eu cred ca producatorii trebuie sa inceapa a-si pune serios problema recuperarii banilor.
sa nu uitam ca suntem si vom fi macar 2-3 ani intr-o criza profunda, iar finantarile se vor gasi tot mai greu.
vremea experimentelor artistice a cam trecut.
a venit vremea sa se mai faca si bani din film.

keepy, daca producatorul e privat, fii sigur ca problema il roade deja...
in schimb, fondurile provenite de la bugetul de stat....trebuie doar, cheltuite!

Exact. A venit vremea educatiei artistice a publicului pt ca acesta sa invete sa aprecieze cum se cuvine o opera de arta, sa se ridice el la nivelul artistilor, nu sa se coboare artistii la nivelul lui; si asa vor veni si banii.

Cu doua cinematografe (inca) functionabile pe judet nu faci educatie artistica prin film. Mai intii trebuie refacuta infrastructura si in sensul asta numeni nu-si da interesul...

Te contrazic aici, desi niciunul dintre noi nu se bazeaza pe dovezi reale, ci doar pe presupuneri. Nu cred ca exista patriotism in randul romanilor cand vine vorba de cinematografia proprie si daca este vorba e pur si simplu prea restrans fenomenul. Publicul romanesc e plictisit de filmele noastre, nu neaparat ca a vazut prea multe filme si seamana intre ele, ci pentru ca filmul in sine e astfel facut. Lent si cadre lungi de cele mai multe ori, iar ele plictisesc enorm un public mai putin obisnuit cu asa ceva, dar cateodata pana si pe cel mai educat ca sa zic asa. Iar de americanisme nici nu-i vorba sa se fi saturat, uite ce mult a crescut numarul spectatorilor din 2008 in 2009.

Aici nu e vorba de nationalitate direct, ci de tipul filmului, comercial vs. necomercial. Din pacate pentru succesul lor filmele romanesti fac parte de cele mai multe ori din a doua categorie si deja s-a creat un fel de preconceptie despre filmele noastre. Sunt premiate, laudate de critici, minimaliste? Atunci nu sunt pentru mine. Desigur, eu sunt mai bland acum, raspunsul lor e ceva mai in genul "o porcarie de film, nu se intampla nimic in el, plictisitor etc.". Observ ca alta acuza e faptul ca tot se fac filme despre comunism, deci garantat cine mai scoate un film pe subiectul asta e mort dinainte sa se nasca din punctul de vedere al succesului la public.

Numarul din spectatori din afara tarii iar nu mi se pare prea important. Nu suntem singura tara in care comercialul vs. necomercialul functioneaza la fel. E un fenomen global. Nu suntem noi nici mai tampi, nici mai destepti decat altii, desi parca se poate observa un grad mai mic de cultura cinemtografica in cazul nostru. O fi din cauza lipsei mijloacelor de a vedea un film, problema rezolvata, dar nu de indeajuns de mult timp incat sa se observe prea mult.

In general e vorba doar de presupunei oricum, observatii pe baza a ceea ce intalnesc pe site-uri de specialitate cum e asta sau in viata din afara internetului, colegi, familie (desi am marele noroc de a avea o mama cinefila asemenea mie cu care sa pot vorbi pe subiect), prieteni etc.

ma indoiesc de nivelul de apreciere ridicat al publicului consumator de film din Romania.
el de fapt, se incadreaza in tendintele pe plan mondial, d-aia topurile incasarilor sunt vesnic dominate de blockbustere.

Nu e vorba de filmul de autor "care plictiseste" aici, e vorba de un Nicolaescu, care a fost si ramine in continuare extrem de vandabil. Priveste lucrurile un pic din perspectiva "omului de rind", nu a cinefilului. Asta constituie pina la urma grosul publicului - cel care merge la film pentru un date sau pentru socializare si care inca mai crede ca Moby Dick e o boala venerica... Omul ala, daca are 2 afise in fata - ultimul Nicolaescu si ultimul Nolan (am luat la intimplare numele) il va alege pe primul. Parerea mea. Chiar si numai pentru faptul ca nu trebuie sa se chinuie cu cititul ori pentru faptul ca o vede goala pe ultima boarfa in voga pe toate canalele romanesti de televiziune.

Nu-i poti judeca. Stiu cum era la cinematograful din Vaslui. Ma duceam in weekend sa vad pana si filme comerciale si de obicei eram 5-10 persoane in sala, dintre care 5 erau chiar grupul meu de prieteni. In conditiile astea e si normal ca s-a inchis. Apoi s-a deschis altul, dar aceeasi situatie si a avut aceeasi soarta. Era si problema ca dadeau filme ceva mai vechi, cam la cateva luni dupa ce apareau in Bucuresti, poate chiar jumatate de an. Oricum, mediul online e cel care a distrus cinematograful in provincie, dar nici nu prea ai cum sa relansezi provincia din punctul asta de vedere, oricat de mult ai investi in infrastructura.

Cat despre educatia artistica... e destul de rara pana si cand vorbesti de literatura. Atat timp cat filmul inca nu e recunoscut in tara ca o adevarata unealta artistica nu sunt sanse. Daca nici macar autoritatile nu fac ceva in sensul asta, de a ridica filmul in Romania la nivel de arta. Ii inteleg pe criticii care se bat cu atata indarjire pentru filmele noastre si in care e aruncat noroi din toate partile tocmai pentru ca incearca lucrul asta, ca filmele in Romania sa fie privite si ca arta, nu doar ca un bun de consum. Cred ca de la un critic de film am auzit urmatorul lucru (reprodus cu propriile cuvinte): ne tot mandrim cu pictura, sculptura, muzica clasica, literatura si alte arte la care in momentul de fata ori excelam mult mai putin ca inainte, ori aproape deloc, in conditiile in care cinematografia noastra e recunoscuta pe plan mondial. Cu ea de ce nu ne mandrim?

Cum poti educa pe cineva artistic? Sa vedem, poti obliga pe cineva sa citeasca? Se mai incearca prin scoli, dar nu merge, ba chiar mai mult rau se face astfel. Acelasi lucru e valabil si pentru cinematografie, dar aici problema e ca sunt atat de multe filme comerciale incat publicul are de unde alege si este evident ce alege in conditiile astea. Cand vorbim de carti mai iese cate o duda de gen Twilight, Harry Potter care sa fie fenomen, dar la filme chestia asta e mult mai amplificata.

Concluzia? Asa cum e si cu cititul, asa cum e si cu "elevii nostri olimpici cu care ne mandrim", persoanele care consuma filme de calitate sunt putine, dar au ajuns asa mai degraba datorita propriului drum, fara sa fie dirijite de mai nimeni, ci prin propria vointa.

Daca e adevarat e mai degraba datorat lipsei de cultura cinematografica. Nicolaescu e un nume ultracunoscut in tara, pana si de cei care nici nu sunt cinefili, iar pentru cei mai multi spectatori numele sau pe afis are o conotatie pozitiva. Din proprie experienta lumea nu e interesata de numele regizorului asa ca desi publicul a vazut un film de Nolan, The Dark Knight de exemplu, daca el nu realizeaza ce filme a mai vazut de la aceeasi persoana, numele lui e trecut cu vederea. Daca e sa se uite la un nume de pe afis, publicul se uita la actori. Oricum, Nolan e unul dintre cazurile mai fericite si sunt sigur ca Inception o sa aiba mai multi spectatori decat Poker, dar asta se datoreaza promovarii filmului prin stiri multiple precum cele de pe Cinemagia.

Ba pot sa-i judec. Atita vreme cit fiecare gaozar candidat la primarie imi promite in campanie ca face ceva in sensul asta si ramine la promisiuni, am dreptul sa-i judec. Am patit-o si eu, de multe ori mergeam la film, eram singurul spectator si nu se facea. Mergeam seara, mai erau citiva si vedeam filmul. Dar l-au inchis si ne-au ingradit accesul la cultura pentru ca nu exista profit. Au mai deschis vizavi o banca si vreo 2 spelunci. Hai sa inchidem si bibliotecile ca oricum nimeni nu mai citeste, sa inchidem si casa de cultura, ca nimeni nu mai merge la teatru sau concerte. Si deschidem inca vreo 2 cluburi de manelisti. Acceptam si nu judecam.

eu zic ca sub paravanul "filmului de arta care nu se vinde" se ascund o serie de filme romanesti medii.

o sa vorbesc tot despre "Felicia...", ca e cel mai recent.
cred ca nici autorii nu pot sa sustina ca e un film ce poate fi inclus in categoria celor de arta, celor greu digerabile de un public neavizat.
dimpotriva, e un film destinat publicului larg.
subiectul e unul comun, asadar nu se poate pune problema ca avem de-a face intr-adevar cu o productie adresata unei elite.
prin urmare, ar fi trebuit sa aiba succes de public, atingand aspecte general valabile pentru fiecare dintre noi.
cu toate acestea, nu apar spectatorii.
e un esec de casa, iar criticii il apreciaza ca fiind o opera de arta, desi nu este.
ei bine, aici intervine influenta negativa a acestor cronici favorabile.
ele intretin o minciuna, o falsa impresie ca toti spectatorii sunt prosti, iar filmul e destept.
iar acest lucru se manifesta la toate filmele facute de "noul val".
"dom'le, nu intelege lumea subtilitatile acestor filme. fraierii se duc la americanisme ieftine".
nu, lumea s-ar duce si la filmele romanesti, cu conditia sa nu fie tratata ca o masa de idioti care nu stie sa vada dincolo de cadrele lungi si fixe.
ca spectator cu o inteligenta medie, m-as simti insultat sa tot aud ca nu am simt estetic, ca nu sesizez profunzimile mesajului, etc.

asta e vina criticilor, care au creat o falsa casta a regizorilor romani, jignind publicul, etichetat drept o oaie proasta.

Normal ca un Garcea care se freaca cu bastonul la ceafa atrage mai multi spectatori decit Dragos Bucur care merge pe strada. Asta ce dovedeste, ca Politist adj e un film prost sau ca publicul roman are nevoie de putina educatie? Gresesc, nu e vorba doar de publicul roman, asa e peste tot. Asa gindesc si americanii banuiesc: Avatar e accesibil, Jarmusch e pretentios. Exista destule filme, pentru toate gusturile, nu vad care-i problema. Problema apare atunci cind incepem sa promovam consumismul in detrimentul artei doar pentru ca sintem in criza si avem nevoie de bani...

normal ca este cunoscut. face filme de 60 de ani, din care 40 de ani,aproape fara concurenta.
cate generatii n-au crescut cu filmele lui? programele cinematografelor din era comunista erau impanzite de numele lui.

"consumismul" e baza acumularii de bani, necesara producerii filmelor de arta.
asta ca sa te poti rasfata si tu...nu numai altii.

windom, ar fi deja prea mult sa spunem: "pai daca jarmusch, von trier nu au succes de public, e firesc ca nici noi, minimalistii, sa nu avem!".
adica se pun si ei pe acelasi palier cu marii creatori de arta cinematografica.
exact ce spuneam mai devreme.
se folosesc de exemplele astea pentru a-si justifica lipsa de pricepere in a face filme care sa placa publicului.
ei nu fac filme proaste, dar nici comerciale, si nici de arta.
fac filme medii.
partea proasta e ca se consoleaza cu ideea ca nici rohmer, bunuel, haneke, tarkovski, etc. n-au facut sali pline.
dar e o idee falsa, pentru ca ai nostri si ai lor joaca in ligi diferite.

De cind sint banii conditia sine qua non pentru a realiza arta?

se pot obtine bani si fara sa faci filme consumiste.

"No country for old men", "Inglorious basterds", "There will be blood" au facut incasari frumusele, fara sa fie niste filme neaparat comerciale.

Ai pus bine problema cu biblioteca, dar aici situatia e putin diferita. Poate nu scot ei profit, dar e utilizata. Lumea vine la biblioteca pentru ca alt mijloc de citit nu exista. Poti cumpara cartile, dar ar fi mult prea costisitor pentru romanul de rand sa cumperi fiecare carte pe care vrei sa o citesti. La fel si cu teatrul, nu ai alte conditii de a vedea o piesa de teatru (de fapt nu exista alt mod de a vedea, ca o piesa de teatru la tv aproape ca n-are sens) si din motivul asta lumea macar vine cat de cat.

Cand vorbim de cinematografie problema e alta. Filmele de cinematograf sunt foarte compatibile cu televizorul si calculatorul. Publicul are de ales intre a da bani pe bilet, eventual nu in cele mai bune conditii (fie ele legate de conditiile cinematografului de gen caldura, scaune, fie de ceilalti specatori din sala), si intre al vedea acasa, gratis, unde confortul e maxim.

Nu poti condamna autoritatile din punctul asta de vedere pentru ca e un fenomen diferit. Practic publicul arata ca nu vrea sa beneficieze de serviciul respectiv. Daca vin 5 oameni la film sau nici macari atatia e clar ca cinematograful ala e tinut degeaba.

Ii poti condamna din puctul de vedere de care zicem mai sus, al faptului ca nu incearca sa promoveze cinematografia ca arta sau poate din cauza ca nu reusesc sa convinga publicul ca o vizionare la cinematograf e mult mai speciala, o cu totul alta experienta. Dar ultimul lucru e relativ, mai ales atunci cand ai vreun cocalar langa tine care vorbeste 5 minute la telefon in timpul filmului, atunci chiar e o cu total alta experienta, negativa desigur.

E adevarat, ceea ce ne lipseste noua e calea de mijloc, compromisul. Nu am descoperit inca filmul in care arta se imbina cu comercialul. Nu avem There Will Be Blood-ul nostru. La un capat avem minimalisti inaccesibili pentru mase, la celalalt e Nicolaescu si Garcea. Cine va reusi sa umple golul din mijloc isi va aduce o contributie importanta in cinematografia romaneasca.

corect.

keep, ca sunt sau nu atat de bune filmele laudate de critici e un lucru, dar e irelevant in contextul specatorilor adusi in sala de cinema, ca noi despe asta vorbim acum. Si daca am face filme de arta valoroase precum clasicii enumerati de tine, rezultatul ar fi acelasi in contextul numarului de spectatori la cinema.

Si chiar de am face filme de arta, ceea si facem dupa parerea mea si nu numai, ele vor fi privite cu acelasi scepticism. Stii de ce? Primul si cel mai important motiv e pentru ca sunt lente. Cu sau fara cadre lungi filmul lent plictiseste de cele mai multe ori. Dadeam un exemplu cu Thirst al Chan-wook Park in cinematografele romane. Filmul e splendid vizual, actorii sunt buni, bine montat, idei foarte bune si deloc banale, dar filmul nu a fost apreciat. De ce? Foarte simplu, pentru ca filmul e lent.

Cu putin timp in urma i-am dat unui coleg sa vada In the mood for love, eram sceptic, dar i l-am dat oricum ca sa vad cum reactioneaza pentru ca persoana respectiva vroia filme "bune". Nu a rezistat decat 20 de minute. De ce? Pentru ca filmul e lent. Nu conteaza ca superb, poezie, arta la nivel inalt, filmul e lent... Pentru ca vroia filme psihologice i-am dat Audition, a rezistat jumatate de ora la asta. Motivul? Acelasi... I-am mai dat pana si Kontroll ca e mai atragator pentru public, nu e lent si surpriza! Mi-a zis ca e banal... Pai tu vrei filme psihologice si nici nu te chinui sa citesti putin mai profund actiunea? Asta e spectatorul...

Cu lucrul asta suntem toti de acord si avem mare nevoie de asa ceva, dar nu putem acuza faptul ca facem filme bune de genul MDL sau 4,3,2. E bine ca macar pe alea le avem, ca fara ele ar fi vai de cinematografia noastra.

cum? facand ce?
filmele consumiste acapareaza piata. ele se cer. de ce nu pricepeti ca piata filmului este ca oricare alta?

pai, de la "pasopt" incoace...
s-au dus demult vremurile cand artistii deveneau celebri si bogati(urmasii lor, de fapt) dupa moarte...

Nici n-am acuzat, doamne fereste, am zis doar care-i solutia de compromis. E vorba si de public pina la urma, trebuie sa existe macar o farima de educatie cinematografica pentru ca un film artistic (accesibil) sa fie si comercial. Pina la urma, gradul de accesibilitate tine de aceasta educatie.

Business-ul e groparul artei.;)

Daca MDL e film bun, atunci cum poate fi catalogat Das Weisse Band, spre exemplu? Extraterestru?

perfect de acord! dar si finantatorul.
casatorie si din dragoste si din interes.

Nu trebuie neaparat sa fie asa. Ele pot coexista si bine ar fi de ar face-o. Tine de educatia spectatorului pana la urma. Si mie imi place sa vad un film mai comercial din cand in cand si ma plictisesc unele filme de arta care mi se par mult prea pretentioase (prietenul meu tailandez cu nume nepronuntabil).

In cazul filmelor, ca in multe situatii, se poate aplica probabil curba lui Gauss. Asta e natura lucrurilor, nu o poti schimba, iar daca o schimbi standardele se schimba si ele.

Mai bun? Foarte bun? Exceptional?:-?

comparatie rautacioasa si fara sens.
ca si exemplul cu CRT.

Coexista cit coexista, apoi incet incet, banul iese la inaintare iar imaginatia trece in plan secund. Vezi cazul Nolan, ca tot vorbeam de el mai sus...

Un film poate fi bun din alte motive decat cele pentru care altul poate fi catalogat la fel. Daca tot luam lucrurile asa... daca Panglica lui Haneke e extraterestu atunci cum putem cataloga Calauza?

Ce ziceam de curba lui Gauss, poate asta e echilibrul de fapt cand vorbesti de comercial vs necomercial, adica un raport mult in favoarea primului.

Ore nu mai avem nevoie de "cativa Caranfili"?:-/

Nu cunosc regulile de finantare de la CNA si n-am acum timp/chef sa caut acum, dar poate stiti voi, premiile unui regizor nu conteaza deloc, pe langa numarul de spectatori?
Topul postat de keepwalking nu este intrutotul relevant, a cam amestecat merele cu perele. Nu poti pune "Garcea si oltenii" si "Ho, ho, ho", filme exclusiv comerciale si ultramediatizate in acelasi top cu castigatorul Palme d'Or.

Interesant este faptul ca 4,3,2 este pe locul 1, palmaresul fiindu-i aproape singurul mod de mediatizare. Si tot in frunte este MDL si, din cate am inteles de la keep, si ECVSFF ar fi pe locul 2, daca ar fi inclus in top. Deci romanii merg, macar din curiozitate, sa vada filmele romanesti premiate.

@Toata lumea
Comparatia nu-i nici rautacioasa nici fara sens. Este realista si inspirata de elogiile nefondate pe care critica le aduce unor realizatori romani de film. Am mai spus-o, critica trebuie sa actioneze si ca serviciu de PR pentru cinematografia romaneasca, mai ales cand avem de-a face cu produse filmice de calitate, dar sa nu intreaca masura cu osanale nerusinate, pentru ca mai mult rau face!

judex a pus punctul pe ţ.

problema e ca, daca afirmi lucrul asta, esti catalogat drept dusman al poporului minimalist.
da' de unde!

@
jude and keep,
mai, vreau sa traiesc ziua aia cand o sa apara in cinema-uri un film "maximalist"
cu numele voastre pe generic.
sa va vaz, atunci!
da', daca nu intrati in topul celor 10, n-ati facut nimic.

Si totusi aici vorbim despre numar de spectatori in sala, nu de cat de mult e un film bun mai bun decat un alt film bun. Si realitatea arata clar ca fie filmul romanesc, nemtesc, sud coreean etc. si fie ca e mai bun decat altul, soarta lor in cinematografe e aceeasi in caz ca nu combina foarte bine comercialul cu arta si nu prea multe filme fac lucrul asta. Si e aceeasi chiar si daca e supraevaluat sau nu de critici (lucrul asta merge discutat in alt topic, nu aici).

Livu,

pai supraevaluarea facuta de critica are rolul sau in influentarea publicului.
initial, citind prin ziare tot felul de aprecieri la adresa filmului X, oamenii se duc sa-l vada.
aici ar fi interesant de facut un studiu care sa arate procentul in care spectatorii sunt multumiti sau nu dupa prima vizionare.
pentru ca de ei depinde cum va fi receptat filmul "in targ", printre prieteni.
primii care se duc la film vor fi intrebati de ceilalti: "ei, cum e?".
raspunsul lor e esential.

de pilda, la Felicia,
daca de la 1.600 de spectatori in primul weekend s-a ajuns la 400 in al doilea si 116 in al treilea, observam ca numarul spectatorilor a scazut cu 75% weekend de weekend.
mie mi se pare o cadere abrupta.
care ar fi oare motivele?

Oare nu majoritatea filmelor adună cei mai mulţi spectatori în prima săptămână de la lansare, faţă de următoarele?

da, dar descresterea e mult mai lina decat in cazul de fatza.
erodarea e fireasca.
dar eroziunea presupune o macinare in timp, nu o rupere.

cred ca la Felicia asteptarile au fost mari, dar "rasplata" foarte mica.
altfel nu-mi explic.

fiindca tot ai fixul asta cu Felicia...
cine a fost interesat sa vada si era informat ca o sa ruleze s-a dus din prima.
restul, au nimerit din intamplare in sala de cinema
nu ti-e clara?
DECI, NICI DRACU' N-A VRUT SA VADA FELICIA! SI CE-I CU ASTA? INSEAMNA CA E FILMUL PROST?

Hera, 'Felicia' ESTE prost! :))
Dar nu despre asta e vorba in acest topic si nici despre vreo disputa intre 'minimalisti' si 'maximalisti'. Faptul ca am facut initial acea comparatie s-a datorat catalogarii de catre Liviu a lui MDL ca fiind un film bun. Apoi, ne-am inteles ca cucu-n gura - n-am nimic cu minimalismul, fiecare e liber sa abordeze ce formula estetica doreste. Problema apare cand critica exagereaza cu elogiile aduse unor produse cinematografice care cu indulgenta pot fi numite mediocre, comparativ cu ce etaleaza alte cinematografii.

Cu toate acestea, aduna Palme d'Or, Un Certain Regard etc. concurind cu ceea ce etaleaza alte cinematografii...

poate ca elogiile exagerate sunt direct proportionale cu numarul paharelor de sampanie baute la lansari.
pot pune pariu ca aceste cronici laudative nu sunt un barometru pentru publicul larg.
nici dracu' nu se duce la film, ca a citit cronica X sau Y si a inteles ca e bun...
jude si keepy, daca credeti asta, sunteti chiar naivi.

N-am spus niciodata ca juriile care le acorda astfel de premii ar fi perfecte. ;)
In industrie nici nu prea mai conteaza, cunosc destui profesionisti in domeniu care numai din bun-simt se abtin sa le sara la gat. De spectatorii obisnuiti, dar cu nivel foarte ridicat de cultura nu mai vorbesc - sunt o multime care spun 'ok, bravo lor, suntem mandri de ei, dar pentru ce? ca am vazut filmul si...'

@Hera
Tu chiar n-ai inteles la ce ne referim, asa-i? Unde am afirmat eu ca sub acest aspect sunt periculoase elogiile exagerate?

rvn a gresit cand ti-a inclus numele aici, dar keep a zis si asta... Si aici sunt total de acord cu rvn. Criticii influenteaza publicul roman intr-un procent atat de mic ca practic nici nu conteaza. Singurii care ii citesc sunt cinefilii mai pasionati, iar probabil aceia de cele mai multe ori stiu ce filme vor sa vada fara sa le zica un critic. Eu de exemplu incerc sa nu citesc cronici decat pana dupa ce am vazut filmul.

Daca citesc 10-20 cronici ale unui critic si, vazind filmele, ii dau dreptate, am incredere sa merg pe mina lui, ocolesc un film pe care-l desfiinteaza intr-o cronica. Mai ales daca am si niscaiva dubii (sa nu zic preconceptii) legate de calitatea filmului respectiv.

Hera, esti chiar exagerat de politicoasä!