eu cred ca producatorii trebuie sa inceapa a-si pune serios problema recuperarii banilor.
sa nu uitam ca suntem si vom fi macar 2-3 ani intr-o criza profunda, iar finantarile se vor gasi tot mai greu.
vremea experimentelor artistice a cam trecut.
a venit vremea sa se mai faca si bani din film.

keepy, daca producatorul e privat, fii sigur ca problema il roade deja...
in schimb, fondurile provenite de la bugetul de stat....trebuie doar, cheltuite!

Exact. A venit vremea educatiei artistice a publicului pt ca acesta sa invete sa aprecieze cum se cuvine o opera de arta, sa se ridice el la nivelul artistilor, nu sa se coboare artistii la nivelul lui; si asa vor veni si banii.

Cu doua cinematografe (inca) functionabile pe judet nu faci educatie artistica prin film. Mai intii trebuie refacuta infrastructura si in sensul asta numeni nu-si da interesul...

Te contrazic aici, desi niciunul dintre noi nu se bazeaza pe dovezi reale, ci doar pe presupuneri. Nu cred ca exista patriotism in randul romanilor cand vine vorba de cinematografia proprie si daca este vorba e pur si simplu prea restrans fenomenul. Publicul romanesc e plictisit de filmele noastre, nu neaparat ca a vazut prea multe filme si seamana intre ele, ci pentru ca filmul in sine e astfel facut. Lent si cadre lungi de cele mai multe ori, iar ele plictisesc enorm un public mai putin obisnuit cu asa ceva, dar cateodata pana si pe cel mai educat ca sa zic asa. Iar de americanisme nici nu-i vorba sa se fi saturat, uite ce mult a crescut numarul spectatorilor din 2008 in 2009.

Aici nu e vorba de nationalitate direct, ci de tipul filmului, comercial vs. necomercial. Din pacate pentru succesul lor filmele romanesti fac parte de cele mai multe ori din a doua categorie si deja s-a creat un fel de preconceptie despre filmele noastre. Sunt premiate, laudate de critici, minimaliste? Atunci nu sunt pentru mine. Desigur, eu sunt mai bland acum, raspunsul lor e ceva mai in genul "o porcarie de film, nu se intampla nimic in el, plictisitor etc.". Observ ca alta acuza e faptul ca tot se fac filme despre comunism, deci garantat cine mai scoate un film pe subiectul asta e mort dinainte sa se nasca din punctul de vedere al succesului la public.

Numarul din spectatori din afara tarii iar nu mi se pare prea important. Nu suntem singura tara in care comercialul vs. necomercialul functioneaza la fel. E un fenomen global. Nu suntem noi nici mai tampi, nici mai destepti decat altii, desi parca se poate observa un grad mai mic de cultura cinemtografica in cazul nostru. O fi din cauza lipsei mijloacelor de a vedea un film, problema rezolvata, dar nu de indeajuns de mult timp incat sa se observe prea mult.

In general e vorba doar de presupunei oricum, observatii pe baza a ceea ce intalnesc pe site-uri de specialitate cum e asta sau in viata din afara internetului, colegi, familie (desi am marele noroc de a avea o mama cinefila asemenea mie cu care sa pot vorbi pe subiect), prieteni etc.

ma indoiesc de nivelul de apreciere ridicat al publicului consumator de film din Romania.
el de fapt, se incadreaza in tendintele pe plan mondial, d-aia topurile incasarilor sunt vesnic dominate de blockbustere.

Nu e vorba de filmul de autor "care plictiseste" aici, e vorba de un Nicolaescu, care a fost si ramine in continuare extrem de vandabil. Priveste lucrurile un pic din perspectiva "omului de rind", nu a cinefilului. Asta constituie pina la urma grosul publicului - cel care merge la film pentru un date sau pentru socializare si care inca mai crede ca Moby Dick e o boala venerica... Omul ala, daca are 2 afise in fata - ultimul Nicolaescu si ultimul Nolan (am luat la intimplare numele) il va alege pe primul. Parerea mea. Chiar si numai pentru faptul ca nu trebuie sa se chinuie cu cititul ori pentru faptul ca o vede goala pe ultima boarfa in voga pe toate canalele romanesti de televiziune.

Nu-i poti judeca. Stiu cum era la cinematograful din Vaslui. Ma duceam in weekend sa vad pana si filme comerciale si de obicei eram 5-10 persoane in sala, dintre care 5 erau chiar grupul meu de prieteni. In conditiile astea e si normal ca s-a inchis. Apoi s-a deschis altul, dar aceeasi situatie si a avut aceeasi soarta. Era si problema ca dadeau filme ceva mai vechi, cam la cateva luni dupa ce apareau in Bucuresti, poate chiar jumatate de an. Oricum, mediul online e cel care a distrus cinematograful in provincie, dar nici nu prea ai cum sa relansezi provincia din punctul asta de vedere, oricat de mult ai investi in infrastructura.

Cat despre educatia artistica... e destul de rara pana si cand vorbesti de literatura. Atat timp cat filmul inca nu e recunoscut in tara ca o adevarata unealta artistica nu sunt sanse. Daca nici macar autoritatile nu fac ceva in sensul asta, de a ridica filmul in Romania la nivel de arta. Ii inteleg pe criticii care se bat cu atata indarjire pentru filmele noastre si in care e aruncat noroi din toate partile tocmai pentru ca incearca lucrul asta, ca filmele in Romania sa fie privite si ca arta, nu doar ca un bun de consum. Cred ca de la un critic de film am auzit urmatorul lucru (reprodus cu propriile cuvinte): ne tot mandrim cu pictura, sculptura, muzica clasica, literatura si alte arte la care in momentul de fata ori excelam mult mai putin ca inainte, ori aproape deloc, in conditiile in care cinematografia noastra e recunoscuta pe plan mondial. Cu ea de ce nu ne mandrim?

Cum poti educa pe cineva artistic? Sa vedem, poti obliga pe cineva sa citeasca? Se mai incearca prin scoli, dar nu merge, ba chiar mai mult rau se face astfel. Acelasi lucru e valabil si pentru cinematografie, dar aici problema e ca sunt atat de multe filme comerciale incat publicul are de unde alege si este evident ce alege in conditiile astea. Cand vorbim de carti mai iese cate o duda de gen Twilight, Harry Potter care sa fie fenomen, dar la filme chestia asta e mult mai amplificata.

Concluzia? Asa cum e si cu cititul, asa cum e si cu "elevii nostri olimpici cu care ne mandrim", persoanele care consuma filme de calitate sunt putine, dar au ajuns asa mai degraba datorita propriului drum, fara sa fie dirijite de mai nimeni, ci prin propria vointa.

Daca e adevarat e mai degraba datorat lipsei de cultura cinematografica. Nicolaescu e un nume ultracunoscut in tara, pana si de cei care nici nu sunt cinefili, iar pentru cei mai multi spectatori numele sau pe afis are o conotatie pozitiva. Din proprie experienta lumea nu e interesata de numele regizorului asa ca desi publicul a vazut un film de Nolan, The Dark Knight de exemplu, daca el nu realizeaza ce filme a mai vazut de la aceeasi persoana, numele lui e trecut cu vederea. Daca e sa se uite la un nume de pe afis, publicul se uita la actori. Oricum, Nolan e unul dintre cazurile mai fericite si sunt sigur ca Inception o sa aiba mai multi spectatori decat Poker, dar asta se datoreaza promovarii filmului prin stiri multiple precum cele de pe Cinemagia.

Ba pot sa-i judec. Atita vreme cit fiecare gaozar candidat la primarie imi promite in campanie ca face ceva in sensul asta si ramine la promisiuni, am dreptul sa-i judec. Am patit-o si eu, de multe ori mergeam la film, eram singurul spectator si nu se facea. Mergeam seara, mai erau citiva si vedeam filmul. Dar l-au inchis si ne-au ingradit accesul la cultura pentru ca nu exista profit. Au mai deschis vizavi o banca si vreo 2 spelunci. Hai sa inchidem si bibliotecile ca oricum nimeni nu mai citeste, sa inchidem si casa de cultura, ca nimeni nu mai merge la teatru sau concerte. Si deschidem inca vreo 2 cluburi de manelisti. Acceptam si nu judecam.

eu zic ca sub paravanul "filmului de arta care nu se vinde" se ascund o serie de filme romanesti medii.

o sa vorbesc tot despre "Felicia...", ca e cel mai recent.
cred ca nici autorii nu pot sa sustina ca e un film ce poate fi inclus in categoria celor de arta, celor greu digerabile de un public neavizat.
dimpotriva, e un film destinat publicului larg.
subiectul e unul comun, asadar nu se poate pune problema ca avem de-a face intr-adevar cu o productie adresata unei elite.
prin urmare, ar fi trebuit sa aiba succes de public, atingand aspecte general valabile pentru fiecare dintre noi.
cu toate acestea, nu apar spectatorii.
e un esec de casa, iar criticii il apreciaza ca fiind o opera de arta, desi nu este.
ei bine, aici intervine influenta negativa a acestor cronici favorabile.
ele intretin o minciuna, o falsa impresie ca toti spectatorii sunt prosti, iar filmul e destept.
iar acest lucru se manifesta la toate filmele facute de "noul val".
"dom'le, nu intelege lumea subtilitatile acestor filme. fraierii se duc la americanisme ieftine".
nu, lumea s-ar duce si la filmele romanesti, cu conditia sa nu fie tratata ca o masa de idioti care nu stie sa vada dincolo de cadrele lungi si fixe.
ca spectator cu o inteligenta medie, m-as simti insultat sa tot aud ca nu am simt estetic, ca nu sesizez profunzimile mesajului, etc.

asta e vina criticilor, care au creat o falsa casta a regizorilor romani, jignind publicul, etichetat drept o oaie proasta.

Normal ca un Garcea care se freaca cu bastonul la ceafa atrage mai multi spectatori decit Dragos Bucur care merge pe strada. Asta ce dovedeste, ca Politist adj e un film prost sau ca publicul roman are nevoie de putina educatie? Gresesc, nu e vorba doar de publicul roman, asa e peste tot. Asa gindesc si americanii banuiesc: Avatar e accesibil, Jarmusch e pretentios. Exista destule filme, pentru toate gusturile, nu vad care-i problema. Problema apare atunci cind incepem sa promovam consumismul in detrimentul artei doar pentru ca sintem in criza si avem nevoie de bani...

normal ca este cunoscut. face filme de 60 de ani, din care 40 de ani,aproape fara concurenta.
cate generatii n-au crescut cu filmele lui? programele cinematografelor din era comunista erau impanzite de numele lui.

"consumismul" e baza acumularii de bani, necesara producerii filmelor de arta.
asta ca sa te poti rasfata si tu...nu numai altii.

windom, ar fi deja prea mult sa spunem: "pai daca jarmusch, von trier nu au succes de public, e firesc ca nici noi, minimalistii, sa nu avem!".
adica se pun si ei pe acelasi palier cu marii creatori de arta cinematografica.
exact ce spuneam mai devreme.
se folosesc de exemplele astea pentru a-si justifica lipsa de pricepere in a face filme care sa placa publicului.
ei nu fac filme proaste, dar nici comerciale, si nici de arta.
fac filme medii.
partea proasta e ca se consoleaza cu ideea ca nici rohmer, bunuel, haneke, tarkovski, etc. n-au facut sali pline.
dar e o idee falsa, pentru ca ai nostri si ai lor joaca in ligi diferite.

De cind sint banii conditia sine qua non pentru a realiza arta?

se pot obtine bani si fara sa faci filme consumiste.

"No country for old men", "Inglorious basterds", "There will be blood" au facut incasari frumusele, fara sa fie niste filme neaparat comerciale.

Ai pus bine problema cu biblioteca, dar aici situatia e putin diferita. Poate nu scot ei profit, dar e utilizata. Lumea vine la biblioteca pentru ca alt mijloc de citit nu exista. Poti cumpara cartile, dar ar fi mult prea costisitor pentru romanul de rand sa cumperi fiecare carte pe care vrei sa o citesti. La fel si cu teatrul, nu ai alte conditii de a vedea o piesa de teatru (de fapt nu exista alt mod de a vedea, ca o piesa de teatru la tv aproape ca n-are sens) si din motivul asta lumea macar vine cat de cat.

Cand vorbim de cinematografie problema e alta. Filmele de cinematograf sunt foarte compatibile cu televizorul si calculatorul. Publicul are de ales intre a da bani pe bilet, eventual nu in cele mai bune conditii (fie ele legate de conditiile cinematografului de gen caldura, scaune, fie de ceilalti specatori din sala), si intre al vedea acasa, gratis, unde confortul e maxim.

Nu poti condamna autoritatile din punctul asta de vedere pentru ca e un fenomen diferit. Practic publicul arata ca nu vrea sa beneficieze de serviciul respectiv. Daca vin 5 oameni la film sau nici macari atatia e clar ca cinematograful ala e tinut degeaba.

Ii poti condamna din puctul de vedere de care zicem mai sus, al faptului ca nu incearca sa promoveze cinematografia ca arta sau poate din cauza ca nu reusesc sa convinga publicul ca o vizionare la cinematograf e mult mai speciala, o cu totul alta experienta. Dar ultimul lucru e relativ, mai ales atunci cand ai vreun cocalar langa tine care vorbeste 5 minute la telefon in timpul filmului, atunci chiar e o cu total alta experienta, negativa desigur.

E adevarat, ceea ce ne lipseste noua e calea de mijloc, compromisul. Nu am descoperit inca filmul in care arta se imbina cu comercialul. Nu avem There Will Be Blood-ul nostru. La un capat avem minimalisti inaccesibili pentru mase, la celalalt e Nicolaescu si Garcea. Cine va reusi sa umple golul din mijloc isi va aduce o contributie importanta in cinematografia romaneasca.

corect.