@nume

longshot ti-a respuns oarecum, intr-o potstare precedenta. la nivelul subiectului, prin intoarcerea obsesiva spre detaliu, prin felul de filmare, prin rasturnarea conceptului general de actiune (mai mult o amanare continua), se apropie de 'blowup'-ul lui antonioni. anyway, recunosc ca problema este foarte discutabila - dar sa tinem cont si de urmatoarea coincidenta, anume ca dra sofia coppola ii cita pe antonioni si fellini cu 'lost in translation'.

Eu il vad masterpiece, tocmai pentru aceste secvente. Merita calificativul numai pentru asta. Asemanari cu Blowup n-am remarcat. Subtilitatile lui Coppola sunt mult mai pe gustul meu decat cele ale lui Antonioni.
Blowup ramane la mine un film antipatic.

La Special Thanks???

comme une image - 6/10 - o adunatura de perosnaje enervante, cicalitoare si dominate de niste obsesii meschine. pasati-l fara remuscari !

american hitory x - 6/10 - well, well. aici vroiam sa discut mult. intr-adevar, rasismul ramane, in ciuda tuturor aparentelor, o tema deranjant de actuala & mereu starnitoare de angoase. intra-devar, filmul lui tony kaye prefera o abordare extrem de transanta, dura si oripilanta a problemei. intr-adevar, muzica este senzationala (anne dudley), norton stralucitor (cel mai stralucitor dintre toate rolurile de pana acum !).

dar ce ne facem totusi (numiti-ma chitibusar, pudic, cum vreti) cu subtilitatea ?? pt ca tony kaye ajunge sa trateze totul cu atata franchete, incat nici nu-l intereseaza (si are grija ca nici pe noi sa nu ne intereseze) verosimilitatea actiunii. cu atat mai putin rafinamentul expunerii. personajele sunt fascinante mai mult prin fragilitatea mentalitatii lor, prin orbirea cu care aclama ura (ura pt ce: pt negri, pt evrei, pt crestini, pt planeta, pt iisus ???), dar si prin usurinta saltului fatal in cealalta baricada (in urma unei incarcerari de cateva luni, derek devine un inamic convins al rasismului, dar nu tot el il sustinea, trup si suflet, cu umerii incordati, cu catva timp in urma ??). povestea mizeaza mai putin pe credibilitate, si mai mult pe angoasele starnite de existenta unei asemenea organizatii teroriste underground. iar 'subtilitatea' (eh, asta mai conteaza ??) mizanscenei ne face sa urmarim un cliseu final cumplit: personajul lui edward 'john connor' (sorry, ed, dar tot cameron ne-a facut celebri !) furlong, impuscat in toaleta, de un negru rasist (!), cu lucrarea care urma sa rastoarne perspectiva omenirii in pragul razboiului cu sine si alte blabla-uri in mana.

come on ! intr-adevar, filmul este filmat foarte roughly, cu inserturi alb-negru pt flashback-uri, socheza cu un viol homosexual 'prins' fara nici un menajament pe film si cu multe aspecte. dar deja trebuie sa ne gandim unde tragem linia intre forta de convingere si indiscretie. :hmm:

in interviuri, my padawan.

Care e legatura cu citatele din film ?

eu ziceam doar ca insasi coppola recunostea influentele neorealismului italian.

E bine ca macar cu memoria stai bine.Cu logica insa...

American History X poate sa fie multe, dar neverosimil nu cred ca e unul dintre adjectivele pe care poate sa le ia. Ti se pare neverosimil ca dupa ce 'fratii' lui i-au fisurat & penetrat credintele la propriu si la figurat sa renunte la bullshit-urile alea? O faza de care ma puteam lipsi cu usurinta a fost cea de la sfarsit, in care ala mai mic trage concluzii in stil Road to Perdition, insa intr-o maniera mai putin scarboasa decat in Road to Perdition.

hai, renunta, muraturo ! daca mai ai de gand sa intri pe cinemagia, debiteaza ceva daca nu inteligent, macar folositor.

pi deocamdata ii dau un 9/10. explicatii inca nu pentru ca trebuie sa il revad neaparat. :oops:

nu. daca derek credea realmente in 'bullshit-urile alea rasiste', in nici un caz nu renunta la ele dupa un futai homo. asta pt ca ceea ce i s-a aplicat putea veni de la oricine. eu atrag in continuare atentia asupra fragilitatii ideatice a personajelor: oricat de fanatic ai fi, este imposibil sa sanctifici rasa alba (eventual poti sa fii dobitoc); tinand cont de asemenea schimbari de conceptii usurele, am fi oare surprinsi daca norton ar fi reimbratisat acele bullshit-uri dupa uciderea fratelui sau ?

Instinctele de rozator incoltit,incapabil sa-si argumenteze parerile,au mers de data asta prea departe.Te-ai obisnuit probabil cu stilul papagalului,mereu dispus sa regurgitezi idei fara a face un minim de efort neuronal pt. a le intelege si ca orice snob profesionist incepi sa o iei pe aratura cand esti contrazis.

1. A cita si a fi influentat sunt doua lucruri diferite.Cand scrii citeaza cu Lost In Translation pe Fellini si Antonioni inseamna(in cazul grosier cand echivalezi "a cita" cu "a fi influentat") ca imprumuta ceva din temele si/sau stilul lui Fellini si Antonioni.Daca chestia aia pe care tu o numesti creier ar face si altceva inafara de a reproduce niste fraze citite pe internet ti-ai fi putut argumenta fraza,in schimb creierasul tau(chinuit probabil de atatea expertize bombastice) a coborat la stadiu vegetativ.
-a cita(in sensul corect al cuvantului) e ceea ce face Godard in Vivre Sa Vie(il citeaza pe Dreyer).
2.Faptul ca ai abonament la Cinemateca si ti se da voie sa scrii niste maculatura la un ziar nu inseamna ca ai habar ce spui,din contra esti o gluma proasta.
3.Faptul ca nu prea te ajuta cerebelul si lingi orice mana care e dispusa sa-ti arunce cateva firmituri e una,cand incepi insa sa-ti pui in valoare proasta crestere si faci glume de genul celei de mai sus se poate discuta altfel cu tine.

@notorious
Citatul in film e cu totul altceva decat citatul din articole. In alte circumstante i-as fi tinut isonul la greu lui Serghei (din oficiu). Nu trebuie sa te ataci atat de rau aiurea, are dreptate. Tocmai ti-a iesit un sfant din gura.

Un exemplu (simplu): Mad Max, r. George Miller - debut. Miller realizeaza un film dur, violent, cu mult suspans, al carui stil sufera numeroase influente (recunoscute de autor) de la benzile desenate la "westernurile spaghetti" ale lui Sergio Leone.

in mod normal, esti ultimul om cu care sa fi vrut sa ma cert, deci hai s-o luam calm si metodic, fara instincte de rozator incoltit (mi-a placut expresia, dar, daca vrei sa atingi pe cineva cu ea, n-o arunca la bataie doar pt ca suna bine) - pt ca acuza imposibilitate de argumentatie este total deplasata si ar trebui sa stii asta:


teroretic, a cita presupune a fi influentat intr-o oarecare masura, nu ? astfel, coppola il citeaza direct pe fellini, in scena in care personajul lui scarlett johanssen urmareste la televizor 'la dolce vita' ;) si este puternic influentata de stilul lui antonioni. afirmatia am argumentat-o serios anterior (nu mai tin exact aminte unde, parca tot pe 'ultimul film vizionat'), impreuna cu herbert, minrep si nume (aflat, ca de obicei, in contraatac). daca tu n-ai fost pe faza, asta este problema ta. eu chiar n-am chef sa spun acelasi lucru de jdemii de ori pt ca nu-mi place sa ma repet.


corect, 'patimile ioanei d'arc'. consumat. altceva ? dar vezi ca, in acelasi timp, il si omagiaza: este un moment spre finalul filmului cand, asemenea filmului lui dreyer, dialogurile devin mute iar replicile sunt transpuse pe ecran sub forma de subtiltes, lucru esential pt conceptia filmului in sine, o tragedie moderna (in care godard are aceeasi sensibilitate fata de eroina sa), al carei final, de fapt, il anticipam inca din primele minute...


orgoliul tau atins, de musculita constienta de propria conditie, este extrem de transparent. dai drumul la robinetul cu ofense explicite si mai ai indecenta sa ma acuzi de proasta crestere. ceea ce te plaseaza in off-side, seniorule.

ne mai auzim noi - forumul asta este o lume mica !

deci, ca sa rezumam: coppola este influentata de amandoi (fellini si antonioni), lucru pe care ea insasi il recunoaste in interviurile date. simplu. chiar asa de greu era sa invarti putin de manivela aia care iti actioneaza neuronii ?

Care ar fi ?


Pentru simplu fapt ca aia doi se uita in camera de hotel la filmul italianului in timp ce beau vin din paharele alea patrate de lemn? Nici in Sinuciderea fecioarelor, nici in Lost in translation n-am sesizat influenta lui Fellini. De Antonioni nici vorba.

twu weeks notice :) ce pula'mea...5.

el - 8/10 - foot fetish, gelozie, paranoie.tensiune redata subtirel pe la jumatatea filmului. scena de criza din final, in biserica, face toti banii sau, ma rog, tot spatiul pe hard.

chungking express 9/10 - mi-a placut mult mai mult ca ITMFL. ar fi avut 10 daca prima poveste nu mi s-ar fi parut cam nefinisata. iar california dreamin :love:

ok, in privinta lui fellini, a fost doar o eroare de exprimare - dupa cum am mai spus, coppola doar il citeaza pe fellini. dar daca acum ai cita cateva fraze ce apartin lui gorard (dau doar un exemplu !), nu inseamna, totusi, ca godard ti-a influentat (sau macar ti-a intarit) anumite convingeri ?

insa, in legatura cu antonioni, sunt dezamagit ca te incapatanezi sa nu vezi ce este evident. coppola nu foloseste povestea decat intr-un mod mai degraba functional (doi oameni ajunsi intr-un moment crucial din viata care se indragostesc, in ciuda diferentei de varsta), doar ca sa poata studia personajele sale. iar pt asta, uzeaza de mijloace diferite - momente de tacere ciudata (este un cadru in care poti vedea perfect dezorientarea, confuzia pe care o simte johanssen in acea sala de jocuri din tokyo - este imposibil sa descrii in cuvinte jocul de lumini, imaginile suprapuse, muzica, trebuie sa vezi scena in sine; desigur, imi vei spune ca totusi coppola apeleaza prea mult la metafore, la simboluri, gen dezorientarea in sensul propriu al cuvantului vs dezorientarea existentiala - poftim, am reusit iarasi sa fiu bombastic, fir-ar sa fie !). apoi, imaginea, in care domina caredrele lungi, fara taieturi de montaj (precum superbul cadru in care aceeasi johanssen sta lipita de geamul camerei sale din zgarie-nori, dandu-ti impresia de plutire deasupra intregului oras). apoi, muzica, ce completeaza perfect filmul in sine.

dar ceea ce trebuie in primul rand sesizata este insistenta pe detaliu - dupa cum am mai mentionat, povestea din 'lost in translation' se dezvolta in lungi scene lipsite de dialog, doar prin imagine joc actoricesc.

te rog, mai gandeste-te, totusi ! ar putea fi vorba si de faptul ca nu ti-a placut 'blowup'-ul lui antonioni ?

Am o dilema (recunosc ca nu stiu). Daca intr-un film arati pe ecranul unui televizor imagini dintr-un alt film - sa zicem Taxi driver - asta e un citat ?
Daca-l pui pe personajul tau sa zica in fata oglinzii : "Are u talking to me?", e clar ce e.
Secventele despre care vorbesti tu la Lost ... le-am remarcat si eu (nici nu era greu). Spune-mi analogiile pe care le-ai gasit tu in filmele lui Antonioni.
Posibil.

kagemusha - 8.5/10 - un alt film de inspiratie istorica de kurosawa, caracterizat, in primul rand, de grandoare (ca si urmatorul 'ran', de exemplu). frumusetea poetica (poate exagerez daca spun 'shakespeare-iana' ?) a vorbelor rostite de personajele sale, imaginea perfecta (in cadrul luptelor, apare adesea un fundal monocolor, ce poate fi rosu-aprins-sangeriu, sau un orange strident; multimea de osti este filmata deseori in cadre stranse, probabil si un mijloc de a depasi insuficienta financiara) si jocul lui tatsuya nakadai, in rolul 'umbrei razboinicului', imaculat, nu pot sa faca din acest film unul dintre cele mai bune late-kurosawa. totusi, sub 'ran'...

amadeus - 10/10 - still gotta love it ! :)

amadeus.
true...true. :D

na ca am avut si io timp sa ma uit la niste filme!

Million dollar baby 8.5/10
Mickey blue eyes 5.5/10
Confidence 6/10
Resident evil 2 7/10
The village 6/10
Soul plane 4.5/10
Dawn of the dead 5.5/10
Garfield 7.5/10
Dodgeball 5/10
The perfect score 6/10
Walking tall 6/10
The whole ten yards 6/10
Star Trek Nemesis 6/10
New York minute 6/10 oh boy…twins…
Collateral 6/10
Gothika 5/10
Cold Mountain 7/10 (10/10 pt nicole)
Elf 6/10
Wrongfully accused 5/10
Home on the range 4/10

zi shi noapte fara lipsa ta

the woodsman - 8,5/10

der undergang - 9,7/10

hitch - 6,2/10

Imi place salata de pui dar nu pot manca deoarece am alergie. Mi se aplica efectul huckabees si in loc de peste (ce mi s-a promis) primesc pui. Si totushi efectul huckabees nu isi face efectul si ajung la urgenta. Cam asha fost si cu acest film I :love: Huckabees. Gushti din el, iti plac unele replici (accept loneliness and retrieve in extreme nothingness & others) si pe parcurs iti dai seama ca filmul nu e bun. What can i say?
F.uck-a-bees! 4/10.
Jude Law sickens me ... iar Naomi Watts e hidoasa knd mananca biscuiti cu ciocolata si ii ramane crema intre dinti ... :sick:

Merita efortul de a-l lua de pe net?

in legatura cu visatorii sunt confuz. pt ca, desi bertolucci incearca de fiecare data sa faca un film mai erotic, mai provocator decat capodopera sa din anii '80, 'ultimul tango la paris', aluneca mai degraba spre pornografie. si pt ca felul in care isi exprima el dragostea despre film, mult prea evident si oarecum infatuat, desi nu ma lasa rece, este cam lipsit de imaginatie.

nu regreti cele doua ore de vizionare. dar daca il ratezi, nu pierzi nimic.
si eu tot in jur de 8 parca i-am dat.

days of being wild 8.5/10
ala cu james dean d p tvr 2 6/10

mondo cane 8/10.
interesanta lume in care traia autorul...nu stiu daca mai sunt valabile exemplele, dar contrastele sunt cu siguranta.
punctul slab: secventele despre asa zisa arta moderna (masini strivite si femei "pensule" albastre).
puncte tari:
1-decapitarea vacilor cu o singura lovitura de catre soldatii gurca
2-femeile insulare ce vaneaza barbati spre a-i "agresa" sexual
3-betivii de la beraria tabu
4-macelarirea porcilor
5-friptura de caine

p.s.: nu e pentru domnisoare sensibile la grozavii

Yves Klein? In ce context?

nu stiu ce artist ceh picteaza cu ajutorul femeilor "balacite" in vopsea albastra pe melodii clasice interpretate loco de o mica orchestra( probabil de camera).
nu m-am obosit prea tare sa retin numele "super-artistului"

Da, "Mondo Cane" a socat lumea prin anii '60, când eram eu mic. Pe mine m-a socat prin '78, când eram mai räsärit. Acum nu mä mai socheazä nici de fricä, desi recunosc - e o secventä care mi-a rämas lipitä de suflet: Rapsodia Palmelor din final, si piticul însângerat care plânge. E fictiune, se vede de la o postä (la fel ca multe alte episoade inventate de Jacopetti si Prosperi ca sä-si "rotunjeascä" povestea), da' o nimereste bine!
Oricum, din päcate, filmul contine multe tzepe, e mai degrabä comercial decât sincer, iar ca limbaj cinematografic... Scuze!
Oricum, uite-aici mai multe (are si poze!)
http://www.dvdmaniacs.net/Reviews/M-P/mondo_cane.html

aoleoo. pai inseamna ca la mine a juns o versiune trunchiata, pt ca n-am vazut multe scene ce apar in linkul asta.
filmul pe care l-am vazut eu se termina prezentand cultul avioanelor cargou. (cu "salbaticii" ce incercau sa atraga un avion pe pista lor improvizata pe varful dealului)

Da, tu ai vazut primul "Mondo Cane". Imediat s-a fäcut si "Mondo Cane 2". La noi în arhivä sunt cuplate, iar la cinematecä se dau mereu împreunä - vreo 4 ore...

m-am prins pana la urma care era treaba.....ma ocup acum sa rectifiez situatia :D

bun.inca o zi, inca un morcov.
afectat si eu de gripa asiatica in ultima vreme, cum zice bellhop, vazui new police story, incurajat de buchetul de nominalizari pe care il stranse la hkfa (nefructificate though). film de actiune stereotip, cu batai mii si explozii faclii, iese in evidenta si se deosebeste de fratii sai americani prin unele idei (slide-ul pe cladire) si unele scheme de cafting (bataia in magazinul lego). povestea insa e atat de moronica incat te iei cu mana de cap si te dai cu capu de tastatura. eh, vorba vine.
6.5/10

ce bomba de film a fost asta si ce tari au fost Police Story 1,2 si 3...

cu capul plecat si cu piciorul drept jucandu-se in nisip, recunosc ca n-am vazut respectivele. dar oricum :

imdb trivia - Despite having "Police Story" in the title, this film has nothing to do with Chan's other Police Story films.

so there :P

'layer cake' (il aduce tifful), in regia lui matthew vaughn (producatorul lui ritchie la lock, stock... si snatch): (cam mult)zgomot pentru (mai)nimic.
reteta e asta: to go up the cake layers till you get to the bottom ;). once there, you feel like being on top, and you can call yourself 'cherry'. un ton mai serios decit in filmele lui ritchie, filmat frumos, poveste cu mafioti si trafic de droguri, o bataie violenta, romanul ala pe care il folosesc toti strainii in rol de sirb si citeva smecherii de serial politist. interesanta vocea lisei gerard (ex-dcd, pentru cei care nu stie si ne urmareste in acest moment), care coboara adinc in fiintele din fata ecranului. pastrati-va banii.

am vrut sa vad The Tuxedo, dar din cauza Papei (Dumnezeu sa-l ierte) si a faptului ca MI SA STRICAT TELEVIZORUL a trebuit sa renunt!!!!! :(( :(( :(( :(( :x :x :x god damnit!! fucking television!!!

'Super-artistul' este taticul Yves Klein, artist atat de ceh incat s-a nascut la Nisa. 'Balaceala' respectiva este unul dintre primele performance-uri din istoria artei (contemporan manifestarilor similare ale lui Beuys, Arman, Georges Mathieu, Niki de Saint Phalle sau Lucio Fontana), poarta titlul de 'Antropometries' si patenteaza pentru noi celebrul IKB. Spun pentru noi pentru ca voi sunteti atat de afoni in arta contemporana incat mi-e si mie rusine de ignoranta voastra.
Mai puneti si voi burta pe carte...

ok. greseala mea. n-am prea dat atentie numelui si nationalitatii, si, dupa cum bine zici, sunt afon la arta contemporana si mai ales performance-artul asta pe care il gusti cu atata placere. asta e. trebuie sa mai iei si suturi in fund ca sa faci pasi mici inainte.
totusi, acum inteleg interventia ta de mai sus. era cu scopul de a te da rotund pe langa noi, cei "mai jos ca tine". puteai foarte bine sa explici de atunci tot ce aveai de zis, si toate erau un pic mai frumoase si civilizate.
cat despre statul cu burta pe carte, n-ai tu grija de asta. acum poate o sa intelegi si tu ca ingineria nu se mananca cu filosofie si arte plastice, ci cu calcule riguroase si desen tehnic.
iar despre asa zisa rusine pe care o simti pentru nestiinta noastra, mai bine sa nu mai vorbim.

p.s. m-am uitat iarasi la secventa respectiva si am auzit foarte clar ca "pictorul cehoslovac...." deci nu stiu cat de departe am fost.

cough: voiai sa spui anii '70, nu? sau mai exact, inceputul anilor '70 (there's a huge difference)

mondo cane 2 8/10

continua stilul primului film.
de remarcat cocertul pentru pian si palme. :lol:

no shit.

IKB is so cool.
ca si manifesto-ul. ca si jurnalul unei singure zile.

perceptia chiar depinde de perspectiva.

Ok. As avea si eu o rugaminte: poate imi explica si mie cineva candva care-i treaba cu filmul asta Sin City, regia Robert Rodriguez si cu Tarantino ca 'guest director' cica. Pentru ca mie mi s-a parut Pure Crap. Da, imaginea e excelenta, da, scenele daca le tai si le pui ca videoclipuri sunt toate foarte seducatoare, dinamism si 'glume' cinefile (?!) destule--ma refer la scene care par decupate din alte filme, da, ok, dar toate astea sustinute de o poveste de trei lei, de fapt nici nu e clar ca exista vreo poveste, si de replici de doi lei cinzeci, totul cliseu pana te apuca cu greata, si unde mai pui no emotion whatsoever. Nothing. Cand nu admiri rosul rochiei vreunei tipe in cadrele alea alb-negru, sau nu-l admiri pe Benicio Del Toro (care joaca bine) sau pe Clive Owen (care joaca si mai bine, de fapt he's stealing every single scene), atunci doar casti. Si casti. Si casti. A, da, si mai e si un voice over (asa se cheama atunci cand te insoteste o voce 24/24?) care e incredibil de monoton si plictisitor. Serios vorbind: mi s-a parut penibil!!! Imi imaginez ca se vroia o mare gluma, da' parerea mea e ca e un rateu. Astept si alte pareri. :)

PS: da, de fapt daca e sa ne gandim ca filmul e dupa un comic strip, atunci imi imaginez ca e destul de bun. Asta a si fost, un mare comic strip miscator. Si cum zicea cineva, this is 'stylized stupidity'. Violent stylized stupidity. Si probabil ca asta i-a si placut lui Tarantino...

And the problem being?

the incredibles - 9,3/10.... chiar a fost incredibil

meet the fockers - 3,4/10...real shit.