Conteaza cantitatea ? Nu suntem la Holivud. O cinematografie saraca si estica ca a noastra trebuie sa zica mersi ca scoate capu' in lume si mai ia si premii. Vezi Moartea domnului Lazarescu de anul asta, smekere. ;)

Dupa criteriile celor care recunosc valorile certe si nu trebuie sa le explici pe degete cum sta treaba cu greii bastinasi. Intreaba prin alta parte, m-am saturat de d-astia ca tine. Apareti rar, dar constant.




Mircea Pangau, vesnicul secund al lui serj, dupa moartea lui Doru Nastase.
Ce-ai vazut mah, n-ai vazut nimic !

Daca in 15 ani ai doar 2 filme de peste 50k spectatori, si unul e al lu' Nicolaescu, nu-i hazardat sa-i zici regizor prost?

Abia astept, da' dupa "Marfa si Banii" asteptarile mele sunt limitate.

Gargara.

Ca tine in schimb cred ca-s putini.

N-auzisem de Mircea Plangau, si cand vine vorba asa nu ma pot baza pe imdb. Dar din cate stiu eu, la Orient Expres si 15 a fost Daniel Barbulescu, la Triunghiul Mortii a fost Nicu Gheorghe... Ma rog, nu conteaza.
De la tine...cred c-am vazut destul. Da' poti oricand sa ma surprinzi. ;)

Sa ne tot asteptam la de-astea de la tine? Cea mai trista chestie de pe topicul asta.

Bhuttu dragä, cu regret, nu-ti prea pot accepta argumentele - si retine, eu sunt unul dintre cei cärora le e foarte drag Sergiu cel dintr-o anumitä perioadä; nu cä în adolescentä i-am fost fan, iar în tinerete, asistent de regie, dar pur si simplu îi recunosc sincer calitätile initiale. Sä nu uitäm, însä, cä e un cineast SIMPLU, usor de citit. Unii ca Pintilie, Daneliuc, Pita, mult mai complecsi, pot da nastere la controverse. De pildä, pe Pintilie îl detest, iar Nume îl admirä; ne putem contrazice, fiind indiscutabil un regisor profund si complicat; asemenea Daneliuc, despre care eu sustin cä mäcar de prin 1987 încoace pare sä nu mai stie deloc meserie, iar altii mä contrazic cu argumentul cä de fapt ar stäpâni-o bine, dar la un nivel inventiv si subtil. Oricând e loc de interpretäri si discutii.
Or, la Sergiu n-a putut fi vorba niciodatä despre asa ceva. El a fost întotdeauna un POVESTITOR, nu un artist. Chiar si cele mai ambitioase filme ale lui din perioada initialä ("Atunci i-am condamnat pe toti la moarte", "Osânda"), în fond aveau un continut de idei foarte pueril si simplist - dar erau atât de bine si frumos povestite cinematografic, încât unii nu observau, iar altii iertau.
Din päcate, asa cum spuneam anterior, carentele cerebrale si profesionale ale lui Sergiu i-au limitat atât de drastic viziunea cinematograficä, încât de la un moment dat a început sä scadä constant pânä a atins podeaua si... acolo a rämas! I-as înscrie filmografia cam în urmätorul grafic (exclud coproductiile cu regia în colaborare):

"Dacii" .................................................. ....... *****
"Mihai Viteazul" ............................................. *****
"Atunci i-am condamnat pe toti la moarte" ...... *****
"Cu mâinile curate" ....................................... ****
"Ultimul cartus" ............................................. ***
"Un comisar acuzä" ....................................... ****
"Nemuritorii" ................................................. ***
"Zile fierbinti" ................................................ **
"Accident" .................................................. ... **
"Osânda" .................................................. .... *****
"Pentru patrie" .............................................. *
"Revansa" .................................................. .. **
"Nea Märin miliardar" .................................... *
"Mihail, câine de circ" .................................... *
"Ultima noapte de dragoste" .......................... **
"Capcana mercenarilor" ................................ ****
"Duelul" .................................................. ..... *
"Întâlnirea" .................................................. **
"Ringul" .................................................. ..... **
"Viraj periculos" ........................................... *
"Ciuleandra" ................................................ **
"Ziua Z" .................................................. .... *
"Noi, cei din linia întâi" .................................. ***
"François Villon" ........................................... *
"Mircea" .................................................. .... *
"Coroana de foc" ......................................... *
"Oglinda" .................................................. .. *
"Punctul zero" ............................................. *
"Triunghiul mortii" ....................................... *
"Orient Express" ......................................... *

Poate cä acest clasament personal e eronat dar, acceptându-l mäcar ca pretext de discutie, ce observäm?
Dupä primele trei filme foarte bune, a mai reusit sä le egaleze nivelul doar sase ani mai târziu, prin "Osânda" - interval în care s-a descurcat totusi bine, cu comisarii, dar si-a si început coborârea, cu "Zile fierbinti" si "Accident". Imediat dupä "Osânda", a atins planseul despre care vorbeam, cu "Pentru patrie" (un film haotic si amorf, în care multimea de bätälii din 1877 nu mai aminteau decât vag si epigonic de luptele primelor superproductii), si a mai avut o tresärire märuntä cu "Revansa", film trenant, cliseatic si stângaci, dovedind din päcate cä nici la nivelul comisarilor de actiune nu mai era cel de altädatä. Iar de-atunci... nu s-a mai ridicat. Singurele zvâcniri, dupä cum se vede în grafic, au mai fost:
"Ultima noapte de dragoste" - exclusiv prin frumusetea imaginii; dramaturgia e o ineptie totalä.
"Capcana mercenarilor" - ultimul spasm al spiritului dramatic si de actiune de odinioarä.
"Întâlnirea" - prin atmosfera preluatä de la Bujor Nedelcovici.
"Ringul" - mici calitäti pe ici pe colo, la nivelul dramaturgiei si al constructiei.
"Ciuleandra" - similar cu "Ultima noapte..." si "Ringul".
"Noi, cei din linia întâi" - revenire izolatä spre nivelul vechilor superproductii de räzboi.
Si cu asta, GATA!
Ca sä mä refer concret la cele trei filme mentionate de tine:
"Duelul" - nimic! Plimbat comisar Moldovan printre aurolaci interbelici. Pastise mortäcinoase dupä "Îngeri cu fete murdare", "Scarface" si alte filme din aceeasi familie. Virtuti cinematografice, ceva? Vreo secventä memorabilä, mäcar ca aia cu Moldovan în teatru, din "Un comisar acuzä", care cucerea prin candoarea ei adolescentinä, si era decupatä si montatä bine...?
"Mircea" - trecând peste sterilitatea comenzii politice: NUMAI LOCURI COMUNE. Potemkiniadä istoric-cinemaatograficä. Lupta de la Rovine: cât de departe de Cälugäreniul din 1970! Soldati si fugärituri, frectii-socoteli... Confruntarea Mircea-Baiazid: teatru radiofonic. Pânä si putinele elemente de interes (lupta pentru putere a fiilor; "initierea" micului Vlad în trasul în teapä), sunt lesinate. SINGURELE imagini care ar putea impresiona neavizatii sunt cele grandioase dupä retetä: punem fumigene, punem lumini în contre-jour, filmäm în contra-plongé, si dä märet.
"Oglinda" - cinema zero barat; nimic din incisivitatea crudä a unui asemenea documentar istoric romantat (de parcä n-ar exista pe lumea asta un Costa Gavras, un Yves Boisset sau un Alan J. Pakula!). Peltea de scoalä generalä, cu câteva încercäri de idealizare ale lui Antonescu si obiectivizare a lui Hitler care pe mine, unul (ca admirator al amândurora, în plan istoric), nu m-au convins... Doar muzica era frumoasä.
Iar dacä e sä ne referim strict la Sergiu, cineastul de actiune (ceea ce-ar putea fi o treabä onestä, de ce nu? Frankenheimer, McTiernan, Teague, Guillermin, Cameron, nu-s de dispretuit!), e de ajuns sä observäm cât de dezastruos s-a präbusit si pe aceste douä directii:
- thriller: de la alertul si energicul "Cu mâinile curate", la bäsitul "Punctul zero", trecând prin tot declinul jalonat de Moldovan si maiorul Petria;
- istoric: de la incredibilele bätälii din "Dacii" si "Mihai Viteazul" (nervoase, complexe, spectaculoase, captivante, grandioase), la vomitiva orgie masturbatoric-bätrânicioasä din "Triunghiul mortii" - pe drumul marcat de "Pentru patrie", "Wilhelm Cuceritorul" (co-regie, dar luptele erau ale lui), "Ziua Z", "Mircea", cu insuficienta si izolata revenire din "...linia întâi".
Adicä-n timp ce Ridley Scott vede cinematografic ca-n "Gladiatorul", tu sä te chiorästi miop ca-n "Triunghiul mortii"? Läsând la o parte orice alte considerente comparative, asta-i ca girafa väzutä de ardelean la grädina zoologicä: asa ceva nu existä!

În fine, sä exemplific cu douä amintiri personale elocvente.
1985: "Noi, cei din linia întâi". I-am fost asistent. I-am putut urmäri destul de exact procesul de gândire cinematograficä, si am contribuit la filmarea luptelor. Lucrurile încä se legau destul de bine, de la felul cum vizualiza imaginile si pânä la rezultatul final. Dacä pe platou ne simteam cu totii ca într-un räzboi, acelasi efect l-am observat si pe ecran.
1989: "Coroana de foc". L-am ajutat temporar, trei nopti, la asediul cetätii - cea mai grea secventä a filmului. Pe platou, totul aräta foarte incitant: trupele, caii, decorurile, dramaturgia, strategia... Îmi si spuneam: "Slavä Domnului, uite cä Sergiu îsi revine! Îi iese iar o secventä de luptä bunä!"
Pe ecran: un Fâs cu F mare. Avusese la dispozitie ditamai mizanscena, si-si plimbase aparatul de colo-colo, amortit si anchilozat, cäutând aceleasi automatisme, aceleasi poncife, aceleasi nimicuri räsuflate, care de mult îsi mâncaserä mälaiul. Ignorând realitatea vie a materialului de pe platou, îsi filmase propriile sertärase präfuite ale memoriei.

Draga Pitbull,
Inteleg ca esti un om cu state vechi in cinematografie si, daca asta ti-ai propus, ai castigat respectul meu.

Argumentele tale sunt bine cladite, dar nu pot sa se sustraga subiectivitatii. Cu clasamentul tau de exemplu nu sunt de acord, dar discutia asta nu-si are rostul.
De asemenea, comparatia intre Sergiu si Pita sau Danieliuc nu stiu cat e de potrivita. Putem sa deviem in discutii gen "ce e aia film de arta?" sau "film de arta vs. film comercial" si din astea am avut suficiente. Nu se termina.

Ce voiam sa spun DE FAPT de la inceput e asa: ca mai toti de aici, nici eu nu sunt de acord cu tampeniile pe care Sergiu le are in cap, nu sunt de acord cu idolatrizarea de care are parte si nu sunt de acord cu magariile pe care le face(am fost, de altfel, afectat cat se poate de direct).
DAR, in ciuda tuturor bubelor pe care le are in cap, Sergiu, ca oricine altcineva, are dreptul la o judecata obiectiva. Si, chiar daca cinematografic a avut suisuri si coborasuri, a-i contesta meritele(pentru ca are si niste merite) mi se pare ipocrizie.

De-asta am si intervenit in discutie. Mi s-a parut ca toata lumea se inghesuia la aruncat cu pietre.

Unanimitatea nu e buna niciodata.

Vad ca-ti revii.
Cand omu' o ardea prin platouri noi nici nu eram pe teava. ;)
De ce o mai continui ? Opreste-te, sergiu e slab.
Da are, limbi in sala no.1 de proiectie a patriei. Cea din Primaverii. ;)

In cazul de fata unanimitatea e cea mai buna alegere. Singura.

Nenea nume, informatia te ajuta, da' stilu' te trage puternic in jos.

Doar ca fapt divers, Sergiu a zis in repetate randuri ca el cu Ceausescu s-a intalnit doar de 3 ori, si am toate motivele sa-l cred. Pilele lui au radacini mult mai adanci, la pre-comunisti si la comunistii aia inca cititi (vezi Maurer).

Si nu, unanimitatea nu e buna.

Intr-adevär, pânä la urmä ajungem la un numitor comun, din care reiese cä, în mare, opiniile noastre concordä - diferentele fiind mai mult de nuantä.
Si, ca fapt divers, da - am mai spus-o recent, într-un topic de pe-aici: rampa de lansare a lui Sergiu a fost Madam Maurer si acea gascä a nomenklaturii dejiste, din care un rol important i-a revenit Generalului Cambrea, cu care era ca si cäsätoritä mama lui Sergiu, pe-atunci väduvä. De altfel, în acei ani, Sergiu era cunoscut în "beau monde" ca "Florin Cambrea" (numele lui în acte fiind Sergiu Florin Nicolaescu; chiar si prin anii '80, Boghitä si alti prieteni vechi îl numeau "Florine").
A murit Dej, a venit Nea Nicu...
S-a ciuruit Nea Nicu, a venit Nea Nelu...
Si Sergiu, în toate camerele, cu toate partidele, ca rumânu' impartial... ;)

" Bunicule, tu n-o sa mori niciodata ?!" ("Mircea"-Sergiu Nicolaescu) ;)

Mai era si tanti aia e la Arhiva care-i dadea cheitza de F.S. - ul statului (Fondul Secret in care intrau toate filmele imperiliaste, cele cu puschi - puschi si soldatei de plumb cu tevile mari, ce nu conveneau regimului. Tot aici intrau si filme XXX si tot ceea ce se primea de la arhivele cu care A.N.F avea contracte bilaterale de schimburi culturale. Cica cu tanti asta cam ofilita sergiu avea niste contacte. Am auzit chestia asta de la o fosta lucratoare A.N.F (traducatoare de filme rusesti, un om de o mare finete). Dupa asta, citesc cam acelasi lucru si in Pisica rupta a lui Mircea Daneliuc.

Acu' sa-mi ziceti voi de unde e copiat Ringul, ca eu am vazut originalul. ;)

Am fost la premiera in '89. :sick: Tare faza cu sageata bagata pe maneca.
O sa mor, nu scapa nimeni, dar dupa serj.

Sergiulisme tipice ;) Mircea din film ERA exact tipul de conducätor arhetipal care se imagina Nea Nicu a fi. Sergiu i-a servit präjitura cu surplus de friscä (läsând la o parte diabetul lui Ceascä).
Asta era el:
- fatä de putere, always un conformist perfect
- fatä de mase, mima foarte abil tipul "revolutionar"
De-asta avea prizä si la unii, si la altii.
Iar aia cu sabia si copacii... Ce sä mai vorbim! :D

MII DE SCUZE! Am încurcat borcanele!
Mesajul de deasupra e AL MEU. Am vrut sä-i räspund lui Vlad cu un citat, si când colo am apäsat pe "edit" (moderare, haine grele!) Si nu stiam de ce-mi arätau aiurea codurile de "quote" pe pagina!
Oricum, bine mäcar cä în citatul din mesaj am pästrat esentialul spuselor lui Vlad. Incä o datä, scuze pentru restul frazelor; bine cä nu erau la fel de importante.

Am gäsit întâmplätor acest eseu al lui Mircea Dumitrescu (Dumnezeu sä-l odihneascä), despre Sergiu Nicolaescu (Dumnezeu sä ne fereascä). Meritä citit.
http://mirceadumitrescu.trei.ro/cliseulsergiu.htm

nicolaescu suge

Bine, apoftegma asta ti-o las, cä-i si on topic, si adeväratä, desi n-aduce nimic nou.

Nicolaescu Sergiu
 

Nicolaescu Sergiu este definitia regizorului de prost gust,al imaginatiei limitate,al fazelor stereotipe si artificiale.Pe langa asta mai este si un actor second-hand cu o teatralitate de balci care da impresia clara ca evolueaza in fata camerei de filmat.Cu toate astea este apreciat.In tara orbilor chiorul este REGE!

Mmm-daaa...
O singurä observatie as face:
Actor "second-hand"? In sensu' cä ca actor o ia-n mânä, nu? Da' de tot!

talentul lui Pitbull de-a interpreta subtil, util, fara chin :D

Da, de subtil n-am încotro!