Ai pus punctul pe i! Mi-am amintit cu ocazia asta de parmezanul pe care l-am pus in salata Caesar si uitasem sa-l scriu si de care fetele mele au fost incantate - mai ales a mijlocie, iar eu ma gandeam ceva de genul "Doamne, 18 lei 200g - cum o sa pot sa le iau parmezan? Nu-i cam scump??! Trebuie sa-mi gasesc pe cineva care vine des din Italia..." Trebuie sa facem toti alegeri, in functie de bani, timp si disponibilitate, si sa gatim cum ni se pare ca e mai sanatos pentru noi in conditiile date. Eu fac dulciuri destul de des - de cateva ori pe saptamana deoarece am 3 copii si le plac dulciurile si prefer sa le fac eu stiind ce pun acolo. Daca le dau dulciuri cumparate, prefer sa le dau ciocolata amaruie. Si gatesc zilnic sau tot la doua zile si fac supe si ciorbe mereu, si salate si tot ce cred eu ca e necesar organismului lor in crestere. "Dupa buget, Coane Fanica, dupa buget!"

Ai pus punctul pe i! Mi-am amintit cu ocazia asta de parmezanul pe care l-am pus in salata Caesar si uitasem sa-l scriu si de care fetele mele au fost incantate - mai ales a mijlocie, iar eu ma gandeam ceva de genul "Doamne, 18 lei 200g - cum o sa pot sa le iau parmezan? Nu-i cam scump??! Trebuie sa-mi gasesc pe cineva care vine des din Italia..." Trebuie sa facem toti alegeri, in functie de bani, timp si disponibilitate, si sa gatim cum ni se pare ca e mai sanatos pentru noi in conditiile date. Eu fac dulciuri destul de des - de cateva ori pe saptamana deoarece am 3 copii si le plac dulciurile si prefer sa le fac eu stiind ce pun acolo. Daca le dau dulciuri cumparate, prefer sa le dau ciocolata amaruie. Si gatesc zilnic sau tot la doua zile si fac supe si ciorbe mereu, si salate si tot ce cred eu ca e necesar organismului lor in crestere. "Dupa buget, Coane Fanica, dupa buget!"

Da,cam acesta era sensul afirmatiei mele.
Mai corect ar fi fost sa spun nu a gati traditional ci a ne hrani traditional.Prin asta inteleg sa dedicam timp ,atentie si placere meniurilor noastre.A ne hrani inseamna nu doar a manca,inseamna a alege ingredientele,a invata sa le cunosti dupa aspect,a pregati,a prezenta,a crea un ambient,o atmosfera propice,chiar daca servesti un bol de iaurt cu cereale.Interactiunea cu ingredientele mi se pare esentiala,incarca tot procesul de spiritualitate.Sa speli,sa tai,sa amesteci,sa te bucuri de ustensile adecvate - toate aceste se integreaza intr-un tot.Cand te dedici constient si savurezi bucataritul imaginatia incepe sa lucreze,incepi sa te joci cu proportiile ,sa intuiesti gustul final,devii creativ ....si asta e de fapt esential (si) in bucatarie.
Intr-o iarna am facut urmatoarea experienta : in loc sa iau seminte de floarea soarelui de la magazinele naturiste ,miezi ambalati,am preferat sa-mi cumpar de la tarani in coaja.Si am dedicat ceva timp curatindu-le singura.Au un gust incomparabil mai bun,mai proaspat/dar nu asta a fost principalul castig.Faptul ca am facut acest efort m-a disciplinat si dedicarea in sine mi-a dat un sentiment reconfortant.La fel incerc sa procedez ,pe cat pot, si cu nucile.
Eu raman la convingerea ca felul in care mancam si in care ne raportam la hrana developeaza relatia pe care o avem de fapt cu noi insene.

[quote=sigalia] imi pare bine ca te-ai reintors sa faci precizarea, fiindca este o mare diferenta intre traditional si modern in bucatarie. chiar si-asa...a ne hrani traditional nu inseamna tot ce-ai vrut tu de fapt, sa spui si anume ca, ritualul prepararii mesei pe care urmeaza s-o servim este esential pentru a descoperi si pretui asa cum se cuvine savoarea mancarii. chestia asta am spus-o si eu in mai multe randuri, chiar in topicul acesta si este cat se poate de adevarat. dar trebuie neaparat sa simti placerea gatitului in acelasi timp cu dorinta de a manca ce-ai preparat, fiindca altfel, fara motivare, mancarii ii va lipsa ceva esential:gustul preferat. acuma, oricat am vrea noi sa respectam ritualurile (sau traditiile), n-o sa avem mereu timp pentru ele. unii, intr-adevar, le respecta. dar, poate si cartea aceasta a fost scrisa tot pentru ei. este foarte usor sa vorbim despre spiritualitate si alte chestii sofiste pe care le inspira taiatul a cinci frunze de salata, dar astea sunt doar senzatii pe care simti atunci cand ai disponibilitatea psihica necesara. este o mare diferenta intre a gati ca sa te relaxezi si pentru a satisface propria placere si alta pentru a satisface o necesitate primara, in fiecare zi, pentru toata familia, mai ales daca esti o persoana activa.
nu stiu daca trebuie sa raspund anaemonei, legat de cei bogati si saraci, dar o fac: saracii clar mananca prost, fiindca nu au resursele necesare. cu bogatii este altceva:isi permit orice si oricum, gatesc altii pentru ei. ideea mea se referea la tentatii. si, din pacate, pregatirea hranei in stil sanatos, traditional, sau cum vreti voi sa-i spuneti, nu reprezinta pentru multi, una dintre ele. si mai ales pentru tineri. sunt chestii pe care le observ zilnic si cred ca sunt multi ca mine. de-aia m-am si bucurat cand am vazut salata sigaliei (chiar daca nu este mare lucru), fiindca am sperat ca va fi un stimulent si pentru altii, imi pare rau ca n-am mai vazut poze puse si de altii care, inainte,obisnuiau sa le arate. erau niste experiente vizuale interesante.
a manca sanatos, in ziua de azi, este o chestie pur relativa si aproape necontrolabila. ce inseamna sanatos? cine decide ce este sanatos ci ce nu este? cine ne garanteaza ca ceea ce mancam nu ne dauneaza?cum sa aducem natura in mijlocul orasului? din pacate, traditionalul asta din cauza caruia mi-ati sarit in cap, desi nu prea am inteles de ce, este ceea ce lipseste. oamenii se lipsesc de el din ce in ce mai des si ceea este mai grav, este ca-l denatureaza, in tot felul de snobarii,una mai ciudata decat alta.

rvn, imi para rau daca ai inteles ca ti-am sarit in cap. Eu doar am discutat, daca ti s-a parut a fi acuzator tonul, in nici un caz n-a fost intentia mea.

Eu cind ma refer la traditional nu ma refer nici la traditionalul bunicilor noastre, nici la cel al arabilor sau al chinezilor, pentru ca e diferit oricum pentru fiecare. Pentru mine traditionalul e natural, forma naturala a produsului, indiferent despre ce e vorba.

Legat de gatit, eu am zis din experienta mea, despre oameni pe care-i cunosc. Copilul meu are 18 ani si isi gateste. Nu o face pentru ca ii face placere neaparat, desi nici nu-i displace, o face pentru ca ii place mai mult gustul mincarii facute de el, decit sa cumpere ceva cheap gata gatit care nici macar nu e asa cheap. Cunosc tineri in Romania care isi iau ciorba la serviciu pentru ca nu-si permit sa-si cumpere mincare gata facuta la prinz. Astea sint exemplele pe care le-am avut in minte cind am zis ca gatitul e pentru cei care au bani mai putini si intimplator vor avea si avantaje, pentru ca orice ingrediente vor folosi, atita timp cit cumpara ceapa, morcovi, cartofi si pui in forma lor naturala, mincarea gatita de ei e mai sanatoasa decit orice fast food cu prajeala cit cuprinde, ingrediente scoase din congelator si sosuri cu chimicale pe care nu le poti pronunta.

Nu incerc sa ma cert cu nimeni, mie chiar imi plac discutiile astea :) Cine mai arunca un ochi pe-aici se mai inspira, poate are chef sa experimenteze ceva nou.

si eu tot din experienta mea si din ce vad si aud in jurul meu.
si...apropos de tinerii din Romania: daca nu mananca la fast-foodul din mall, mananca la mama. dar foarte rar reusesc sa-si gateasca singuri. e o problema de responsabilizare, ceva...gen "pozitia copilului". ma bucur ca baiatul tau isi gateste singur si mai ales din motivele acelea. tocmai la acest lucru am tot facut referire inca de la primul mesaj: la faptul ca generatia tanara nu mai acorda timp si importanta prepararii hranei, unul dintre cele mai importante lucruri pentru sanatatea lor.
in ceea ce priveste starea naturala a diverselor ingrediente...off...tocmai aici s-au pierdut traditiile. nu cred ca mai mincam ceva natural (chiar daca arata ca atare), oricat am incerca sa ne inchipuim asta.
e adevarat ca,fierberea, prajirea, gratinarea..duc la pierderi importante de vitamine si minerale din fructe si legume, dar toate aceste procese fac parte din ritualul gatirii, oamenii le-au adoptat, le-au perfectionat si au inventat retete sofisticate, datorita lor.

Eu nu am cine stie ce experienta, dar...

Care e diferenta dintre atunci si acum?Inainte cine gatea?Tanarul?Nu cred.Poate tinerele.Pe tanar il tinea mama ca pe boier pana la 20 si de ani, apoi isi gasea baiatul o fatuca care avea in fisa tehnica trecuta si abilitatea de bucatareala, iar dupa era tinut tot ca boier, nu de mama, ci de nevasta.

Iar astazi...hmm.Tinerele poate nu mai gatesc ca inainte, dar oricum mamica le face instructajul la abilitati practice, specializarea bucatarie.Se lafaie pana la un 25 de ani prin fast-fooduri si poate nu gatesc prea mult,dar dupa ce il gasesc pe Ion sau Gheorghe si pun de-o nunta, recupereaza big time.

(asta apropos, ca tot discutam recent subiectul cu mama).

MW, eu iti doresc din toata inima sa inveti sa gatesti inainte sa te insori. Nu de alta, dar s-ar putea sa ai o mare, mare surpriza :)) Daca iti plac anumite mincaruri e bine sa inveti sa le faci de pe acum, eu nu m-as baza pe nimeni altcineva ;)

eu ii doresc sa reuseasca asta dupa ce se insoara. atunci este ideal sa nu fie la mana consoartei. este cea mai mare nenorocire care i se poate intampla unui barbat insurat.

Salutari din nou!!!
 

Dupa o absenta semi-scuzabila, iata-ma din nou dand tarcoale acestui forum. Pana revin cu poze din galeria culinara proprie, dati-mi voie sa va felicit pentru frumusetile apetisante si uluitoare pe care le-ati prezentat! WOW!
Iata si din partea mea o supa tailandeza Tom Yum Goong, foarte picanta, acrisoara, cu creveti, ciuperci Shiitake si lapte de cocos (si altele mai putin importante):



si un close-up:

vezi, MW, aici, fiecare-i cu crevetii sai:
Attachment 2417
Attachment 2418
Attachment 2419
Attachment 2420

trebuie sa-l felicitam pe zeno! pozele lui intaresc ceea ce spunea sigalia despre atmosfera.
este un mic efort, poate neimportant, dar cu siguranta a avut un efect vizual senzational.

Hai ca-nnebunim omul !
MW ,talentele culinare ale alesei tale sa fie ultima dintre grijile privind viitorul comun:)

Nu am zis ca nu stiu sa fac mancare.Ma pricep si eu acolo sa pun de o ciorba de legume,slava Domnului nu e bai,asa ca iese din discutie invatatul si statul la mana altcuiva.

Eu continui sa "gatesc" in felul meu. Adevarul e ca gatitul e o arta, pentru asta mi-am cumparat si mandolina :) Din pacate nu mi-am dat seama ca nu-i de-ajuns sa cumperi un obiect, trebuie sa te si simti atras sa-l folosesti, sa nu te enervezi de cite ori trebuie sa-l scoti din sertare, montezi, demontezi, speli, cureti locurile unde se string resturi. Din cauza asta atit eu cit si mandolina sintem fericite, acum, pentru ca ea sta cocotata pe un dulap iar eu sint prea lenesa sa ma urc pe un scaun sa ajung la ea, dar s-o mai si folosesc. Numai ca in fiecare zi se intimpla minuni :) si astazi, fara ca sa-mi fi rostit macar in gind o dorinta sa gasesc ustensila pe care am gasit-o, ea pur si simplu mi-a sarit in fata. Sint intotdeauna fascinata in magazinele chinezesti, au zeci de jucarioare, care mai de care mai colorate si cu cele mai ciudate intrebuintari, dar cu atit sint mai fascinata in anumite magazine chinezesti, unde sint zeci de containere de sticla, lemn, ceramica si plastic care se folosesc in bucatarie. Intr-un magazin din asta, in care as putea admira exponatele ore in sir, am gasit un peeler cu zimti, care transforma banalele fructe si legume in fisii subtiri, ca niste spaghetti, care parca prind viata in miinile tale. Inarmata cu obiectul asta fantastic, care face mincarea sa cinte, danseze si sa ia cele mai nastrusnice forme, a la Gopo, nu am putut sa ma abtin sa nu-l testez imediat, asa ca iata prima creatie de sushi, pe care n-am facut-o niciodata cu greoaia mandolina.

In foaia de alga am pus mar, mango, morcov, avocado si patrunjel :)) Daca vreti vreodata sa faceti reteta asta sa nu uitati sa-mi multumiti, macar in gind :) pentru ea.





Si pentru ca am ajuns la magazinul chinezesc am cumparat alge proaspete. As putea sa maninc incontinuu algele astea. Nu cred ca sint prea sanatoase, nu am nici o idee de unde le iau chinezii, n-ar fi exclus sa aiba un acvariu in care sa le creasca. Intr-o zi poate o sa le descopar sursa si ma apuc si eu de crescut. :)



Dar cu numai 2 zile in urma am facut altfel de sushi, fara orez, bineinteles :)) Am ajuns la concluzia ca nu merita sa ma stresez cu orezul ala, cind ingredientele pe care le pun eu sint mult mai usor de facut, nu necesita fierbere si mie imi plac mult mai mult. Daca cineva vrea sa stie din ce am facut pasta o sa scriu.

cat de mult inseamna mestesugul! intotdeauna forma conteaza, este cea care imbie, atrage, capteaza si cucereste definitv pe acela care nu rezista tentatiei!
FELICITARI! in primul rand pentru prezentare. in al doilea rand, pentru faptul ca-ti reusesc minunile astea in blide, fara sa murdaresti prea multe oale.
si apropos de alge. am auzit frecvent, diverse persoane, spunand ca nu pot manca sarmale infasurate in vita, tocmai din cauza frunzei respective.desigur, gusturile nu pot coincide, dar imi spuneam in gand, de fiecare data, ca, acele persoane, nu stiu ce bunatate rateaza! asa si cu algele. o chestie verde, ciudata si oarecum...suspecta, dar sunt convinsa ca cei care au inventat foitele astea, n-au avut in vedere doar rolul decorativ, s-au gandit ca trebuie sa fie oarecum...comestibile.

Mersi rvn. Algele au o sumedenie de calitati, pe linga decorative, totul e sa fie culese de oameni care fac asta cu pasiune, care se duc in cele mai curate ape, daca mai exista asa ceva, care le usuca la soare. Cam asa arata unul din ei.

Fetelor,judecand dupa ce gatiti voi - cred ca aratati ca niste top modele.Nu mai zic de stare de spirit si serotonina,omega&comp:) .

sigalia, la starea de spirit se lucreaza :) de aratat, eu arat asa (ultima mea poza)

anaemona,,arati exact cum imi imaginam, alaturi de baiatul tau pari sora lui mai mare(asta tine nu doar de silueta ,ci si de stil&atitudine).
Felicitari:)

sigalia, mersi. Si eu mi te imaginez exact ca in avatar, cu un cocktail si o carte alaturi. De fapt in avatar e cafea :) da, si cu cafeaua alaturi.

daca top modelele ar manca ce gatesc eu, nu s-ar mai putea purta marimea zero.:)) :)) :))
in alta ordine de idei, te ingrasi prin infometare si slabesti gustand ceva ce miroase divin.

@ anaemona,n-am ce face si recunosc ca si imaginatia ta e de nota 10/in principiu cautam avatare care sa ne reprezinte .

@rvn, ai dreptate cu ingrasatul prin infometare,dar cu ce miroase divin sa te opresti doar asa la ...o gustare ,mare lucru.Eu mai degraba ma abtin de la gustat ca daca-mi place ceva mult....:))
cat priveste linia,lasa ca nici tu nu ai a te plange :)

Continuati ! E foarte induiosator .Premiul Nobel pentru pace si intelegere . :P


Pozele dispar , dar raman urmele picioarelor goale in iarba .

'' Trecând peste făgaşul unde totdeauna mustea puţină apă stătută la umbra ferigilor şi a bureţilor de stejar, descoperi un covor nebătătorit . smălţat atât cu anemone de pădure stropite cu pete de-un roz-pal pe cele patru frunze întunecate , cât şi cu hreniţe scânteind la soare într-o minunată unduire verzuie.Surprinsă de atâta prospeţime şi de tăcerea care se cuibărise acolo , se descălţă să nu rănească plantele decât cu picioarele goale ''
Podul ( Muzeul negru ) - A. Pieyre de Mandiargues

Când bărbatul nu e mulțumit de mâncare

http://vimeo.com/76714430

Rusine mai bremen, asta e spiritul Craciunului la tine? :)) BTW, urasc spiritul Craciunului, n-am idee cine l-a inventat si de ce trebuie sa bintuie acum, dar pur si simplu nu-mi place sa am de-a face cu el :)

N-am idee unde as putea pune in alta parte o mica istorioara care mi s-a intimplat ieri, in bucatarie. Ca de obicei, mi-am facut un green smoothie, numai ca l-am lasat cam mult in blender si am zis sa il amestec putin la masinarie inainte sa-l beau, pentru ca in timp lichidul si pulpa se separa. Numai ca de obicei nu ma uit cum a ramas setat blenderul si evident era pe maxim. In capul meu :) fiind doar jumate de container, am zis ca-l amestec putin si nu e nevoie sa-i mai pun capacul, mi-a fost lene sa iau capacul de la jumate de metru distanta si sa-l apas pe vas. Wrong!!!!! Intr-o secunda eram toata verde, tot peretele si frigiderul si tot din preajma la fel. Nici n-am putut sa ma enervez, am inceput sa rid :)) era clar ca trebuia sa fac curat in bucatarie, mai ales ca tocmai il asteptam pe copil sa vina acasa dupa 4 luni de absenta. Cam asta a fost, 2 secunde de lene = o ora de munca. Si bineinteles n-am avut pe nimeni la indemina sa dau vina.

anaemona :)

Si daca tot ai dat startul la destainuiri uite una mai grava: am gatit un amestec de orezuri din acelea integrale(ca n-am putut ramane imuna la trendul cu integralele :D ) :orez rosu thailandez,orez negru,orez salbatic,ovaz integral,orz integral.Legume din belsug,arome,tot tacamul de rigoare.
Produsul final a fost foarte gustos; dar ca aspect mi-a iesit foarte inchis la culoare,ziceai ca am fiert sfecla rosie.
Toti s-au uitat chioras la creatia mea ,desi au mancat .N-am indraznit sa ma compromit pe forum cu poze:)) .

cred c-ai exagerat cu amestecul de orez, orz si ovaz. totusi, nu suntem nici gaste, nici caluti.
niciodata n-am combinat mai multe feluri de orez, fiindca as fi riscat sa ramana partial nefiert.
din cate stiu, orezul salbatic are un timp de fierbere mai indelungat, dar eu obisnuiesc sa-l tin inmuiat in apa, cam 30 de minute inainte de a-l prepara. cu siguranta, trebuia sa te gandesti inainte de a pune orezul rosu, ca acela va colora toata mancarea. dar nu-i nimic. numai experimentand, se invata totul.

p.s. eu ma pregatesc cu mult avant pentru carnatii traditionali de Craciun. sper sa nu ratez in combinarea cantitatilor de ingrediente, c-am festelit-o! nu de alta, dar dupa 9 ore de serviciu, este posibil sa clachez in fata umplerii matului de porc.

rvn,asa e cum spui tu,dar sa stii ca a mers si ca mine:)
Si eu inmoi orezurile inainte de a le gati,dar aspectul preponderent inchis a fost de la cel negru(un soi mai strong cred).
Combinatia rosu cu alb(rafinat) e si ea placuta la gust ,iar aspectul in acest caz e chiar misto.
La combinarea ingredientelor tocmai asta e provocator ,sa te joci putin cu proportiile si sa vezi diferentele de nuanta la gust (fie ca-i vorba de zacusca sau carnati de casa).
Asteptam poze cu ce ti-a iesit:)

La Multi Ani!
 

LA MULTI ANI tututor si felicitari pentru aranjamentele superbe, elaborate si academice, demne de pus in cartea de bucate a lui Bree Van de Kamp (Hodges). Stiti voi cine e, asa ca nu mai insist.

Pana una alta, iata ceva mai putin pretentios. O incercare de somon prajit:



si o fripturica la fel de traditionala precum oala muncita din greu in care a stat in cuptor:




Toate cele bune si pe curand!
Zeno

ups!!!!!!!!
mmmm...mi-ai facut pofta de somoane!

si ca urmare,mi-am facut-o.
Attachment 2427
Attachment 2428

din cate stiu eu, somonul nu e prea bun prajit. Eu de fiecare data cand il, il fac la cuptor si sa fie un pic roz in interior ca daca-l gatesti prea tare s-a dus naibii tot gustul. Bine, eu n-am cunostinte prea mari in domeniu, da din cate stiu. :D

mie mi-a placut. este excelent. de obicei il pun pe gratar, in folie de aluminiu, dar de data asta am folosit tigaia mea antiaderenta, unde poti praji orice, folosind foarte putina grasime. se pot folosi uleiuri aromate sau unt, indiferent insa, gustul somonului nu se modifica prea mult din cauza asta. ceea ce-i confera savoare, este sosul. aici intervine marea arta a bucatarului. eu am pus asa: o lingura ulei de masline (de buna calitate!), un stop de vin alb, cateva firicele de maghiran si un varf de lingurita de mustar cu boabe. si nelipsitul suc de lamaie, dupa ce am oprit focul de sub tigaie. carnea nu s-a ars, chiar a fost asa cum trebuie, roz-portocalie. asociata cu cartofii fierti si apoi rumeniti in putin unt, chiar a fost un fel de mancare apreciat. firul de usturoi verde taiat longitudinal peste cartofi a fost exact ingredientul minune, care lipsea pentru aroma speciala a cartofilor.
acuma poti cauta singura daca ceea ce spun eu, au constatat si altii. internetul este plin de retete cu somon prajit. sunt convinsa ca este la fel de bun si gatit la cuptor, dar n-ar strica sa incerci si varianta prajirii, fara a te gandi ca de la o bucata de peste prajit pui 10g de grasime pe burta si solduri.
somonul este oricum, un peste gras. grasimea din el se topeste la caldura, indiferent de modalitatea de gatit. asa ca...aia oricum se "pune". macar sa se puna cu "gust".
iti doresc succes!

uite, curiozitatea m-a impins si pe mine sa caut alte asemenea retete si-am descoperit-o pe-asta, pe care sunt sigura ca o s-o incerc cat de curand. cu prima ocazie de iesire la cumparaturi, o sa cumpar uleiul de susan si taiteii chinezesti, care-mi lipsesc din camara si o sa incerc asa ceva. nu este prima data cand aud despre combinatia asta, cei care au incercat-o au spus ca este delicios.
Attachment 2429
Somon prajit, in stil chinezesc

O reteta de somon prajit, in stil chinezesc din: fileuri de somon, taitei, morcov, dovlecel, ardei gras, fasole verde, patrunjel, sos de soia, ghimbir, miere, mustar de dijon si ulei de susan.

Ingrediente:

4 fileuri de somon
300 g taitei
1 morcov, razuit fasii
1 dovlecel, taiat felii
1 ardei gras rosu, taiat felii
200 g fasole verde, taiata in doua si porumb mic, taiat in doua
1/2 legatura patrunjel, tocat
8 linguri sos de soia
1 lingura ghimbir razuit
2 linguri miere
1 lingura mustar de Dijon
1 lingura ulei de susan


Mod de preparare:

Amesteca sosul de soia, ghimbirul, mierea şi muştarul şi pune marinata în tava de copt. Aşaza somonul şi unge uniform. Incinge grătarul şi frige somonul pe ambele Dârţi, 3 minute. Pune din nou somonul în tava, acoperă cu folie şi da la cuptor 12 minute, pânâ când se pătrunde.

Intre timp, fierbe tăieţeii, conform instrucţiunilor înscrise pe ambalaj. Incinge uleiul de susan in wok şi prăjeşte legumele 2-3 minute, amestecând continuu.

Adaugă tăieţeii fierţi şi scurşi de lichid, pătrunjelul, marinata din tavă. Porţionează în boluri şi pune deasupra fileurile de somon.

mici experimente culinare:
Attachment 2436
Attachment 2437
un fel de turtica, lipie...foarte buna si crocanta, care a mers la fix cu salata de vinete coapte, dar cred ca se poate asocia oricand, cu orice compozitie pe baza de frunze, tomate, branzeturi...
Attachment 2438
Attachment 2439
Attachment 2440
o tentativa de budinca din cartofi si ciuperci, pe alocuri nereusita, din cauza faptului ca, iar am vrut sa scap de ceva resturi din frigider, dar, mi-au lipsit alte ingrediente, care nu erau absolut necesare, dar ar fi completat cu succes, ceea ce mi-a iesit in final.

tot la categoria "incercari", dar de data asta, ceva mai ample...
de fiecare data cand fac piata, ajung sa cumpar si lucruri de care nu am idee daca imi vor folosi vreodata, in demersurile mele culinare. de data asta, n-am stat pe ganduri prea mult si daca, in nebunia mea, tot am dat o avere pe 4 pungi de hartie de copt, ambalate intr-un carton colorat cu instructiuni de folosire, mi-am zis sa incerc, sa vad cat de aproape de realitate este reclama.
"pui cu lamaie, ierburi aromate si ciuperci"
Attachment 2443
Attachment 2444
Attachment 2445
Attachment 2446
Attachment 2447

Foarte fain, rvn, imi lasa gura apa... Ne dai reteta la budinca de cartofi, te rog, arata super! Si puiul arata bine, am vazut pungile si eu, merita cumparate?

Am facut multe dulciuri in ultimul timp, nici nu mai stiu ce... Printe cele mai faine au fost astea:

Banoffee Pie - un tort cu blat de biscuiti macinati cu unt topit, peste sos caramel si banane si apoi frisca.





Tortul de nuci de pe goodfood.ro - time consuming, dar merita tot efortul:



Iar ieri am inventat ceva (care desigur a fost deja inventat). Am facut aripioare crocante cu reteta asta Aripioare picante ca la KFC , doar ca eu nu le-am facut picante din cauza de copii si de gusturi si mi-a ramas materie prima. Asa ca am facut niste asa-zisi corn dogs (nu stiam ca asa se cheama, dar vazusem in filmul Strumfii 2 si i-am cautat pe net). Ai mei au fost mai mult wheat dogs, pe romaneste sunt de fapt crenvursti pane. Sunt foarte buni. Azi am facut o tura doar de crenvursti la cererea publicului degustator.

poti incerca buzunarele de hartie daca vrei. eu am fost multumita de rezultat, desi cred ca poti folosi cu succes si hartia de copt la metru, plus de asta, condimentezi carnea cu ceea ce iti place tie. condimentele din punguta care se vinde cu buzunarasele sunt destul de bune, dar eu m-am dezobisnuit de mixturi din astea si sunt putin cam prea sarate. atentie, deci, nu mai adauga sare!
budinca de cartofi este ceva banal. nu-ti trebuie decat cartofi fierti taiati cubulete, morcovii deasemenea si ciupercile pe care le-am calit in putin ulei, inainte de a amesteca totul intr-un castron si a-l pune in vasul de copt. dupa gust, pui verdeata, piper si ce-ti mai trece prin cap. eu am pus un fir de ceapa verde si altul de usturoi, taiate foarte marunt.
astazi a viscolit ca la Polul Nord, motiv pentru care m-am gandit ca n-ar strica sa gatesc ceva super usor cu aroma innebunitoare, care sa-mi umple bucataria si sa potoleasca foamea:
cartofi cu carnati la cuptor.
Attachment 2448
Attachment 2449
Attachment 2450
Attachment 2451
Attachment 2452

si fiindca tot am incins cuptorul am avut chef sa coc ceva ce fac foarte rar, cu toate ca este un dulce la indemana oricui si foarte popular...
Attachment 2453
Attachment 2454
desigur, nu se compara cu tortul tau, chiar daca si la mine decorul este tot cu nuci, dar eu zic ca a meritat sa pierd 40 de minute din viata, numai ca sa-mi ademenesc simturile cu asa ceva...

Mersi, rvn, suna super simplu - n-am gatit inca ceva de genul, sigur o sa fac, iar deasupra banuiesc ca ai pus oua batute si ceva cascaval. Fain.

oua batute cu smantana. dealtfel, doua linguri de smantana am pus si in amestecul de cartofi.

Am facut si eu o isprava....chiar mi-a placut gustul. Am pus in blender menta, rucola, busuioc, ceapa verde, sucul de la o jumatate de lamaie si coaja de lamaie, niste piper, sare si ulei de masline. A iesit verzitura aia. Dupa care am pus pastele peste in bol si am amestecat. Si, voila! Stiu ca nu se ridica la standardele topicului dar a fost bunuta.

faraimaginatie, arata foarte fain ce ai facut tu !
Simplu si de efect / very stylish verdele acela pe paste !
Iar prezentarea cu care ti-ai introdus produsul...e si ea un deliciu :)
In aceeasi ordine de idei,ce fac fetele pe aici ma descurajeaza si pe mine sa mai afisez ceva.
Chiar si preparatele mai simple , parca ar fi cine stie ce minuni(rvn,la cartofii tai ma gandesc!)

faraimaginatie, arata foarte bine si combinatia e foarte buna. Dar, daca vrei sa mergi mai departe, data viitoare fa pastele din zucchini, cu un pealer sau daca ai altceva la indemina e si mai usor. Dupa ce ai facut fisii de zucchini pui putina sare pe ele, ca sa se inmoaie si sa ia aspectul de paste, apoi scurgi lichidul si pui sosul tau.

Eu de mult n-am mai gatit nimic de pozat, dar azi m-am ambitionat sa fac o salata colorata, special ca s-o pozez :)) Sa stiti ca e mai elaborata decit pare. Se taie tot felul de vegetale julienne si se pun la macerat cu un sos cu tot felul de minuni. Eu le-am lasat vreo 5 ore si a fost excelenta. Pentru ornat am pus verziturile alea, care de altfel sint extrem de gustoase.

adevarat ce spui! orice prepari, chiar si o simpla salata, sau cartofi la tava, asa cum am gatit eu, trebuie asezonat cum se cuvine, fiindca atfel, ramane fara gust.
mancarurile gatite de mine sunt un pic hipercalorice, dar consider ca imi satisfac propriile gusturi (cu mici exceptii) si asta este cel mai important, simt ca nu pierd timpul, fara sens, in bucatarie.
pe de alta parte, uneori, gatesc chiar cu entuziasm, este o forma de relaxare excelenta, un fel de recapatare a echilibrului psihic, asa cum nu se intampla in alte circumstante.
poti incerca cu incredere sa gatesti cartofii, asa cum am aratat eu in poze. rezultatul este garantat si daca nu ma crezi, poti face urmatorul experiment: 1. cureti cartofii de coaja, ii speli, ii tai in forma dorita, amesteci cu ingredientele care-ti plac si bagi tava la cuptor. 2. faci ca mine, calind totul pe rand, cateva minute si apoi asezi in tava de copt, continuand procesul de gatire in cuptor. o sa observi imediat diferenta. nu-ti mai ramane decat sa savurezi niste minunati si simpli cartofi gratinati, care-ti vor unge la suflet, papilele gustative.

hiperhiperhipersuperhipercaloric:
Attachment 2455
Attachment 2456
Attachment 2457
Attachment 2458
si sa pofteasca cine are chef!

Mersi, anaemona. Chiar am un dovlecel in frigider. Suna bine sugestia ta :D

Mi-am suflecat manecile si am incercat sa fac ....MACARONS.Unii au iesit prea mari ,altii prea mici ,doar cativa s-au indurat sa faca "piciorusul"caracteristic care trece bezeaua in lumea selecta macarons.Si?Ne-am lins pe degete de buni ce au fost .Nu i-am pozat ,dar voi persevera pana obtin unii pozabili!:) :)