erai in parcul central la Chios.....

cu alei de 20 de km...:)

la cluj e super, in sfirsit a plouat bine, soarele s-a mai domolit.
si incep zilele filmului romanesc!

Gionloc, tu ce ne spui de Tache? Dar de celelalte filme romanesti?

tache e f slab.
filmul ancai damian - intilniri incrucisate - e destul de bun. trei episoade, primul si al treilea bine sustinute de actori, atmosfera buna, partea a doua slaba, cu replici exagerate, atitudini nefiresti pentru situatia data + (aici e cea mai mare hiba) tot felul de burti specifice patriei noastre - lautari, folcloriste.

cam atit :P

a, cand am comunicat prin gesturi dupa proiectie credeam ca esti ironic :)

mie mi s-a parut ciudat faptul ca lumea din sala radea "cand nu trebuia". Iar comentariile de dupa semanau foarte mult intre ele: "hai ca nu e chiar asa de rau". E ca atunci cand te bucuri dupa un accident ca, in loc sa mori, ai ramas fara un picior.

Singura parte care mi-a placut a fost ultima.

Mie mi-a placut Tache. E o comedioara fara pretentii, a feel-good movie,cu un scenariu care merge, desi cauta prea mult gluma, si se intrevede de pe la jumatate unde se duce filmul. E filmat curat, cu momente reusite. Mircea Diaconu e OK, desi pe contre-emploi cumva. In partea a doua scenariul trage prea mult spre caricatura bufa, si sansa de a-l face intr-adevar "amarui" se pierde.
Intilnirile incrucisate au fost chiar OK. La structura, de acord cu gionloc, prima parte e buna (Mimi Branescu remarcabil), a doua e carpita rau si Oxana Moravec abia de reuseste s-o salveze pe ici colo, plus ca un plot-hole considerabil (cum de ajunge Ana in camera de hotel?). Fiindca segmentul doi se lungeste (burti a fost cuvintul care mi-a venit si mie in minte), al treilea e prea scurt si Andi Vasluianu (bun) abia daca are loc in film. Tot aici se simte cel mai bine si mina lui Razvan Radulescu, si imi pare rau ca n-au tratat partea III cu mai multa atentie.
Ce-am mai vazut?
In primele zile, alegeri nu foarte reusite din parte-mi: filme proaste: Macel in paradis, un zece negri mititei cu retarzi coreeni, Karoy, wtf is that movie?, incepe cu un Pacala kazah si se termina cu melodrama de iurta; altele mediocre: Balul de toamna, povesti de cartier estonian cu unele sclipiri, Istoria 52 (Grecia), a cross between Vanilla Sky (sau Abre los ojos, daca vreti) si Groundhog day (dar se ia in serios).
Lucrurile s-au indreptat pe parcurs, mai ales datorita excelentului Intimidades de Shakespeare y Victor Hugo (de Yulene Olaizola, asa-mi place numele asta ca trebuie sa-l scriu), documentar dar cu feel de mockumentar, cu un dozaj admirabil, film simplu si captivant.
Plus Fantomele lui Goya si Funny Games US. Nu m-am dus la filmele despre muzica ca n-am avut chef. Pacat ca n-o sa ajung maine sa vad Oglinzi miscatoare de Ivan si Igor Buharov, mi s-a spus ca e bun. Voi l-ati vazut?

Nu aveam intentia sa intervin, dar iata ca nu ma poci opri.
"Tache e f. slab"... o astfel de afirmatie este ori pur si simplu rea, ori neavizata. Scuze.

Tache, desi e posibil sa nu fie genul meu de film :w00t: , nu am cum sa nu admit ca place.
Stefan, asta cu " se radea cand nu trebuia" e semn rau doar in drama; la un film de comedie nimeni nu poate hotari cand trebuie sau nu sa razi. Pentru ca rasul devine reactia prin care spectatorul arata ca empatizeaza cu ...comedia de pe ecran; stii ca exista spectatori care se ataseaza asa mult de un film, ca rad la orice faza din el. Mie mi s-a intamplat asta cu Tache, in proiectie privata: radea un tip aproape non stop. Ma si enerva oarecum...prea radea, dar, deh, daca asa simtea omu'.

Spre surprinderea mea, reactiile celor de la Cluj din presa, cel putin ce am citit eu in clujeanul, sunt foarte, ultra etc... :). Imi era putin teama de reactia clujenilor pentru ca umorul ardelenesc are o factura aparte.
Va pup si fug la party ca se dau varii chestii moca, cum ar fi un/o mancarica buna.
:D

Tache e intr-adevar foarte slab. Umor ardelenesc?!?! Looooooooool. C'mon, man (or woman)! Astia rid la orice - vezi reactiile la "Aventurierii", aplauze, fluieraturi admirative... O mizerie.

Legaturi de singe (Let the right one in, Suedia, 2008). Un delice de sang noir. Suedia, anii 70. Zapezi. Liniste. Copaci. Calofilie. Etc. Si intr-o noapte, un barbat infofolit in plastic atirna un adolescent cu capul in jos de unul dintre copacii de mai sus, ii taie jugulara si colecteaza singele in liniste. Intr-un bidon de plastic. Are si pilnie. E intrerupt de un caniche. Se sperie, lasa bidonul, fuge.
Film cu orori si suavitati, cu grozavii in spatele carora pindeste zimbetul placid dar demonic al umorului nordic. Filmat impecabil, panoramic si in tonuri potolite. Dar mai ales cu o vampirita fenomenala de 12 ani. Si cu un inger blond tot de 12 ani, care il bate de departe pe angelicul lui Gus Van Sant din Paranoid Park.
Best vampire movie. Ever (well, not ever, since 1979). By a country mile. And then some. More country miles.

tailgunner, ma faci sa-mi para rau ca n-am stat la coada aia :(

care coada ? ca s-au ocupat doar 2/3 din locuri

nu eram ironic :)
ti-am spus ca mi-a placut, nu mult, ci asa si asa.
daca ar fi sa dau note, as spune ca prima parte merita un 8+, a doua e de 5, a treia de 8. iese o medie buna :)


nicio problema :)

despre tache (&co) de ieri, am scris citeva impresii azi-noapte. sper ca acolo va fi mai clar de ce nu mi-a placut filmul. mai sus nu am dezvoltat povestea legata de film fiindca stiam ca o voi face intr-un articol.

articolul e aici.

problema spinoasa a zilei de ieri a fost marilena. mi-era teama ca nu o sa ies viu de la film. e groaznic.

cea mai fabuloasa cronica la un film din fest:

" Arca ruseasca (Russkiy kovcheg - Rusia 2002)
Regizorul Aleksandr Sokurov incearca un film-eveniment despre istoria Rusiei, filmat intr-un unic plan-secventa (o filmare fara intreruperi) intr-un muzeu care la un moment dat devine foarte plictisitor. Ceea ce s-a intamplat si pentru noi, pentru ca pana la urma am iesit din sala..."

autorul este un ziarist acreditat la tiff.

eu as zice sa-si adune croniketele intr-o carte fabulatorie si als sa-i scrie prefata.

Cine?

am cautat pe net, dar n-am gasit randurile cu pricina.
probabil ca au ramas doar pe suport de hartie.

Ba eu le-am gäsit:
http://www.google.com/search?q=incea...L_enRO276RO276
care duce... aici:
http://www.cinemagia.ro/forum/viewto...5775&start=100
:P

cine-(s)fan(tz)

well, sa ma joc si eu putin de-a pronosticurile
din cele 12 filme din competitie am vazut 10. mi-au scapat Karoy, un film kazah, si Ma salama Jamil, un film danez despre arabii transplantati in europa.
oricum, selectia a fost f slaba, pacat de apetitul clujenilor de-a vedea filme (fiecare proiectie programata dupa ora 5 facea sala arhiplina).
eu as da marele premiu filmului francez "J'ai toujours reve d'etre un gangster" pt amestecul de comedie si drama, ofertand acea stare de-a rasu'- plansu'.
cea mai buna regie ar merge catre Rodrigo Pla pt viscerala "La Zona"
premiul juriului pt docul mexican "Intimidades de Shakespeare y Victor Hugo" de Yulene Olaizola, un doc. tandru despre un presupus criminal in serie.
premiul pentru debut lui Niels Laupert si al sau "Sieben Tage Sontag / In fiecare zi e duminica" , un film despre 2 minori care dintr-un teribilism extrem ajung sa comita crime cu nonsalanta.
iar FIPRESCI sper sa ia docul bulgar "Despre tantari si alte povesti" (film necuprins in competitie), genial ca expozeu, paunov reusind sa extraga dintr-un mic orasel asezat intre mlastinile dunarene cateva povesti & personaje grotesti, dar firesti in gesturi si situatii, aratandu-ne, parca, adaptarea omului la derizoriu.

am mai bifat cu plus:
Lake Tahoe - mai mult un eseu ingrosat despre ziua neagra din viata unui tanar cu umeri prea ingusti pt a duce povara intamplarilor;
Viva - o comedie americana in decoruri pop-art si texte & mimica a la soap-opera despre revolutia sexuala din america anilor '70
Sugisball / Balul de toamna - un film estonian incadrand cateva povesti despre singuratate, greu de inlocuit cu o alta stare.

pe minus:
Aventurierii - un film maghiar, un road-movie presarat cu umor gros, rudimentar despre 3 barbati (bunic/tata/fiu) ce incearca fiecare sa-si garanteze o viata mai usoara dar sub fustele femeilor.
Cerul, pamantul si ploaia - o stupizenie picturala, niste cadre copiate din naturile moarte flamande si compozitiile lui Vermeer trantite aiurea, niste personaje inerte care fac mereu aceleasi drumuri si in rest nimic, asta timp de 110 min. crima curata, atac frontal la retina.
Povestea 52 - un film grecesc, alta pacalalea vizuala, aceeasi poveste reluata din vreo 5 perspective, stil deja-vu, deja-connu.

de apreciat la tiff programul alternativ la competitie cuprinzand filme de Victor Erice, Milos Forman, Victor Sjostrom, Woody Allen, Haneke, Techine, Sokurov, GvS, Wajda, Alexandru Tatos (benefica recuperarea acestui excelent regizor) sau a unor filme din palmaresul recent al Cannes-ului ca "Delta", "Control" sau "L'homme qui marche".

seria de scurte de la "Umbre" (eu am vazut doar seria a IIa) a fost penibila, care mai de care mai consumatoare de eritrocite, filmate in cliseisticul clar-obscur, cu povesti bolnave si artficiale pana la plictis.

per ansamblu: TIFF 2008 bine organizat, f bine consumat, ofertant, dar si multe filme flescaite.

am postat in boxul de tiff de pe homepage aceste pronosticuri; astept si alte predictii. Mala? Gionloc?Proletar?Hellsteed?Tailgunner?

Gloria,
multumesc pentru invitatie, dar, nefiind prezent la TIFF, nu am vazut nici unul dintre filmele pomenite in respectivele predictii.
poate la anul :)

cred ca marele premiu il va lua Shakespeare colt cu Victo Hugo. Varianta a doua ar fi Lake Tahoe, dar am o presimtire buna pt Shakespeare/Hugo

copy paste la materialul de pe prima pagina:

Cu filme atat de diferite si membri ai juriului la fel de diferiti este extrem de greu sa intuiesti care va fi palmaresul acestei editii a festivalului. Pana la ora 20.30, cand are loc gala de decernare a premiilor, toti jurnalistii acreditati se vor certa cu privire la castigatori, iar noi ne inscriem in trend incercand, de asemenea, sa-i ghicim.

Pentru trofeul Transilvania, principalul premiu al festivalului, in valoare de 10.000 de euro, posibilitatile sunt destul de reduse. De fapt, stim sigur ca UN SINGUR film le-a placut tuturor membrilor juriului, documentarul "cu twist" al lui Yulene Olaizola, Intimidades de Shakespeare y Victor Hugo. Va primi acest unic documentar din competitia festivalului trofeul cel mare? Tot ce-i posibil. Un contra-candidat puternic este Zona, al lui Rodrigo Pla, cel mai bine primit film de catre publicul clujean, producatia mexicana tocmai declasand filmul maghiar Aventurierii din topul preferintelor spectatorilor.

Premiul pentru regie i l-am da estonianului Veiko Ounpuu, pentru Sugisball/Bal de toamna, o interesanta perspectiva asupra unei Estonii europene, dar cu un cordon ombilical sovietic inca nu complet sectionat. Slalom prin vietile a sase personaje, absurdul vietilor acestora, total nesincronizate si cu o comunicare delicios de ecranata, este marele merit al lui Sugisball, filmul exceland si la capitolul scenografie: unele dintre scene ai impresia ca se petrec intr-un Tallinn de acum 20 de ani, altele intr-un oras modern, foarte farmaceutic, foarte european.

Un alt film care ar putea castiga trofeul pentru regie este Jamil, mergi in pace. Unul dintre cele mai bune titluri daneze ale festivalului (iar sectiunea Focus Danemarca a fost foarte populata), filmul lui Omar Shargawi prezinta un violent si sangeros joc al "onoarei", in centrul membrilor comunitatii arabe dintr-un mare oras scandinav. In mijlocul cercului se afla Jamil (Dar Samil, acesta ar putea lua si premiul pentru interpretare) si, dupa o jumatate de ora in care nu este foarte clar conflictul dintre personaje, regia lui Shargawi incepe sa dezvaluie intortocheatele rationamente care duc la moartea multora dintre eroi.

Premiul pentru interpretare s-ar putea duce si la trio-ul din Kalandorok/Aventurierii, interpretarile lui Peter Rudolf, Martin Schruff si Peter Haumann fiind excelente. In ciuda problemelor (multe!) din filmul lui Bela Paczolay, cei trei actori principali sunt desavarsiti in rolurile membrilor unei familii hiper-disfunctionale, care incepe o calatorie prin Ardeal pentru a cauta... ei bine nu ne-am dat nici noi prea bine seama ce. Daca nu ia Kalandorok premiul pentru interpretare, protagonistii din Bal de toamna ar putea pune mana pe trofeu, dar cum Aventurierii a fost foarte popular la Cluj si cum juriul radea in hohote la nazbatiile celor trei, inclinam spre acest premiu catre filmul maghiar.

Unul dintre cele mai apreciate filme din competitie (chiar daca nu de catre public) a fost Lake Tahoe, al mexicanului Fernando Eimbcke. Acesta ar putea primi Marele premiu al juriului, dar acest premiu atat de "general" ar putea ascunde sub palarie mai multe titluri din competitie: J'ai toujours reve d'etre un gangster, Cerul, pamantul si ploaia, Zona, sau, de ce nu, Karoy, filmul regizoarei din Kazahstan Zhanna Issabayeva. Aceasta este categoric cea mai imprevizibila categorie a galei TIFF.

Premiul pentru imagine are toate sansele sa ajunga la El cielo, la tierra y la lluvia, al chilianului Jose Luis Torres Leiva. In filmul sau nu se intampla mare lucru, dar imaginea lui dovedeste cat se poate de clar ca cerul, pamantul si ploaia sunt personajele principale ale acestei povesti minimaliste despre tribulatiile locuitorilor unei insule aproape despopulate de langa coasta chiliana. Un alt candidat la premiu ar putea fi Jamil, mergi in pace (cu toate scenele supraexpuse, filmate parca la rasarit sau apus) sau Ball de toamna, unde operatorul surprinde foarte bine subtilul contrast dintre un Tallinn modern si cel comunist pana la radacini.

pas ;)

cum n-am vazut decit cinci filme din competitie, nu ma hazardez. sper doar sa ia Intimidades, care e sigur cel mai bun dintre cele vazute, iar daca nu s-ar parea ca Lake Tahoe are sanse (din ce mai aud si eu).

(*) (*) (*) (*) (*)
excellent
:D

despre Nunta muta, Boogie, Megatron - am scris cite ceva aici.

despre cistigatori, plus un top de festival, cu bune cu rele cu interesante - dincoace.

ce am scris si in articol si vreau sa repet e ca Marilena nu merita o proiectie in festival. cred ca in cazul acestui film ar trebui facut un audit (eventual pus in legatura cu tot ce a creat Daneliuc in ultimii 10 ani) in urma caruia sa se stabileasca daca cnc chiar isi poate permite sa arunce banii in buda - ca tot are autorul Marilenei o fixatie pe acest obiect.

Indiscutabil docul mexican trebuia premiat dar Marele Premiu mi se pare prea mult pt ca exista si greseli de abordare in acest film: l-a strucurat clasic pe linia desconspirarii inger-demon, adica maleficul personaj este prezentat in trepte, de la pozitiv la negativ, fara a sustine emotional povestea, apoi, desi filmul parea intimist, dialogurile erau centrate pe bunica si menajera, a introdus in intervievari si cateva persoane exterioare care au fost evazive in declaratii, fara a contura personajul "anatomizat".

am fost surprins de lipsa din palmares a La Zona, dar comparand cu Lake Tahoe acesta din urma are fatza de festival, e mai introvertit, La Zona e prea explicita, as zice kiar hollywoodiana.

premiul de imagine e just acordat filmului estonian, iar despre cel de interpretare n-am ce comenta.

imi pare rau ca n-am vazut La Rabia, desi imi luasem bilet, dar vazusem in prealabil scurtele de la Umbre, plictisitoare si abuzive, si imi doream un respiro de cateva ore.

oricum, cele mai bune filme vazute de mine la fest au fost in ordine aleatorie:
1. Problema cu tantarii si alte povesti (un excelent doc bulgaresc )
2. Korkalen, un film suedez din 1921 de Victor Sjostrom
3. El espiritu de la colmena, de Victor Erice, fiecare cadru e o bijuterie
4. Import/Export de Ulrich Seidl, sau mai bine zis Eros/Thanatos
5. J'ai toujours reve d'etre un gangster, pt trimiterile cinefile.

ps: am vazut si scurtul lui Bogdan Mustata. insipid.

mie nu mi se pare ca e structurat de la pozitiv la negativ, ci de la a nu sti nimic la a sti unele lucruri si a nu fi siguri de ele. cred ca pina si identitatea de serial killer nu e conotata strict negativ, ci ambiguu si cu compasiune. asta sustine emotional filmul.

not to nitpick (actually, to...) corect in limba romana e "deconspirare"

Schimbul de intrebari Catherine Deneuve vs. jurnalistii la conf de presa de azi:

Mihai Chirilov: Tin sa pun eu prima intrebare, despre o scena din Sirena de pe Mississippi, un film pe care l-am vazut acum vreo douazeci de ani si care m-a preocupat multa vreme. Este o scena foarte lunga, in care personajul doamnei Deneuve inregistreaza un disc, munceste f. mult la el, si, cand iese cu discul gravat si il scapa pe caldaram, iar acesta se sparge, face un gest gen "ei, asta e", de parca toata truda ei n-ar fi insemnat nimic. As vrea detalii despre aceasta scena.

Catherine Deneuve: Filmarea s-a facut intr-un mod foarte special, scenariul era scris, dar fara dialog. Turnam filmul cronologic, iar Francois Truffaut adauga dialoguri pe masura ce filmarile evoluau. Scena respectiva cred ca e reprezentativa pentru un cosmar foarte des intalnit la actori, atunci cand iti dai silinta sa faci un lucru de care se alege praful. Pregatirea in cinema este diferita de cea din teatru, nu se repeta foarte mult inainte, este o munca aproape inconstienta pe care o faci in timpul filmarilor. Cred ca de aceea este necesar sa existe o buna intelegere intre actor si regizor. Trebuie sa existe o mare incredere, pentru ca foarte multe lucruri se fac pe loc.

Cum v-a convins Luis Bunuel sa jucati in Tristana?

Mai degraba decat sa ma convinga el sa joc in filmele lui, a trebuit sa-l conving eu pe el sa ma ia. De obicei producatorii si regizorii aleg actorii si nu invers. Rolul era dificil, dar si extrem de interesant, plus ca el era un cineast celebru atunci si chiar mi-am dorit rolul. Era extrem de incitant pentru un actor...

Cum alegeti rolurile? Criterii sunt profesionale, sau mai degraba sentimentale?

Mi se pare ciudat ca faceti o diferenta atat de exacta intre profesionalism si sentimentalism. E vorba mai degraba de un profesionalism sentimental. Nu le poti deosebi. Alegerea nu trebuie facuta cu profesionalism, ci cu multa reflectie. Citesc scenariul, iar acesta mi se pare cel mai important lucru DUPA regizor. Regizorul este extrem de important, dar atunci cand lucrezi cu regizori debutanti trebuie sa te bazezi in primul rand pe incredere.

Ce parere aveti despre cinematograful romanesc?

Eu nu privesc cinemaul romanesc, ci filmul romanesc. Am vazut 432 anul trecut si mi-a placut foarte mult, dar eu nu sunt critic, ci actrita, vad filmele care-mi plac mie. Vad filmul in sine, nu filmul ca parte a unui cinema national.

Radu Beligan: In ce masura tineti cont de parerea agentului dvs. la alegerea unui rol?

Cand citesti un scenariu care te intereseaza, iti impartasesti opiniile cu oameni care cunosc mult mai bine cinematograful. Prin urmare da, ma sfatuiesc cu agentul meu, dar in general daca eu sunt hotarata si motivata sa fac un anumit film, il fac. Cred ca e important sa ai acest raport cu agentul cand ai dubii, cand vrei sa balansezi pozitivul si negativul in legatura cu un anumit film. Am acelasi agent de 30 de ani.

Cum v-a convins Mihai Chirilov sa veniti la Cluj?

Merg la multe festivaluri. Cand nu filmez, sunt foarte interesata sa merg la festivaluri. De obicei incerc sa stau mai multe zile, sa vad macar un film, si sa pot intalni cineasti si producatori. E ca si cand ai deschide o poarta, reusesti sa formezi o legatura. Nu stiu daca voi vedea vreun film romanesc maine, dar cu siguranta il voi vedea in viitorul apropiat. Si faptul ca am venit aici va schimba modul in care il voi privi.

Preferati sa jucati in filme franceze sau productiile internationale?

Prefer filmele in franceza, intotdeauna actorii joaca mai bine in limba lor materna si nu intr-o limba pe care au invatat-o. Dar e foarte bine sa joci si intr-o tara straina. Cel mai bine este cand joci intr-o tara straina, dar in propria ta limba. Oricum, chiar daca nu cunosc limba respectiva, cum e cazul filmelor asiatice, prefer intotdeauna varianta originala a filmului. Prefer filmul subtitrat, dar cu muzica originala, si nu dublat.

Cum vi se pare Clujul?

Cand am plecat din Franta era foarte frig. Am venit aici si am avut impresia ca e un aer e sarbatoare. Se simte un aer de vechi, dar mi-a facut mare placere sa ma plimb printre casele vechi. E ceva vechi, dar in acelasi timp si vesel. Imi aduce aminte de tineretea mea, copil fiind, cand stateam la tara si era foarte vesel. Clujul este o explozie de prospetime.

Intrebarea Cinemagia: Acum cativa ani ati publicat un jurnal, A l'ombre de moi-meme (In propria mea umbra). Ne puteti explica alegerea titlului?

Trebuie sa precizez ca nu e vorba de un jurnal intim. Sunt reflectii legate de film, de cineastii cu care realizam filmul. Adevarul este ca editorul m-a intrebat daca nu am amintiri legate de filmari si atunci mi-am adus aminte de acele texte. Titlul se justifica pentru ca scriam seara la hotel, dupa filmari sau in week-end, si vorbeam despre mine, cea care in timpul saptamanii fusese actrita, dar acum avea timpul sa reflecteze la ce s-a intamplat. In propria mea umbra, prin urmare...

Ce simtiti cand cititi in ziare ca sunteti cea mai frumoasa femeie din lume?

A trecut ceva vreme de cand nu mai citesc asta la fel de des in ziare. E un statement cu doua taisuri: o placere, dar si o presiune. Vin dintr-o familie numeroasa, plina de fete, iar felul in care este perceput fizicul meu nu inseamna atat de mult pentru mine tocmai pentru ca am trait printre fete.

Dintre partenerii de platou, care va trezeste cele mai placute amintiri?

Cele mai multe amintiri le ai despre actorii cu care ai filmat in repetate randuri. Mi-l amintesc cu placere pe Philippe Noiret, un partener care-ti dadea foarte multa incredere si bucurie. Dar un actor cu care imi place mult sa filmez si care apreciaza mult actritele este Gerard Depardieu.

Iubiti fotbalul? Stiti ca maine Romania joaca cu Franta?

Nu ma intereseaza foarte mult fotbalul, dar am observat ca acest meci este foarte promovat in oras.

La ce varsta va ganditi sa va retrageti?

Cred ca in meseriile artistice nu se poate vorbi de pensionare. Poti decide sa te retrag sau poate nu ti se mai propun roluri interesante. Este un avantaj, dar si dificil, pentru ca nu exista o varsta de pensionare. Poate o voi face maine, sau... niciodata.

Cum ati devenit actrita, din intamplare sau va doreati de la inceput aceasta cariera?

Sunt intrebata des acest lucru. Sora mea facea teatru, si intr-o zi i s-a propus un film, in care era nevoie de o actrita care s-o joace pe sora mai mica a personajului ei. Cum eram in vacanta, mi s-a propus o proba si... iata (rade). Pentru a continua, apoi, am avut nevoie de intalniri speciale. Am avut sansa sa-l cunosc de foarte tanara pe Jacques Demy, eveniment de extrema importanta in cariera mea, nu stiu daca as fi devenit actrita daca nu l-as fi intalnit pe cand aveam doar 18 ani.

Ce ne spuneti despre Conte de Noel, care v-a adus la Cannes un Palme d'Or special?

Am primit acest premiu, dar as fi vrut sa-l transform intr-unul pentru film. Acest film este cu atat mai interesant cu cat atinge un subiect care ne priveste pe toti, un subiect universal. O poveste ce se petrece pe parcursul a patru zile, in sanul unei familii reunite de Craciun. Raporturile dintre mama si copii sunt foarte violente. Sunt lucruri socante, ajung in film sa-i zic fiului meu ca nu-l iubesc si ca nu l-am iubit niciodata. Am vazut filmul de doua ori cu publicul si de fiecare data s-a iscat rumoare in sala, pentru ca a spune asa ceva pare impotriva firii. E foarte crud si foarte dur, dar astfel de relatii pot fi foarte complicate.

A murit Yves Saint Laurent. Cum ati reactionat la aceasta stire extrem de trista?

A fost o saptamana foarte dureroasa. Stiam ca nu mai are mult de trait, dar in momentul cand esti anuntat ca acel om a murit ti se pare ireal. Era cineva pe care-l cunosc de 40 de ani, chiar daca nu-l vedeam foarte des. E ingrozitor, pentru ca o data cu el dispar o multime de lucruri, amintirile lucrurilor facute impreuna. A fost cel mai mare realizator de moda al celei de-a doua jumatati a secolului trecut.

De-a lungul carierei ati avut si cronici nefavorabile?

Da, altfel mi s-ar fi parut de-a dreptul nelinistitor... (rade)

Cum e Catherine Deneuve in viata reala?

Ei, iata, pentru ca voi nu stiti asta, pot si eu sa traiesc normal.

offtopic:
il rog pe domnul rudotel alex leo scarvan sa-si inghita voma si sa nu si-o mai reverse in mp-uri.
nu ma intereseaza aprecierile lui stupide, neargumente, intempestive, fara valoare...
sa-si inghita fecalele si sa ma lase in pace.

cred ca ti-au scapat cateva amanunte.
in prima parte aflam deja o multime de detalii (pozitive) despre Rossier: ca era pictor a la Dali, cantaret de inima albastra si niciodata nu parasea camera, apoi incepem sa aflam si amanunte negative: fusese vazut pe un bulevard al placerilor nocturne, ca era cam schizo de felul lui, etc., si toate astea spuse cu aceeasi marinimie apreciativa atat de Rose cat si de menajera.
tocmai asta nu m-a emotionat pe mine. aceasta liniaritate laudativa. nu zic ca filmul nu e bun, dar nu e stralucitor.
aici sunt de acord cu tine.

observ ca marx a revenit!
n-a fost el banat pour toujours pentru insanitati si atacuri nervoase, de om slab, care se lasa provocat usor?!

Nu, el si A.L.S. au primit câte un ban de avertisment, de douä zile.

ce zbucium angoasant te macina, pohete?

on topic please, acum am timp sa si sterg ;)

surpriza ultimei zile de tiff a fost Calatoria lui Gruber. nu ma asteptam ca filmul lui Gabrea sa fie bun, dar uite ca uneori iese treaba - o poveste spusa pe ocolite, prin rasfringere (la povestea personajului Gruber ma refer), o relatare decenta (fara jale, fara hiperbole) despre pogromul de la Iasi, actori care stau bine in roluri (Piersic jr, Bleont, Bindea, Iures), replici scrise bine. si filmul asta e literaturizat - ca si Cocosul, doar ca aci personajele au viata in context: un episod din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial - doua zile ca intindere. e mai bun decit Cocosul decapitat, merita vazut. alaturi de Intilniri incrucisate, ambele is filme decente, cu parti bune si rele, dar care nu plictisesc.

Boogie e filmul romanesc al anului - ar trebui sa participe singur la premiile Gopo - loool.

in rest, un an secetos.

Nunta muta e un film pe care Malaele l-a transformat intr-un fel de examen de bac (ratat) - a invatat la n materii - drama, comedie, fantastic, love-story, critica sociala si politica, feerie - dar in loc sa se prezinte la toate probele din examen cu o lucrare, a venit la un examen si a facut cite putin din toate. per total nu i-a iesit nimic. filmul pare un hei-rup de 84 de minute in care fiecare idee e sugrumata din fasa de ideea urmatoare, pina cind lesina filmul.

Marilena e durere 24 de cadre pe secunda.

Tache merge vazut la televizor, seara, cu familia, ca decor la discutiile gospodariei.

Elevator e de vazut - pentru a incuraja incercarile dependente de pasiunea pentru film - ca altfel nu e nustiuce si, pe linga asta, are un regizor care lucreza cu o indirjire auctoriala (uneori) daunatoare.

so, my favourites din competitie au fost pe departe 'shakespeare colt cu victor hugo' si 'lake tahoe' ('jamil, mergi in pace' nu l-am vazut si imi pare rau, mai ales ca l-am vazut pe als complet ravasit dupa film :) )
ambele mi s-au parut exceptionale - shakespeare e un thriller povestit empatic de cea mai cool bunica din lume :love: (si nu stiu daca adevarul conteaza in acest doc, abordarea asta detectivista mi se pare paguboasa...sincer, mi se rupe daca rossio ala a fost criminal sau nu, e doar amintirea unei iubiri.. )
iar lake tahoe e fragil si impecabil construit.
una peste alta, i'm very proud ca am avut acelasi fler ca al lui als (care le-a dat 5 stele in aperitiff) si cu cel al juriului (care le-a dat marele premiu, respectiv premiul juriului).

scurtul lui Florin Piersic Jr. - "Venetia" nu l-a vazut nimeni?

gasiti aici programul retrospectivei TIFF de la cinema Elvira Popescu.

ce catzelus de plush ejti domnu egon. als iti trimite indicatii si tu le executi constiincios. jenant.

si ca sa lamurim lucrurile:
Lake Tahoe a primit maxim de 5 stele de la 3 critici, printre care si als, iar alti 3 i-au dat doar 2. eu i-as fi dat 3.
nu inteleg ce atata tevatura propaga als (pe mp) si pe forum (prin egon) cu aceasta pseudo-intuitie.
i s-a vazut valoarea de critic nul la cannes, cand eu am intuit inainte de inceperea festivalului ca Ceylan va lua premiul de regie, iar als s-a declarat oripilat de aceasta optiune a mea care a coincis si cu a juriului. deci, dragule als, stiu ca esti prezent zilnic pe forum si apoi spumegi pe mp-uri, dar ma bucura noua ta functie de spumiera. parca ai face reclama la catalogul obiectelor inutile. sper sa primesc si maine dimineata mp-ul scabros de la tine. sa nu-mi lipsesti, te rog. cius.

ba da, cu o foarte buna prestatie actoriceasca din partea moshului, dar din pacate doar cu atat. ca scenariu, vine la final cu o rasturnare de situatie de 2 lei, scoasa ca iepurele din palarie. ca imagine si ca stil de filmare, intra in categoria "de pe youtube".

13 poze de pe covorul rosu aici. melcule, esti si tu pe-acolo :)

marx, acesta ultimul post pe care n-am sa-l editez daca te mai iei de altii.

de cine m-am luat?

ps: mai bine ti-ai edita gafa de pe blogul cinemagiei: corect este Serghei Niculescu-Mizil, nu Sergiu Nicolescu-Mizil.

marx, e stupefiant ce incerci sa formulezi...
inteleg ca ai ceva probleme cu als, dar nu aburca ideea ca esti un critic de film mai bun decat als. e ridicol.

mie mi se pare ridicol ca acest natafletz critic roman sa-mi trimita zilnic mp-uri suprasaturate cu invective, absolut gratuite. eu mi-am formulat niste opinii despre filmele vazute la tiff ca oricare altul, iar el se comporta ca o diva la menopauza.
si nici nu cred in parerile criticilor. in revista tiff-ului niciun film nu a fost notat in unanimitate. ba kiar notele sunt la poli opusi.

Suferi de nebagare in seamna domnu` Marx ? De tre sa te lauzi ca iti trimite mesaje scabroase als ? :lol:

ai iesit cu musca la arat?
ma laud, buey, cati de pe forumul asta primesc mp-uri anti-duioase de la als in fiecare dimineata?! cred ca niciun fost iubit de-al lui nu a avut parte de un asemenea tratament seducator-represiv. lol.