Discutia din pacate incepe sa devina suprarealista rau de tot nu asa.

Care naiba de "majoritate" la ales drept lider intelectual ??? :shock:

Aia care e gata sa bage mina in foc ca Adi de Vito e ... singurul si adevaratul [i]de Vito[i] ? Sau hai sa zicem ca aia sunt - totusi, din fericire - o minoritate ( desi una galagioasa ).
Majoritatea sa fie aia care stie doar de unul ca si Cosbuc sau Minulescu ca aia se preda la liceu si se scria ( poate inca se mai scrie ) pe oracole ? :P Sau sa fie aia mai tinerei pentru care o telenovela e asa ... un fel de culme culturala nu alta ... si daca ai mai ascultat si un dance ceva deja incepe sa miroasa a Nirvaneala pe zona ? :lol:

Fraza de mai sus mi se pare rizibila per ansamblu si probabil singurul ei sens ar fi asa ... sa creeze o aura de elitistul-rebel care se complace in a privi condescendent gusturile ... altora ... de preferinta majoritatea daca se poate ... :oops:

[b]P.S.[b] : Nici mie nu-mi place O. Paler per ansamblu, desi o parte din doza sa de scepticism fata de perspectivele socio-politice ale momentului nu ar fi rau sa fie mai larg raspindita. Cu toate acestea - "La Multi Ani". :)

nu te lua de minulescu. mie mi se pare haios. si nici nu se prea preda la liceu. :(

Nu mã "iau" de el ( þi s-a pãrut cã l-am pomenit într-o mod dezavantajos ? :? ).
ªi mie mi se pare haios - ºi, în fond, o culturã vie ºi de valoare are reprezentanþi în cât mai multe direcþii/stiluri. Ori - pe "segmentul lui" - Minulescu e cu adevãrat semnificativ. :)

Da, nu se prea predã în liceu - dar mi-am amintit de "oracolele" de pe vremuri care erau pline de citate din el. :D

eh....exageram si eu cu "luatul de el"... just a figure of speech.
ce oracole misto ai prins tu... eu nu-mi amintesc decat oracolele in care la rubrica "pe cine iubesti/la cine tii cel mai mult" era cool sa scrii dumnezeu pe primul loc.... si la "ce iti doresti cel mai mult" era de-a dreptul de avangarda sa scrii "un compiutã"

helLO? credeam k e limpede k ma refer la majoritatea care citeste si care stie ce e aia o carte - pe becalisti, manelisti etc nu-i pun in ac. categorie :lol:

frankly, pt mine acestia nici nu exista... desi sint contient k exista, din pacate, al dracu de tare - la voturi & stuff...

Imi cer scuze fata de mine insumi ca imi irosesc urmatoarele minute din viata vorbind despre romani care s-au indeletnicit cu arta ginditului si, apoi, a scrisului. Sau viceversa. Dar. Cind spui ca Paler are mai multi cititori decit toti 'humanitasii' banuiesc ca ii iei in calcul si scrierile publicate dinainte de '89, unde tirajele aveau obrazul gros, nu ca in ziua de azi. Nu de alta, dar ma indoiesc ca dupa '89 Paler a vindut mai mult decit Patapievici. De fapt, s-ar putea sa gresesc. La cita gazetarie a bagat Paler in Ziua si Romania Libera, se pune deja de best seller.

Cu senina nepasare marturisesc ca nu am citit in viata mea decit un singur articolas de Paler, 'Interviu cu Dumnezeu', sau ceva de genul asta, unde adincimea gindurilor lui Paler depasea cu doi centimetri gropile abisale ale sentintelor populare cu iz de Ecleziast. Am avut, insa, neplacerea sa-l urmaresc in rolul de anal ist politic, unde previziunile si cugetarile lui au suferit intotdeauna de stigmatul palmasului ajuns fruntas la oras, care, inainte de a stringe din falci la tv, a strins din buci. Nu sint deloc un aristocrat, nici eu, nici familia mea, si nici nu vad in a fi intelectual rasat conditia sine qua non a unei gindiri aerisite, dar nici taranii care clampane la televizor nu ma conving. In fond, o singura reteta am distins la Paler: o incrincenare afisata la modul obositor, sprinceana ridicata a taranului circotas si clatinatul lui constant din cap, semn ca lumea asta era prea mare pentru orizonturile lui inguste (si nu auguste).

PS: Iar comparatia cu Paleologu (surpriza, surpriza, din domnul acesta am citit cite ceva) mi se pare mult prea innobilatoare pt Paler si injositoare pt Paleologu.

definitiv spus, ambro!
vezi k devii un clasic... 8)

Oricum, daca e asa, unul ca si P. Corut ii bate lejer pe toti la tiraje si cititiori ... :P :D :D

Scuzeeee - dar nu m-am putut abtine. :oops:

Nu prea vãd sensul comparaþiei lui Paler cu Paleologu.
Care-i ideea? Cã cel dintâi nu seamãnã cu cel din urmã? Pãi nu seamãnã.
Cã nu e capabil de frivolitãþi, cum spune als undeva? Pãi, poate nu e.
Neasemãnarea cu Paleologu ºi inapetenþa lui pt. frivolitãþi îl fac... cum?
Mai puþin profund?
Ce importã cã avea "nisip pe tãlpi" când a intrat în primul muzeu?
Ce, Brâncuºi avea pantofi Leonardo?
Duduie istoria de aristocraþi imbecili ºi þãrani geniali.
Paler nu ºi-a ascuns niciodatã rigiditatea în raport cu lumea, faptul cã a avut dintodeauna o relaþie dificilã cu "realitatea", cã e mizantrop,etc. Habar n-am dacã a fãcut concesii (re-probabile) regimului. Dacã a fãcut, sã-i fie ruºine. Oricum spre deosebire de multi alþii a avut bunul simþ sã nu se bage în politicã deºi, cred, oferte ar fi avut...
Cât priveºte apariþiile sale la TV...pot fi, de bunã seamã, enervante. Paler vorbeºte tãrãgãnat, are (cum remarca als) cliºee de exprimare, fixisme de tot soiul...dar Paler, autorul,at least for me, nu e reductibil la prezenþa lui media ºi nici la analizele socio-politice. În fond nu aºa "l-am întâlnit" ºi nu asta apreciez la el.
Ci în lecturã, în obsesiile lui depre civilizaþia greacã, despre imperiul roman, în pasiunea lui despre mit, în iubirea pt. Don Quijote, în frazele de genul:" ...adevãratul, profundul Quijote, e cel care ne sugereazã cã important ar fi sã ne strãduim pânã la capãt.Dacã putem.Dacã avem resurse.Dacã ajungem sã credem cã nu "mãsura" ne scoate din mediocritate, ci harul (cine-l are) de a dori, visa, de a iubi farã mãsurã, "nebuneºte"...Pentru Don Quijote nu existã nici deºertãciune, nici absurd. El are un scop precis de la care nu se abate, oricât ar râde ceilalþi de el. De fapt, acest bãtrân caraghios ne învaþã, dacã e sã nu ne repezim la modul ridicol în care o face, cã esenþialul în viaþã e sã ai o convingere.Fie ea ºi ridicolã pentru alþii."
Mã tot întreb, dacã opera lui n-ar fi însemnat- nu înseamnã- nimic ..sã fi primit Premiul Opera Omnia, decernat de Manolescu ( pe a cãrui bunã credinþã, totuºi, merg) aºa...aiurea?
În fine, recomand: Viaþa pe un Peron, Don Quijote în Est, Viaþa ca o Coridã, Aventuri Solitare

ma tem k (!) acest mod de a glosa pe marginea literaturii & a figurilor sale emblematice nu este de cea mai buna calitate...
la paler simti mereu efortul de a se inhama la ararea ogorului cultural; park il vezi cum isi sufleca minecile si-si scuipa in palme. la el, Cultura (neaparat cu majuscula!) e o mistica, nicidecum - asa cum ar trebui sa fie - o rutina...
aici e diferenta dintre el si paleologu. la cei care au cultura in singe, care s-a nascut cu/in ea, nu exista leshinuri mitzabastoneshti in fata Ohperhelor - oricit ar fi de geniale; la nouveaux riches-ii culturali, da: ii vezi cum isi dau ochii peste cap prin muzee, cum 'filosofeaza' pornind de la lucruri banale, etc. din fireasca, day-to-day, cultura devine subiect de sarbatoare, igiena ei cotidiana - un dush duminical, gestul degustarii ei - cu degetul ridicat... e o kestiune - pina la urma - de dozaj: cit trebuie sa 'investesti' (emotional) intr-un act de cultura? omul care are cultura in singe o face homeopatic, calm, masurat. nouveau riche-ul cultural ia doze puternice, masive, caci pt el cultura e totul.
si, intr-un fel, ea kiar este - dar in cu totul alt mod decit crede nouveau riche-ul...

Din moment ce Nietzsche spunea undeva în Amurgul Idolilor cã filosofia trebuie sã se facã cu ciocanu, de ce n-ar face ºi Paler, culturã cu plugu? lol
Seriously, nu-l vãd pe Paler trãind în "propria retoricã a culturii".
Ba dimpotrivã, de câte ori are ocazia ironizeazã "mântuirea prin culturã"
Nu mai departe de articolul din Rom. Lit. cu pricina aminteºte cã, aflându-se pe Acropole a stat la "pândã" aºteptând barem un turist care sã spunã cu voce tare cã nu-i place Parthenonul, cã-l dezamãgeºte.
S-a lãmurit însã cã toþi cei care treceau de Propilee erau "pregãtiþi" sã se arate impresionaþi. En fine, nu vreau sã par un apologet al Palerismului or sã-l cântãresc stupid în raport cu Paleologul. În trecãt fie spus cei doi au fost prieteni, ceea ce înseamnã cã aveau, totuºi, varii lucruri (valori) comune.
Mie unul, Paler mi-a redeºteptat gustul pentru Grecia Anticã.
Îmi plac abordãrile lui aºezate, simple, "þãrãneºti" ...îl simt bine intenþionat, nu mi-a dat sentimentul cã pozeazã ºi-l citesc cu plãcere.
Ca ºi pe Paleologul dealtminteri.
vorba lu Trumãnicã ...alte voci, alte odãi

citind in graba ce a scris als, cu homeostazia culturala la boierii cu vitza infasurata pe monoclu, mi-am adus aminte de Ion Pillat, cu radacini bratiene sub arac, un poet atat de tern si cartonat, incat tot acest conflict artificial, opinca vs. joben, e ridicol...
paleologu a fost un tip superficial in scris ca si-n viata, cu jonglerii ingenioase, cu delicioase cozerii, cu neimplicari (agopian spunea cum conu' alecu i-a tinut cartea de debut 7 ani in sertar, la editura pe care o conducea), deh...frivol si nonsalant, comportament meskin de "boier" caruia i se iarta totul.
sunt adeptul boieriei "morale", cand stii sa-ti alegi armele si adversarul pt un duel (sa stii sa nu te bucuri ostentativ de victorie sau sa te rezumi la durerea infrangerii ca pe ceva meritat), nu al boieriei cu certificat de zestre si valabil pt un bal mascat...

ps: dintre artistii boieri cu acte, singurul viabil, cel putin pt mine, este doar theodor pallady.

articolul nu-i apartine. a specificat clar intr-un interviu din cotidianul.

"Oracolul din Delphi le oferea pelerinilor ocazia sa vada doua sfaturi pe frontonul templului inkinat lui Apollo: Cunoaste-te pe tine insuti si Nimic prea mult. Al doilea sfat era, oare, un avertisment in legatura cu primul?"

ps: acum poti spune ca ai citit ceva, cu adevarat, din Paler.

..ºi pentru cã marx a punctat decisiv pe dualitatea opincã versus joben, întreb (mai mult sau mai puþin retoric):
Ce e mai de admirat: cineva care-ºi depãºeºte condiþia sau cineva care ºi-o onoreazã?

si Paler si Paleologu sunt necesari si inevitabili intr-o cultura. Paler a produs o eseistica populara care n-a esuat niciodata in roman (proza) – de pe un anumit palier se citeste cu interes, iar Paleologu s-a oprit in pragul paradoxurilor din lene, din hedonism si dintr-o boierie care… l-a apasat … (progenitura sa, care s-a inhaitat cu alde Badilita si Papahagi pare, uneori, un idiot solemn, apasat de pedigree)…
Paler imi este simpatic-amuzant cu tristetea sa moralizatoare (a scris publicistica la Romania libera, Cotidianul…, niciodata la Ziua). imi pare rau ca a urcat la Cotroceni si i-a strans mana lui Iliescu, pe care o banuia plina de sange…
Paleologu era sharmant in ultimii sai ani, traind din amintiri, evocand timpurile cand era frumusel si regula tarancutze si tzigancuse... de altfel, amintiri incarcate (e singurul care a marturist pactul cu securitatea…)

Da, gnothi seauton apud Paler, cu nici un centimetru peste inaltimea fruntii oricarui manual de istoria culturii si civilizatiilor. Daca la interviul cu Dumnezeu ar fi avut scuza abordarii catafatice, nu-i mai gasesc nici o scuza in eseul ridicol pe care l-am citit la repezeala de pe internet, insetat de un Paler autentic. Eseul se numeste Don Quijote era nebun?, (sint sigur ca multi dintre dumneavoastra, cunoscatori intru ale scrierilor lui Paler, il cunoasteti mai bine decit mine) si da glas unui cor de nesuportat de locuri comune. Face repede un profil etno-psihologic al romanilor: "Ne lipseste, ma tem eu, si spiritul tragic. Nu avem nici gustul utopiei. Cum va spuneam, singurul mit in circulatie la noi, mitul negru al lui Dracula, ne-a fost impus de straini. Avem frumoase legende sau, mai bine zis, doar frumoase legende. Asa ca am putea enumera printre carentele noastre si lipsa de apetit pentru mituri." Apoi trece la particular si ni-l explica noua, muritorilor, pe Don Quijote, chicotind in secret la orice asemanare s-ar putea distinge intre personaj si el insusi: "Cineva care nu se poarta 'ca lumea', care nu gandeste 'ca lumea' trezeste banuieli si dubii. Or, Don Quijote nu e un ins 'ca lumea';. E o exceptie. Si poate nici idealistii, doamnelor si domnilor, nu gandesc 'ca lumea' azi! Mai ales azi." In fata unor cugetari atit de adinci, cum sa nu-mi vina sa inchid pagina de net? E scriitura izvorita dintr-un palmas (imi place cuvintul pentru calitatea lui peiorativa, deci il repet) extaziat de legendele Olimpului si Marii Clasici ai Literaturii Universale ale caror Exemple ar trebui sa le urmam si noi Muritori de Rind intr-o Lume Care Sta sa Cada (ca o tot face de doua mii de ani, nu mai e treaba lui Paler; ginditorii nu se impiedica de realitati cind le filfiie in fata ochilor Sfinta Flamura a Cruciadei Educatiei unui Popor Neales). E scrierea unui premiant la scoala care-si impaneaza jurnalul cu citate din Oameni Celebri si le indruga apoi intr-o compunere bolovanoasa de rerum natura. Ii dau perfecta dreptate lui ALS cu cei care, situati pentru prima oara in contact cucu ltura, uita siderati sa o perceapa ca pe un dat al oricarei societati si o urca la cer, pula cu lift.

Paler e ersatz.

m bucur sa aud asta. (desi dupa ambra&als,paler n-ar fi departe... mai trebuie sa citesc....)
articolul ala mi se parea ieftin... un fel de kitsch gen paulo coelho si alte kestii d "cultura populara care ii fac pe mediocrii sa se simta superiori" care circula pe mail...
imi aduce aminte de aiureala aia care circula pe mail si cica era ceva testament/bla scrisa de gabriel garcia marquez, ceva cu o papusa, de un patetism rar si extrem de ieftin... poate ati primit-o si voi. anyway, ideea era k multi au crezut k ii apartine lui marquez,dar era atat de evident ca e o porcarie si n-are cum s-i apartine (mentionez k "i think very highly of him") si toata lumea se extazia "ca e de marquez". :sick:

ok, chestia asta dureaza de ceva vreme asa ca m-am gandit sa intervin: in principiu, aici am vazut eu ca spunem la multi ani celor care ne coloreaza viata publica si mi se pare de bun simt sa ramanem la nivelul asta.

Now, i might not exactly dig the previous nominees - si unii dintre dvs stiu bine ca asa e - dar e totusi un loc in care vorbim oamenii de bine, atunci cand ei se pot vorbi de bine.

Mi se pare un gest de de profund sictir si auto-complacenta ca, tocmai dupa ce ai fost urat si sarbatorit, sa dai cu niste chestii triste in urmatorul pe motiv de nepotrivire de gusturi.

Anybody - like, anybody else - doing it would've been suspected of being heavily on drugs, right ?

Asa ca hai sa facem un gest elegant si alexandrin si sa spunem doar "La multi ani" domului Paler - care are 80 de ani si macar, daca nu mai mult, meritul de a fi pus niste intrebari esentiale pe vremea cand romanii erau plini pana-n gat de certitudini.

Ca dealtfel si Ginei Lollobrigida, lui Dan Akroyd, Sidney Pollack, etc. etc.

Respect, dle Paler.

ei bine - pt mine, cineva care-si depaseste conditia se numeste un parvenit. iar un artistocrat care decade este mai valoros, pt k mai interesant, decit un banal arivist care urca...
in ac. context (repetind, in cont., k mie nu-mi place o.p., din motivele enumerate mai sus; che me ne frega k a fost ziua lui!? ar trebui sa fie incintat k se vorbeste atita dspr el, kiar si in contradictoriu! pt k o polemica - desigur, cordiala - este preferabila mumificarii mute...), imi face placere sa spun o vorba geniala - apartinind ducelui de doudeauville - atunci cind s-a opus k paul morand (casatorit, altminteri, cu o printesa romank, shutzu!) a vrut sa intre in f selectul & artistocraticul jockey club: "din fericire, mai sintem citiva pt care meritul personal nu conteaza!"
ador acest bon mot (dar, in paranteza, pot spune si k eu am refuzat sa intru in jockey clubul autohton, cind mi s-a propus: singurul club in care as intra nu m-ar contine decit pe mine! ;) )

cit dspr ion pillat: este autorul citorva din cele mai clasic-senine stante din lit. rom.; dar, fireste, pt a-l savura iti mai trebuie ceva - nu doar alfabetizarea obligatorie...

mda.