si e de bine sau de rau? ca nu am inteles.....

eu am vazut din lista nominalizarilor, pana acum doua filme: Avatar si Inglorious Basterds. Si amandoua mi se par filme de Oscar. Si amandorura le-as da linistita premiul pentru cel mai bun film (si l-as lua de la filme ca Million Dollar Baby, Crash sau chiar Shakespeare in love).
A trecut multa vreme de cand n-am mai vazut nominalizari ca lumea la Oscar si ma bucur ca macar anul asta, cel putin doua filme merita premiu.

Nominalizarile lui Avatar mi se par de bun simt si la fel de bun simt mi s-ar parea sa le castige pe toate. Cand un film aduce atatia spectoatori in cinema in conditiile in care downloadurile de pe internet sunt in continuare in floare, mi se pare un lucru remarcabil. Academia care isi doreste sa castige bani in continuare si sa nu devina muritori de foame, mi s-ar parea normal sa salute aceasta initiativa.
Cand un regizor are in fata un platou verde si totusi isi ghideaza echipa ca si cand ar face cu totii parte dintr-o lume fantastica, mi se pare ca merita premiat, mai ales in conditiile in care atatia altii abia reusesc sa scoata lucruri decente din actori si situatii pe care le au in fata ochilor.
Iar cand un editor de imagine judeca ritmuri, racodrui si lungimi de cadre uitandu-se la niste actori imbracati in costume amuzante, deja vorbim de un al nivel in ceea ce priveste montajul de film. Chestie perfect valabila si pentru operatori.


Prin urmare, mie mi-e cam greu sa inteleg cum anume Avatar nu este film de Oscar in conceptia anumitor useri. Eu stiu ca Europa are probleme in general, in a intelege conceptul de "industrie de film' si prin urmare conceptul de "premii ale industriei" (ah, pardon vroiam sa zic "ale Academiei"), dar totusi...as fi zis ca macar anul asta lucrurile sunt relativ clare.

Sa inteleg ca No country for old men (2008) si There will be blood (2008), Letters from Iwo Jima (2007) si The Departed (+Babel, desi probabil unii o sa strambati din nas la ultimele doua titluri, sau la The Departed poate doar Im.Kino :P ) (2007) nu sunt filme de Oscar?


Nominalizarile sunt intr-adevar de bun simt, eventualul castig la cel mai bun film nu ar fi. Ar fi de bun simt daca ar castiga la oricare categorie mai putin cea mai sus mentionata.



Nu stiu cat de deplasata o sa ti se para comparatia, dar filme precum The Dark Knight, Harry Potter, Piratii din Caraibe au adus si ele foarte multi oameni in cinema, ele nu merita macar o nominalizare pe criteriul asta? Nu calitatea filmului aduce oamenii la cinema, ci in general accesibilitatea filmului (in primul rand intelectuala).


Cine zice ca Academia nu poate saluta acesata migrare in masa in salile de cinema? Sa-i dea un premiu special sau sa infiinteze o noua categorie atunci.


De aceea a primit nominalizari si ar castiga pe merit la categoriile respective: regie, editare etc.


Este film de Oscar la toate categoriile la care a fost nominalizat, mai putin cel mai bun film. Cand are un scenariu atat de simplu, cliseic si previzibil o nominalizare e maxim ce ar trebui sa obtina.


Desigur, la ce ne trebuie arta oricum?!

Cit n-as da sa apuc ziua in care sa vad Academia murind de foame...=))

Tocmai ce am observat. Daca Avatar ar castiga anul asta premiul pentru cel mai bun film cam care credeti ca ar fi singurele doua filme ale ultimilor 44 de editii care nu au fost nominalizate pentru scenariu? Sa nu mai zic de faptul ca in cea mai mare parte filmul care a luat scenariul a luat si filmul.

Urmatoarele filme ar mai fi care nu au fost nominalizate la scenariu, dar au castigat la cel mai bun film:

The sound of music (1966)
Hamlet (1949)

In anii urmatori au existat doar cate 3 nominalizari pe categorie de scenariu:

Cavalcade (1934)
Grand Hotel (1932)
The Broadway Melody (1929)
Wings (1929)

Nu exista "daca". Avatard va cistiga cu siguranta. Nu are rost sa mai rationalizam, sa facem pronosticuri etc. Jocurile au fost facute inca inainte de aparitia concurentilor, sa nu ne mai ascundem dupa deget...

N-ai incercat sa "ghicesti", dar probabil nu era nevoie avand in vedere gradul de dificultate al intrebarii :))

No Country for Old Men este un film aparte asa ca eu l-as exclude din discutii. There will be blood nu m-a impresionat deloc (exceptandu-l pe Daniel Day Lewis).
The Departed mi-a placut dar mi-a iesit total din cap ca a castigat Oscarul (ceea ce eu zic ca spune destul de multe despre film). Fata de Silence of the Lambs, Seven sau LA Confidential care sunt thrillere politiste care iti raman in cap, the Departed este incomparabil mai slab.

Babel mi-a placut enorm, dar ca si The Hours sau Moulin Rouge, nu e genul de film care sa castige Oscarul (chiar daca il merita). Pentru astfel de filme, importante sunt nominalizarile.



Scenariul e o nominalizare. Nu mi se pare corect ca un film care exceleaza la regie, imagine, montaj, sunet (editare si mixaj), efecte speciale si cred ca si muzica, sa nu primeasca totusi premiu pentru cel mai bun film pentru ca nu are actori geniali sau scenariu deosebit.

Tie ti s-ar parea normal sa castige un film care ia oscar doar la scenariu si actori, titlul de cel mai bun film, in conditiile in care exista un alt film care le ia pe toate celelalte?




Din ce stiu eu, toate cele trei filme mentionate de tine au avut cel putin nominalizari, daca nu si premii. Acum na, nu pot nominaliza chiar toate filmele Harry Potter la Oscar. Le-au nominalizati si ei pe primele doua-trei.



Si daca tot suntem la momentul propunerilor de categorii noi, eu zic sa le sugeram sa infiinteze si: "Oscaruri pe care am fost prea prosti sa le acordam la timpul potrivit" ca poate asa ia si Mungiu premiu pentru 4,3,2. Asta ca sa nu mai suspine cinefilii romani legat de cum ni s-a furat un Oscar. :P



Daca scenariul ar fi fost totul la un film, atunci n-ar mai fi fost nici o diferenta intre filme si carti. Daca actorii ar fi fost totul la un film, atunci n-ar mai fi fost nici o diferenta intre filme si piese de teatru. La fel si cu muzica si imaginea (desi e o diferenta mare intre imaginile statice si cele in miscare).
Singurele categorii specifice doar filmului sunt montajul de imagine si sunet. Deci ele ar trebui sa conteze cu adevarat, intr-o lume ideala.
Ok, noi nu traim intr-o lume ideala (si nici macar din perspectiva de editor nu sustin ca monteurii ar trebui divinizati si considerati adevaratele straruri), dar de aici si pana a considera ca scenariul e totul, e cale lunga.
Din moment ce majoritatea spectatorilor sunt capabili sa judece doar povestea, actorii si poate regia (desi de multe ori ma indoiesc), nu ma dernajeaza ca li se acorda mai multa importanta decat ar trebui. Dar nici nu mi se pare o tragedie sa consider un film bun, o productie cu un scenariu mediocru.



A, tu cautai arta in nominalizarile Academiei? Stai linistit ca nici la Cannes nu prea o gasesti (ca si acolo premiile se dau usor pe criterii politice).
Daca arta cauti, uita-te la proiecte experiementale pe net, in muzee, in expozitii. Acolo vezi chestii care sunt facute din pasiune si din chemare, si nu pentru bani. Ma tem insa ca acea arta s-ar putea sa fie usor nedigerabila pentru tine (si trebuie sa recunosc ca de cele mai multe ori e si pentru mine).

Nu, cred ca Oscarurile nu si-au propus nicioadata sa premieze cele mai artistice filme. De-asta mi s-ar parea normal sa judecam nominalizarile din perspectiva premiilor in sine si nu a ceea ce ne-am dori noi sa fie premiat.

Si cam la ce-i foloseste lui Million Dolalr Baby, sau lui Crash, Departed, Shakespeare in Love si multe altele, faptul ca au castigat premiul si pentru scenariu si cel mai bun film, daca dupa atatia ani, tot Titanicul a ramas o referinta?
Si chair daca Avatar a intrecut Titanicul in incasari, iar LOTR a intrecut Titanicul ca performanta (pentru ca a castigat Oscaruri la toate categoriile la care a fost nominalizat), in viitor super productiile care iau premii, tot cu Titanic si "Gone with the wind' vor fi comparate.
De-asta eu zic ca Titanicul si-a meritat titlul de cel mai bun film desi filme atat de misto cum au fost in anul ala nominlizate, eu n-am mai vazut. Poate Good Will Hunting sa zic ca nu ma daduse super tare pe spate (desi oricum mi-a placut), dar si As Good as it Gets si LA Confidential si si Full Monty mi s-au parut (si inca mi se par) geniale.

Ce referinta? Incasari si numar de Oscar-uri castigate? Doar cu atat se poate mandri...

Cu legatura la "arta". Nu inteleg de ce aceasta poate exista doar in lucrari "experimentale", muzee si eu mai stiu ce. Sa inteleg ca filme precum cele ale lui Fellini, Bergman, Kubrick, Kurosawa si altii nu pot fi considerate arta? As pune si Tarkovski desigur, dar pe la Oscar cel putin nu a trecut.


Dar cartile si piesele de teatru sunt considerate arta? Daca asemanarea dintre ele si doar o parte a filmului e atat de mare, de ce e asa de greu ca un film sa fie considerat arta? Desigur, in cazurile mai fericite, nu vorbim despre orice adaptare jalnica...


Era vorba de categoria cel mai bun film.

@ricutza, de acord, ai puncte de referinta, ai argumente, dar ... what's wrong with Million Dollar Baby? :)

La nivel de public si context de Oscar, aprecierea unui film merituos e pur subiectiva.

Putini sunt constienti de efortul depus in spatele unei productii de calibrul Avatarului - de viziune (in verde), sincronizare, omogenitate, etc.

Spectatorul cult (cel situat deasupra publicului consumator exclusiv de actiune si efecte speciale) analizeaza produsul finit, asteapta acele corzi trase prin regie si interpretare care sa-i cante muzica lui: filmul inteligent, bogat in substanta; spectator pentru care, bineinteles, un film cu scenariu simplist si interpretari fade nu merita Best Picutre sub nicio forma.


Totusi,
nu inteleg de ce ar incalzi pe cineva ca un anume film x castiga sau nu o statueta. Probabil e o satisfactie de orgolii, mai mult (m-a impresionat filmul, simt ca merita si vreau sa castige!). Ar fi trist sa vulgarizam competita filmelor in ceva similar cu sustinerea unei echipe de fotbal, de exemplu.

Oscarurile sunt, oricum, show-uri de popularizare, de rezolvare a intereselor de culise, a mediatizarii in mase, cum si arhiva de premii ne-a aratat ca Academia incearca sa-i impace pe toti, la un moment dat. De-aia sunt revoltat de cum superficialul Hurt Locker al antipaticei Bigelow, film conservat si propulsat miseleste pe ultima suta de metri, obtine atata expunere acum.

Legat de arta - de acord cu ricuta, nici Oscarurile nici Canne-ul nu sunt indrumatoare in sensul asta. Sunt mecanisme de promovare a productiilor cu sansa. Suntem toti constienti ca multe filme - poate cu mult mai artistice - nu se bucura nici macar de proiectii. Deci e vorba de sansa si survival of the fittest.

Cred ca pe putini de aici intereseaza, dar daca a fost pornita discutia ne dam si noi cu parerea. Atat timp cat nu ne scoatem ochii nu vad de ce nu am face-o.


Intr-adevar, dar a presupune inexistenta ei in asemenea competitii e altceva.

Ah, pai nici nu ma leg de treaba asta, si eu comentez nominalizarile, ba chiar astept si concursul de predictii. :)) Ma refeream strict la nivel de "e just sau nu sa castige x sau y, daca pierde x - Oscars are lame".


Pai, in ultimu' timp, linia dintre arta si banal a devenit atat de subtire inca rar nimeresti formele consistente. E un subiect vag si vast in acelasi timp, si ringu' Academiei nu-i intr-atat de spatios si e mult prea comercial incat sa se joace aspectu asta (al artei, efectiv).

E foarte posibil sa fie o chestie pur subiectiva, dar Million Dollar Baby a fost un film care m-a enervat infiorator.

Si totusi, legat de arta, Cannes-ul este mult mai "indrumator" decit Premiile Oscar. Parerea mea. Nu cred ca am fost vreodata dezamagit de vreun film care a cistigat la Cannes. Acolo sint filme cu coaie, iar eunucii din componenta juriului Academiei dau din colt in colt atunci cind vine vorba de a trece vreunul pe lista. E diferenta de la cer la pamint in ceea ce priveste criteriul valoric intre Cannes si Oscar, trebuie sa fii orb ca sa nu vezi asta...

Clar.

Dar si Cannes-ul e si el, la randul lui, un festival. Are si el un juriu', are niste criterii de selectie, etc. e tot un sistem. Eu am fost dezamagit, sincer sa fiu, de cateva titluri de la Cannes.

@ Liviu

Filmele si arta trebuiesc judecate si intr-un anumit context. Sunt de acord ca Tarkovsky a facut filme mult mai profunde decat Cameron. Dar sa nu neglijam faptul ca in perioada in care Tarkovsky isi facea filmele, publicul consuma idei profunde. Asta se vindea. Cu cat un film te punea mai mult pe ganduri si era mai criptic, cu atat era mai bun si era vizionat de mai multa lume. Poate pentru ca filmele nu erau atat de accesibile atunci cum sunt acum, poate ca media nu era atat de prezenta in viata oamenilor, motivele pot fi multe si diverse.
Eu asa explic ca primeau premii si nominalizari, filme care comparate cu cele contemporane, par mai profunde.
Dar daca e sa le comparam cu alte filme din perioada lor, nu stiu daca mai sunt atat de incarcate de "arta", cum ne place azi sa credem.

Asta e cred marele paradox cu arta si artistii. Tin pana la urma de conventii si de ceea ce considera majoritatea oamenilor ca fiind valoare si non-valoare.

Daca e sa privim la rece, nici Fellini si nici Kubrick nu sunt atat de diferiti de Cameron. Kubrick cauta tot timpul sa fie inovator si sa sparga tiparele (ceea ce incearca sa faca si Cameron), iar Fellini era procupat de "vanzarea" unor idei si concepte (asa cum de exemplu Cameron e preocupat de vanzarea unui spectacol vizual).

Desigur ca are si Cannes-ul criterii de selectie. Si dupa asemenea criterii, Avatard-ul ajungea direct la Recycle Bin daca, prin absurd, ar fi fost propus pe liste... Ca, deh, europenii, slava domnului, mai si cugeta o tzira, nu numa' se uita...

Da dar, sa nu uitam ca totusi Cannes-ul nu are nominalizari clare, fiind festival, deci e mai greu sa vezi in defavoarea cui au fost castigatorii.
Iar daca-mi strofoc mintea, cred ca pot sa ma gandesc la o serie de castigatori care m-au dezamagit.