Mi-a placut la nebunie filmul asta. M-a determinat sa caut si cartea online. Grozava:)

Un film foarte, foarte bun.

Mareste suspansul cu fiecare secventa derulata. Regiea e superba, scenariul la fel. DiCaprio, un actor foarte talentat si usor subestimat, ii da viata lui Teddy, personajul in jurul caruia povestea se desfasoara.

Vad ca toti il strigati TED, pe cand el e Andrew , oameni buni :))

Floares pot sa zic ca l-am simtit si eu dupa primele 20 de minute, observand o oarecare lejeritate cu care se desfasoara ancheta si o vadita relaxare a celot din jur, cat si starea de nervozitate ce pulseaza cu fiecare cadru tamplele lui Leo. Chit ca mai pui ca purtau acele haine.

fratilor , personajul e teddy. omul era sanatos ! ;)
sunt indicii pemtru ambele ipoteze in film dar eu inclin pentru varianta asta.

*facepalm* :|

cat de genial poate sa fie.

Filmul este prezentat din perspectiva unui singur personaj, esti atras de perspectiva aia, de realitatea caldita de Teddy, ca mai poi acea realitate sa intre in conflict cu o alta, ambele fiind construite pe baza logicii.

În prima oră din film am descoperit un alt Scorsese, un Scorsese care, pentru prima dată se adresează simţurilor noastre. Şi a fost precum o gură de aer proaspăt. Poezia vizuală a unor cadre m-a lăsat pur şi simplu cu gura căscată (a ajutat şi bluray-ul, e drept). Avem de-a face cu o anomalie în filmografia regizorului şi asta nu doar din punct de vedere al subiectului ci şi din punctul de vedere al desfăşurării plotului: pentru prima dată Marty împinge elucidarea evenimentelor cît mai aproape de final. Dacă reuşeşte sau nu, e altă poveste. Partea nasoală e că prin tehnica asta riscă instaurarea plictisului. Iar în final, ajungi să te întrebi: a meritat efortul? Un asemenea eşafodaj complex şi aproape impecabil din punct de vedere tehnic pus în slujba unei povestiri a la Twilight Zone e niţel over the top.
La fel ca în Lost Highway, avem un personaj principal cu un psihic varză. Spre deosebire de eroul lui Lynch care, pe măsură ce filmul avansează, devine tot mai criptic, mai complex, la Scorsese lucrurile stau, din păcate, invers. Cripticul degenerează în banal, asemenea filmului, care se destramă încet, încet, după episodul cu furtuna, de parcă fenomenul natural la care am fost martori a luat cu el vitalitatea întregului film. După furtună iese soarele şi se instaurează plictisul. Un plictis lung de vreo oră jumate. Într-adevăr, marea problemă a filmului e lungimea. E ca şi cum rezervorul de benzină s-a golit în prima oră, iar apoi totul funcţionează pe vapori. Iar diareea verbală din final, în care Scorsese ţine neapărat să ne explice totul, nu ajută deloc.
E un film impecabil din punct de vedere vizual, cu elemente gotice ce merg de la Lovecraft la Silent Hill, cu o coloană sonoră absolut bestială, cu un Leo în mare formă, dar şi cu unele goluri şi neajunsuri care îţi lasă un gust amărui după vizionare. E ca şi cum ai gusta o ciocolată amăruie pentru prima dată: ori o scuipi, ori o savurezi. La a doua încercare lucrurile stau altfel. Poate aşa e şi cu filmul lui Scorsese...

Da Windom , asa e. Daca stim cum bate vantul stim si in ce directie ne indreptam, cam asa si filmul. Plus pentru cei care cred ca Ted a fost tras in cealalta sfera a realitatii , e bine de observat reactiile personajului inca din primul minut. Se observa dezechilibrul , starea de nervozitate oarecum amortizata de 'raul de mare' .

Daca poti sa-mi explici si mie Windom, care's acele elemente gotice.

Goticul este prezent sub mai multe aspecte: azilul de nebuni, unul dintre elementele sine qua non ale oricărei povestiri gotice ce se respectă şi, totodată, scheletul pe care e construit întregul film; atmosfera generală ce tinde permanent spre morbid, decorurile, de la sălaşul doctorului, extras parcă dintr-un hammer englezesc, pînă la cimitirul în furtună; farul cu acea scară în spirală ce te duce cu gîndul la The Haunting, ori lacul năpădit de bălării, cu întreaga sa istorie ce împleteşte morbidul cu demenţa amintind de Crystal Lake-ul din Friday the 13th. Nu în ultimul rînd, coloana sonoră, ce mi-a adus aminte pe alocuri de Shining-ul lui Kubrick. Însăşi povestea de dragoste damnată ţine de gotic...

Se aude ca Scorsese s-a lasat inspirat si de "...Caligari " , si asta se observa si prin modul in care e spusa povestea :) .

Citind cartea, am descoperit o deosebire interesanta la faza cu executia garzilor din lagar. In carte, basically, it's a trigger happy party. Exista si ceva reporteri pe acolo care aplauda, prizonierii pling de fericire, convingindu-i pe Teddy & Co sa le dea si lor citiva, pentru a-i rupe in bucatele... Nu tu motivatii cu neamtu' saltaret ca la Scorsese. Asadar, n-a vrut Marty sa-si aprinda paie in cap, n-a vrut sa-i strice reputatia lui Leo, e convins de puritatea sufletului G.I.-ului sau care-i explicatia nerespectarii adevarului literar?:-?

Foarte tare filmul! Loved it!B-)

Si pe mine m-a prins, mi s-a parut riguros executat, atmosfera, interpretari (atat ca DiCaprio afiseaza cateva incruntari, grimase, etc identice cu cele din Inception. (nu-i neaparat un lucru rau, zic doar)).

Per total o experienta diametral opusa cu cea a lui E.Floares (si alti cativa de aici), ale carui argumente nu-s suficiente pentru a denigra filmul, in opinia mea.

Sigur, nu-i nici mindblowing, nici revelator, nici nu te lasa cu gura cascata, nici original (ceea ce NU mi se pare de condamnat), dar livreaza.

Mai mult de 90 de pareri si nimeni nu si-a pus problema continutului. Despre ce a fost filmul asta?
Mi se pare trist.

"Despre o poveste ce are loc pe insula Shutter " (:|

:)) Pai asta e cel mai important lucru intr-un produs artistic, e finalitatea sa. Tu pentru ce te uiti la filme?

^ Nu pricep. Ca sa-l ia somnu'? Ca asta vad c-ai citat.

Am sa-mi rezerv dreptul de a fi sigur ca de fapt ai inteles, dar vrei doar sa-mi consumi inutil timpul si energia. :)

Ma uit pentru inception =)) Incerc sa vad inceputul dar mereu dau de final... :-&

@Rifa

Ce spuneai despre zeflemea pe topicul lui "Inception" ... ?