Asta mi-aduce aminte de:



Am dat de ea acum vreo doua seri intr-o fotogalerie de pe adevarul.ro.

Fara mistouri sexiste, da? <3

nu acum ;) , dar mai e timp. eu cred în seriozitatea dezgolirii pentru scopuri generoase : http://mubi.com/films/fuck-for-forest

Am sa las aici articolul asta al lui Errol Morris despre "The act of killing" pentru ca mixeaza placut contextul istoric in care au putut avea loc grozaviile alea cu franturi din conversatii secrete despre cum americanii le-au sustinut cu Hamlet cu Ibsen cu ce mai spune regizorul etc.

http://www.slate.com/articles/arts/h...ed.single.html

Aseara am revazut Corporatia. Spre jena mea nu-mi aminteam aproape nimic concret din film. De fapt, din pacate, desi are extrem de multe informatii, filmul e foarte greu de digerat. Esti bombardat cu prea multa informatie care nu are cum sa se sedimenteze intr-un timp atit de scurt. In 2 ore nu poti explica raul produs de sute de ani de legislatii si manipulari in folosul a foarte putin oameni si in detrimentul tuturor celorlalti. Cel mai mare soc a fost incercarea de a inrobi Bolivia punindu-le taxa pe apa, inclusiv pe apa care cade din cer. Pur si simplu m-au adus in lacrimi imaginile. Copii impuscati, un copil de 17 ani mort pentru imoralitatea unora pentru care viata altor oameni nu inseamna decit profit in buzunarele lor. Pina la urma, cu citeva sacrificii, bolivienii au reusit sa iasa din situatia dramatica in care i-a pus propriul guvern, dar deja exista alte tari in lumea asta unde se intimpla acelasi lucru, de care nici n-am aflat inca. Pina intr-o zi in care mintile astea bolnave vor inrobi absolut toata suflarea pamintului.

In fine, dupa gindurile astea spuse cu glas tare, mi-a venit in minte, ca daca ati fi interesati am putea face un fel de turneu de documentare. Nu cred ca e nevoie sa dam note, doar sa le propunem si sa le vedem impreuna. Eu nu as vrea sa ma mai ocup de organizare, poate vor si altii sa se afirme :) Sint foarte multe documentare pe youtube, cu teme foarte diverse. E greu sa le cerni pe toate si bineinteles ca avem interese diferite, dar din toate documentarele pe care le-am vazut eu, nu cred ca a fost unul macar, pe care sa-l fi considerat pierdere de timp, ceea ce nu pot spune despre filmele artistice.

Tot pe tema apei, urmarind documentarul asta http://www.youtube.com/watch?v=EjBB0Cl5K5c
la minutul 53 e un experiment pe care prima data l-am vazut in Les petits mouchoirs. Experimentul e interesant si vreau sa-l fac si eu, o sa scriu daca il fac si daca am aceleasi rezultate. O sa-i vorbesc orezului in romana, sa vad daca o intelege :)

Parca-mi reamintesc si eu vag de "Corporatia " .Problema e urmatoare -dupa ce iluminismul a discreditat religia , oamenii nu au incetat brusc sa creada ci doar si-au reorientat si investit credintele in altceva : in stat , in stiinta , in arta , in economie , s.a. In secolul 19 mai toti s-au indragostit de nationalism si au fost gata sa-si dea ( sau chiar si-au dat ) viata pentru stat / popor /imperiu / rasa si alti " monstri reci " (Nietzsche ) .Au mai crezut unii apoi in posibilitatile nelimitate ale stiintei -pozitivismul brat la brat cu utilitarismul -fericirea generala pentru toti , pace universala pentru toti .Nu mai vorbesc nimic de marxism /darwinism social /nazism si alte ideologii care au visat si ele la crearea "omului nou" , dar au dus omenirea aproape de prapastie .
Dupa 1945 se simtea o epuizare a credintelor laice mai ales in Occident .Putini mai indrazneau sa viseze la scara mare (planetara ) .S-a ajuns la un realism in care doar conditiile economice si sociale mai contau .Politicul nu mai dorea sa salveze /sa revolutioneze ci se multumea cu imbunatatiri treptate ale conditiilor economice (sa aiba fiecare o casa , o masina , o nevasta , o amanta ) .In mare parte in Occident acest program a fost realizat chiar daca e loc de mai bine .A venit insa criza economica si toate aceste castiguri ce pareau definitive par cam subrede. Aici intervin toate documentarele astea si de multe ori o fac in mod manipulator .Arata doar partea urata a unui sistem care de bine de rau a reusit sa ridice nivelul de trai pentru sute de milioane de oameni la niste standarde inexistente in istoria umanitatii.E adevarat ca pretul bunastarii acestor favorizati de gaseste in epuizarea resurselor planetare si in exportarea problemelor in zonele periferice ale planetei .
E un pic de ipocrizie in toate documentarele astea care critica marile corporatii , dar folosesc tehnologiile inovate /produse de aceste coroporatii.Ii injuri pe cei de la Shell , dar esti dependent de ei .

Eu m-as baga la asa ceva. Altcineva?

bremen, daca vorbim doar de resursele unei tari si nimic altceva. Nu este moral sa fie lasate sa fie exploatate de companii private. Vor face acele companii ceva bentru binele tarii de unde le exploateaza? Nu. Daca e vorba de revolutia tehnologica si avantajele ei, iti garantez ca Apple nu ar fi fost nevoie sa scoata 5 modele de telefon destept. Singurul motiv pentru care o fac e incurajarea consumerismului, nicidecum progresul stiintific. Daca poti produce in limita in care nu distrugi e perfect, dar cind noi, in ultimii 50 de ani am consumat mii de ani de resurse, nu cred ca generatiile viitoare ne vor multumi, cind or sa se uite la lumina lampii la ce jucarii frumoase le-au lasat bunicii, doar ca nu pot face nimic cu ele. In fine, nu stiu daca energia electrica va fi o problema, mai degraba apa potabila, mincarea, dar intelegi ce vreau sa spun.

Dragut, poate apar si altii. Vrei sa te si ocupi si de organizare?

Mi-e indiferent cine s-ar ocupa de organizare, as putea fi si eu daca nu vrea altcineva. Dar sa vedem daca mai sunt oameni interesati sa participe, la cum merg lucrurile in ultimul timp am indoieli...

Ai dreptate cu consumerismul si nu trebuie uitat rolul publicitatii in problema asta."Ai un televizor mic , ia-ti unul mai mare , ai o casa mica , cumpara-ti una cu 3 etaje ( pe credit ) , ai o nevasta de 45 de ani , ia-ti o amanta de 18 ani .... " .Astea sunt totusi exemple negative si excesive ale dezvoltarii tehnologice si aici ma irita pe mine documentarele astea .Scot in evidenta doar monstruozitatile la care se dedau corporatiile fara sa echilibreze balanta si sa arate produsele care ne-au facut viata mai buna .Bine si noi suntem "montati " pe critica si chiar daca am vedea un documentar laudativ , am fi sceptici si am cauta imediat bubele acelei companii. Si noi am devenit cinici si ne-am pierdut credinta. Suflam si in iaurt sau ne bucuram cand sufla altii pentru noi.

Dar esti de acord ca sint multe lucruri pe care nu le-ai fi aflat daca n-ai fi vazut diverse documentare?

Sint documentare pozitive in alte domenii, despre locuri pe care nu le cunosti, frumuseti de care nici nu banuiesti ca exista. Eu sint interesata de toate, si bune si rele. Bineinteles ca ma intristeaza enorm orice stricaciune permanenta facuta pamintului si desi ar fi la fel de normal sa ne preocupe lucrurile pozitive de care aflam, cele negative ne consuma mai mult si din cauza asta ajungem sa vorbim mai mult despre ele. Daca nu vorbeste nimeni despre lucrurile negative care se intimpla mai aproape sau mai departe de noi ajungem sa nu mai vedem decit vopseaua roz pulverizata direct pe retina de cei care nu vor decit sa-si vada in continuare, nestingheriti, de cistigurile lor. Imi plac si mie destule droguri frumoase, dar imi place si cind sint adusa la realitate, nu stiu daca as putea trai la nesfirsit intr-o stare de feerie, fara sa ma mai intereseze ce se intimpla in jurul meu. Sint sigura ca exista documentare pozitive despre progresul tehnologic, care implica anumiti oameni, anumite companii, pionieri in domeniul lor :) trebuie doar sa le descoperim. Dar nu stiu carei corporatii ar trebui sa-i multumesc pentru ce face astazi, nu ce a facut ieri.

Sunt prea prins in meciul din seara asta ca sa intru in discutii aprofundate.Merg in continuare pe ideea ca si documentarele astea sunt subiective ( in mod asumat sau nu ) , de stanga si menite sa te revolte .Le urmaresc si eu , dar incerc sa vad si cealalta parte.

anaemona, culmea e ca in cazul meu,deseori,productiile astea pozitive sunt mai educative(ca sa folosesc un termen respingator/dar adecvat in context).Cand ma uit la cate o poveste de-aceea in care o hoarda de oameni/specialisti se ocupa de cate un animalut ologit de te miri ce,sau la oameni care surmonteaza tragedii incredibile si raman in picioare,la imaginile aproape ireale din ce-a mai ramas neatins din planeta asta - sunt coplesita de miracolul lumii si deseori mi se face rusine de confortul marunt in care ma cuibaresc.
Documentarele hard&strong mi se par prea deschis si punctual orientate spre ''schimbarea mentalitatii si a atitudinii".Automat devin mai reticenta la adeziune.

sigalia, nu vrei sa participi la un turneu? acolo poti propune ce iti place :)

anaemona,multumesc de incurajare :)
Eu particip oricum la turneele voastre ca va citesc ( cu mare drag !).
Pentru o implicare mai activa am nevoie de putina acomodare ...in teren.

Pina in 10 Decembrie puteti vedea Food matters aici:

http://www.foodmatters.tv/free

Etoiles: Dancers of the Paris Opera Ballet - 8.5/10
O introducere buna in lumea baletului, prin intermediul uneia dintre cel mai faimoase companii din lume. Nu eram constient cat de solicitant poate fi baletul si ce nivel de sacrificii cere. Accentul se pune mai mult pe artisti si pe structura Paris Opera Ballet, decat pe dans in sine.

First Position - 8/10
Documentar indie in stilul Spellbound, care urmareste 6 tineri dansatori implicati in prestigioasa competitie de balet Youth America Grand Prix. Foarte entertaining si uplifting, dar un pic lipsit de profunzime.

Indie Game: 8/10
Jocurile independente sunt create de echipe foarte mici de oameni, uneori chiar de o singura persoana si sunt distribuite digital. Orice gamer va gasi lucruri care sa-i placa in documentarul de fata, care prezinta pe scurt mai multe joculete. In esenta insa Indie Game e mai mult despre oameni decat despre software, despre genul de personalitate pe care trebuie sa o ai ca sa lucrezi non-stop luni sau chiar ani in sir, fara sa ai vreo garantie ca la final vei castiga ceva financiar. Programatorii si artistii intervievati sunt fiecare personalitati quirky ceea ce da documentarului o nota amuzanta, dar uneori si dramatica. E entertainment de calitate buna, dar mi-as fi dorit ceva mai mult insight decat ofera.

Somm: 7.5/10
Daca Indie Game era despre obsesia pentru jocuri, Somm este despre obsesia pentru vinuri. Nu e vorba de batranelul fara jumatate din dantura care bea dis de dimineata vin Babanu' la baruletul de la parterul blocului, ci despre experti platiti sume uriase pentru a lucra in cele mai bune restaurante din lume. Un somelier e un specialist oenolog care isi ofera serviciile clientilor unui restaurant. Somm urmareste candidatii si examenul pentru titlul de Master Sommelier, cel mai inalt rang care se poate obtine in meseria asta, in fiecare an doar cativa somelieri din intreaga lume obtin titlul asta. Pentru asta trebuie sa cunoasca istoria vinului si regiunile viticole din toata lumea, sa poata recunoaste mii de vinuri prin degustari in orb si sa fie capabili sa se comporte impecabil cu clientii. E un documentar fascinant, mai ales daca esti interesat de vin, dar finalul e un pic dezamagitor pentru ca nu vedem probele concursului, care se desfasoara cu sala inchisa.

Drachenmaedchen - 9/10
Drachenmaedchen e in primul rand despre fetele care traiesc si invata in cea mai mare scoala particulara de kung-fu din China. Prin extensie insa ne prezinta intreaga scoala si cate ceva din societatea chinezeasca. Scoala are nu mai putin de 25000 (!!) de elevi , marea majoritate baieti, cu varste incepand de la 7-8 ani, pe care ii si gazuieste pe tot parcursul anului. Conditiile de viata sunt foarte dure, oarecum similare cu cele din armata, cu program riguros de dimineata pana seara care lasa foarte putin timp liber.

Personajele principale sunt trei fete. Cea mai mica dintre ele e deja la 9 ani o luptatoare talentata, care se simte bine in mediul scolii, dar e presata mereu de tatal ei sa fie cea mai buna, lucru aproape imposibil avand in vedere concurenta. A doua fata are 15 ani si e o eleva mediocra, care in pofida tuturor sacrificiilor nu reuseste sa obtina vreun succes. Cu toate astea continua si are vreo intentie sa se revolte sau sa renunte, spre deosebire de ultima si cea mai in varsta, care a reusit rara performanta de a fugi cu succes din scoala pazita exemplar. Cu toate astea parintii o forteaza pana la urma sa se intoarca, ceea ce duce la una din cele mai emotionante secvente in care, aflata pe acoperisul cladirii, descrie cum a dorit de multe ori sa sara de acolo. Realizatoarea Inigo Westmeier discuta de asemenea si pe directorul scolii, cu antrenori si parinti, reusind sa realizeze un portret extrem de echilibrat si lipsit de senzationalism. Din punct de vedere vizual documentarul sta de asemenea foarte bine, cu secvente filmate excelent precum cea de la inceput in care mii de elevi executa in unison exercitii de kung-fu.

Am gasit din intamplare azi la second hand dvd-ul celui mai socant film documentar pe care l-am vazut, si sigur voi vedea, vreodata: Africa Addio de Jacopetti si Prosperi, cei doi cineasti italieni care au realizat si Mondo Cane, despre care poate ati auzit. Africa Addio e brutal, sangeros, greu de digerat. La fel ca realitatile Africii anilor '60, despre care vorbeste documentarul.

Am vazut mini seria The Brain with David Eagleman
http://www.portalultautv.ro/the-brai...n-2015-serial/