si barda lezului la fel.
gasii aceasta cronica, ce mi se paru cumva laudativa
(nu-s oltean, dar nu stiu ce ma apuca acu', o fi ceva pe sistem nervos)
http://www.mirceadaneliuc.ro/html/critica4.html
recunosc, n-am reusit sa vad filmul; merita laudat?
pauline, fii atenta!

"N-am citit romanul inspirator, dar pot să afirm, cu un entuziasm abia temperat de acrelile meseriei de critic: Sistemul nervos este cel mai bun film al lui Daneliuc de după '89! În trena şi în vîna Patului conjugal -primul mare film al lui Daneliuc de după Revoluţie -, dar şi - cumva - în continuarea celeilalte apocalipse româneşti care a fost Senatorul melcilor.

Patul... avea scene colosale şi un simţ; - nemăsurat - al grotescului, pe care-l transforma în enormitate definitivă. Senatorul avea forţa derizoriului şi a excesului semnificativ, care deveneau literă de evanghelie convulsivă. Sistemul... este, pare-mi-se, cel mai reuşit din această "trilogie a dezastrului" de-a fi român, căci Daneliuc a găsit în formula monologului interior al Nicăi cimentul care face să se ţină laolaltă şi povestea (emblematică), şi delirurile ei (la fel de revelatoare). Este un puzzle ce poate părea inform sau diform, dar care se leagă exact acolo unde trebuie. Acolo unde doare. Iar filmul acesta ţipă!

Despre Rodica Tapalagă nu se poate vorbi decît în extaz. "Mamaia" olteancă dă filmului nu doar tonul"...
asta era!

Nu e cumva laudativä, e totalva halucinatorie.
Zäu?!?
Zilele trecute, conversând noi pe sträz, între Mall Vitan si Timpuri Noi...
A.LS.: - "Patul conjugal" e singurul film al lui Daneliuc de dupä '89 care mai are câteva secvente misto - aia cu cuiele bätute-n cap...
M.C.: - Aia cu afisul lui Schwarzenegger...!
A.L.S.: - Da, si aia cu afisul!
Comparatie: "primul mare film al lui Daneliuc de după Revoluţie" / "singurul film al lui Daneliuc de dupä '89 care mai are câteva secvente misto".
Betie de cuvinte...
Ete pula - "dezastru de a fi român"! Ezistä dezastru de a fi hutu, de a fi tutsi, de a fi cambodgian, birman, afghan - da' nu român! Astea-s istericale de muiere la ciclu - starea de a fi român nu e nici "dezastruoasä", nici "apoteoticä" - e pur si simplu normalä! Numai cä unii "fabricä" acest räcnet al Carpatilor basculat în pesimism, mizantropie, disperare näucä si urä de sine patologicä, pentru cä nu pot percepe decât extremele - si, dacä platinä nu e, numai cäcat poate fi!
Alte elucubratii.
Chiräie nearticulat (filmul acesta).
Eu nu.
Eu plâng...

Textul de mai sus e A.LS. at his worst. Pe lângä analizele lui bune, abracadabrärile ambrablurite de felul ästa, orchestrate din betia de cuvine asternutä pe vidul de idei, sunt cele care-l împiedicä sä devinä un Andrei Gorzo sau un Lucian Maier; de nenumärate ori m-am contrazis si cu ei - dar ce fascinatie, sä le citesc argumentatiile de sens opus alor mele!

exact la asta ma gandeam si eu acum: ce diferenta fata de echilibrul si precizia de ceas elvetian cu pendula atomica a lui gorzo si frazele als-aciene aruncate ca vopseaua pe panzele lui Pollock.
Nu pare a fi un text scris la comanda - si refuz sa cred ca als ar face asta. Nu trebuie acuzat pt o opinie eronata, evident. Atunci ce era?

Patul conjugal mi-a ramas si mie ca o suma de replici memorabile:
"daca aveam eu liceul, nu mai ramaneam in cultura"
"nici musca nu iese de aici nefutata"
"s-au mutat aici alaturi niste domni tigani" (Romania anilor 2050)
si inca vreo cateva - destul de multe si antologice.

dar de aici pana la...

Parcă-l bagă în weekend la mine la cinema,merită?

Dacä n-ai citit cronica, rezum:
In conditiile în care te intereseazä sä vezi si sä auzi:
- lume care se cacä (de multe ori)
- lume care se pisä (de si mai multe ori)
- o femeie care ar vrea sä se pise dar nu poate (tot de multe ori)
- futaiuri (nu porno sau sexy - dar mult mai vulgare, prin gratuitate)
- înjuräturi
- peripetii plicticoase
- imagini sordide
- replici färä nici un dumnezeu
- secvente regisate ca de un diletant cu veleitäti de cineast amator, si filmate foarte bine, de un operator profesionist talentat
- actori care joacä între corect si nicicum
...toate astea, fäcute DEGEABA, cäci nu se leagä într-o poveste (desi se screm sä), si nu comunicä nimic - nici o idee, nici un sens, nici o semnificatie, nici un mesaj...
...atunci, DA: MERITA! Le vei gäsi pe toate în cele douä ore ale acestei pelicule.
Un sfat etic: fä cumva (rugäminte, lugu-lugu, pile, päcälealä, etc.), ca sä nu plätesti intrarea.

Cronica am descoperit-o târziu.Îţi dai seama,luna asta la cinema o fost „Aurul nebunilor” , „Un blonda si alta si mai blondă” cu Pamela Anderson şi filmul ăla târât prin mocirlă de Gloria cu Banicii si acum ăsta.Clar că n-am fost la nici unu.

Nu am vazut filmul, dar din cronici si prezentari am inteles ca mesajul filmului este ca uratul ne inconjoara, este peste tot. Tot din aceleasi surse am inteles ca filmul este oribil.
Poate ca asta era scopul lui Daneliuc: sa faca un film urat. Uratul este peste tot, deci si in film. Cum poti ilustra mai bine uratul intr-un film decat realizand un film oribil? ;)

Foarte adevärat.
Simplu: cu PROFESIONALISM.
(Nu voi obosi niciodatä sä repet asta.)
Un profesionist (sau un amator talentat) stie sä facä filme despre urât färä a fi urât, despre vulgaritate färä a fi vulgar, despre plictisealä färä a fi plicticos, etc., etc...
Diletantul crede cä singura cale de a vorbi despre toate aceste subiecte negative este aceea de a-ti confunda lucrarea cu ele (firesc, din moment ce totul, în mintea lui, e o mare confuzie!)

Sunt de acord intrutotul. Tocmai de aceea, emoticonul din finalul postarii mele avea si el rolul lui.

ma scuzati ca deschid un topic asa de vechi, dar nu are nici o legatura cu Marilena ci cu personageje din cartea lui D.
Am gasit doua personage care nu cred sa fi existat cu adevarat ci sunt tot asa jonglerii nominative: Papacioc si Hulubaru.
stie cineva la cine face referinta?

da, papacioc e florin mihailescu (director de imagine) si hulubaru e columbofilul carmazan.

am sters :)

merci.
Pe asta cu perspectivele nu am inteles-o.

intrebam daca se deschid noi perspective asupra lumii descrise in carte.
dar daca nu se intelege, uite, o sterg.

Eu întelesesem... No big deal. Incä n-am citit cartea, desi ard de neräbdare - dar astept s-o am în mânä (cartea...!), nu vreau pe fragmente. Deocamdatä, numele îmi displac profund, sunt codificäri naive, strävezii si complet neveridice - cam ca gogoloaiele de noroi cu care Nelutu al lu' tanti Coca aruncä-n rufele întinse la uscat ale lu' coana Jeni, de ciudä cä l-a alungat din fata casei, si se crede sincer comandant de baterie de artilerie la Märästi Märäsesti Oituz.
Orice codificare de nume în asemenea demersuri semiliterare (citeste: regläri de conturi), ca sä functioneze, trebuie:
* sä sune credibil (din douä motive: calitatea literarä în sine, si ca sä nu atragä atentia din start; sä treci peste el firesc, ca si cum ar fi un personaj oarecare, si abia mai târziu, incitat de alte detalii, sä revii si sä încerci sä-l descifrezi)...
* sä nu fie încifrat nici prea transparent, nici prea criptic - de exemplu:
- asa nu: "Carafilio";
- asa da: "Garofitescu" ("caranfil" = "garoafä", bg.), "Albou" ("karanfil" = "taur negru", gr.), "Fricälan, Fircalan, L. African" (anagrame), "Feldgrau" ("Klarenfeld" = numele initial), etc.)

@ halebardul nu trebuia sa stergi doar pt ca nu am inteles eu. era suficient sa imi explici. si, da cred ca se schimba perspectivele, pt ca stiind cine se ascunde in spatele unor nume codificate intelegi mai bine pozitiile acestor persoane fata de demersurile lui D. Numai ca nu am inteles de ce au fost atat de codificate. stii cine e Petru Fermoaru?
@Pitbull cred ca ai citi-o pe nerasuflate, intr-atat am senzatia ca te priveste. stau si ma intreb daca nu vorbeste si despre tine. Cat despre partea cu numele, da, si mie mi se pare strategie ieftina: nici literara nici istorica, parca lasha, parca amatoreasca

sigur nu stiu nici eu cine-s personajele, doar le intuiesc.
banuiesc ca are legatura cu asta: http://stiri.rol.ro/content/view/150685/2/

:))

Filmul ,,Marilena,,, al lui Mircea Daneliuc, se petrece pe. closet (?!)

Ultimul film al lui Mircea Daneliuc, Marilena, l-am vazut la Cinematograful ,,Corso,, de pe Bd. Elisabeta, spectacolul de la ora 17. insa era cit pe ce sa nu-l vad, daca la ora 17 si un minut nu aparea un ratacit care sa cumpere bilet, aceasta fiind conditia ca sa fie proiectat un film. Deci la o ora de virf, in plin vad al Capitalei, un film purtind marca Daneliuc e ca si cum nu ar fi. Cel care mai ieri era considerat rebelul filmului romanesc, azi e de compatimit. De ce spectatorii nu merg la un astfel de film? I-au deformat retetele TV, filmele americane, politica, strada, viata sau de vina e si filmul romanesc? Da, dar parca la filmele Noului Val mai e ceva agitatie la casa, lumea se mai duce la un Pescuit sportiv, dar la un film grav, cu probleme, la o lehamite incrincenata, nu. E satul bietul om cu ce traieste acasa, in cartier, la fabrica, nu-i mai arde sa repete experienta si intr-o sala de cinematograf, unde vine sa se distreze, unde vrea spectacol. Or, Marilena nu-i ofera nici un strop de spectacol, chiar si glumele, cind mai apar, sint crispate, facute cu scrisnet de dinti, totul fiind mizer si schizoid. Cind filmul prezinta imaginea Marilenei si a iubitilor ei stind mai tot timpul pe closet, ce pretentii sa ai de la spectatori, ce gust estetic vrei sa le trezesti?! Poate sa-i scirbesti cind ii vad pe protagonisti pe vine, scremindu-se, oriunde ar fi, chiar si intr-o escapada la munte, ei tot pe sub boscheti stau! inca nu exista in istoria cinematografului mondial, care numara milioane de productii, vreun film in care actorii sa joace atitea scene de closet. Daneliuc il intrece in voma cu mult pe Danny Boyle in Trainspotting. Ei bine, de ce sa plateasca spectatorul un bilet la acest film, ca sa intre la closet?! Americanii le ofera robilor care se duc la cinematograf reteta fericirii. Un regizor ca Daneliuc le ofera imaginea unei realitati sordide, imaginea unei existente urite, in care timp de peste doua ore trei barbati o toooot calaresc pe Marilena, iar ea e ca o catea deselata, ii este mereu rau, vomita, nu mai poate. Daneliuc isi pune povestea din romanul sau Marilena, transpus aici in imagini, sub semnul a doi ciini incirligati. E cumplit. Tot filmul barbatii sint in calduri si o violeaza pe biata Marilena. Care alearga continuu de la un iubit la altul, de la viitorul sot la seful ei de la fabrica, unde isi tine copilul, si de la sef la amant. Dar iata cum ne prezinta realizatorii sinopsis-ul acestui film: ,,Marilena lucreaza intr-o fabrica de incaltaminte si asteapta ca iubitul ei, Radu, plecat in Canada la capatuiala, sa o cheme la el si, astfel, sa scape de hartuielile sexuale ale masculilor infierbintati ce-i dau tircoale. intre timp, se incurca cu Sebi, cel mai bun prieten al lui Radu, care ii ia acestuia nu numai iubita, dar si masina si papucii din dormitor. Marilena incepe, in acelasi timp, sa cedeze insistentelor si santajelor libidinosului Smintinica, seful ei din fabrica. Lucrurile se precipita o data cu revenirea lui Radu, expulzat intr-un lot de infractori, la mai putin de 2 luni dupa ce Marilena nascuse o fetita, dupa cit se pare, fructul amorurilor ei cu Sebi. in timpul sederii lui Radu in tara, copilul trebuie ascuns la cineva, si singurul care accepta este Smintinica. Radu si Sebi se implica intr-o afacere ilicita cu valuta, cel de-al doilea incercind sa-i traga o <teapa> primului. intimplarea se incheie cu Radu la politie si Sebi ranit si imobilizat la pat. Marilena este disperata, nu stie ce sa faca. N-a vrut decit sa fie lasata in pace ca sa-si creasca fetita. <Doamne, ce urita e lumea!> exclama, spre sfirsitul filmului, eroina principala,,. intr-adevar, uritul este pretutindeni, alaturi de noi si in noi fizic si moral. Acesta este mesajul celei mai recente pelicule a regizorului Mircea Daneliuc, un creator care, asemenea lui Caragiale, ,,<vede enorm si simte monstruos> si, mai ales, nu iarta,,.

GRID MODORCEA
(Text reprodus din ziarul ,,Tricolorul,, , nr. de marti, 19 mai 2009)