Monteverdi Vespro della Beata Vergine 1610 Trebuie subliniata, asa de complexa, asa de frumoasa, de reusita! https://www.youtube.com/watch?v=3GYjNj75MFI Psalmul 134 Muzică crestină veche https://www.youtube.com/watch?v=izMW4PtpaS8 W.A.Mozart Laudate Dominum https://www.youtube.com/watch?v=q9rvyvssvuI G. Caccini Ave Maria https://www.youtube.com/watch?v=aihWt9KAq4A Ludwig van Beethoven Missa Solemnis: Credo in unum Deum (Karajan) https://www.youtube.com/watch?v=Rn-Io4b1zMc L.v. Beethoven Mass in D Major, Op. 123 "Missa Solemnis" - Credo: Amen https://www.youtube.com/watch?v=A8pCUdQOcrk J.S.Bach Qui tollis peccata mundi (Mass in A Major) https://www.youtube.com/watch?v=IJcz5RETR6o J. S. Bach "Jesus bleibet meine Freude" BWV147 https://www.youtube.com/watch?v=d9EN27Zh_vg F. Schubert, Luciano Pavarotti Ave Maria https://www.youtube.com/watch?v=XpYGgtrMTYs A. VIVALDI Laudate pueri Dominum [psalm 112] RV 600 https://www.youtube.com/watch?v=OIn6ncdjWgY F. Handel Messiah - Hallelujah https://www.youtube.com/watch?v=1NNy289k6Oc |
In Cunoasterea Omului, Alfred Adler exemplifica prin Erlkönig-ul lui Goethe diferenta dintre iluzie si halucinatie. And here is Schubert's vision...with a twist.
|
| All times are GMT +2. The time now is 17:04. |
Powered by vBulletin - Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.