Scuze de exprimare - sper cã s-a înþeles ce am vrut sã zic. :oops:

relax, e ok - am apreciat pozitiv :)

eu am reusit sa-l "revizionez" acum cateva luni si n-a trebuit sa ma fortez, on the contrary... but, then again, eu pot sa (re)vad aproape orice, daca stiu ca mi-a placut la un moment dat... asta suna de parca as avea 80 de ani, nu 20, dar ma rog, promit ca mai incerc peste 10, asa, ca experiment...

Cine mä cunoaste, stie cä-s foarte sceptic cu privire la Pintilie, asa cä nu pot fi decât de acord cu Coshava.
Oricum, dacä discutia se prelungeste, vä propun s-o mutati într-un topic mai ontopicificant - vedeti pe paginile urmätoare, sunt topicuri Pintilie mai vechi. Intr-unul din ele, l-am si fäcut harcea-parcea (chiar prin perioada mea de noviciat aici).

vazut, citit, no sense in opening up old wounds... mai ales ca urmeaza cateva zile fara net (se anunta un sevraj la orizont), si nu vreau sa pierd prea multe dispute la care as putea participa...

'balanta' este unul din cele mai bune filme rom. de dupa 90 - in orice caz, intra fara efort in top 5-ul meu!
eu l-am revazut destul de recent, acu vreo 3 ani la londra, si - jos palaria!
niciun alt film rom. ever nu are ritmul lui & combinatia aia atit de 'pintiliesca' de grozavie nationala si deriziune personala...

cit dspr art lui gorzo - sint de acord cu pitbull: ink o data te amuzi citindu-l, very entertaining k un film hollywoodian, dar cu ce ramii?? cu faptul k artistii simt nevoia sa 'dea totul afara' si kestia asta i se pare nashpa? mie mi se pare ok, de ex.: asta face - de regula - artistul. si e f bine k e personal, si obsedat de ale lui, si-si priveste buricu... oare alde bergman, fellini, godard a.s.o. au facut altceva? ce e cu reclamatia asta populista k artistul ar trebui sa faca catering pt nevoile comunitatii?!
ah, sint de acord k numai filmele bune, f bune & mari trebuie discutate in ac. context - celelalte sint proaste si-atit. dar cel putin unul din titlurile invicate de gorzo - 'patul conjugal' - e un film exceptional.
so...

Nu ºtiu dacã e neapãrat populistã cât bazatã pe observaþia de bun-simþ cã - totuºi - filmele în general mai trebuie ºi privite ºi asta de regulã o fac ... cei din comunitate. :)


Tocmai combinaþia asta "tezistã" mã face sã cred cã e genul de film ... cu termen redus de valabilitate. Filmul nu zic cã e prost - dar în nici un caz nu mi se pare excepþional. În fine - opinii personale, nu are sens sã deraiez topicul cu consideraþii suplimentare. :)

Mä rog, mie-mi displace Pintilie în general, si sunt sceptic cu privire la profesionalismul lui cinematografic, dar cred cä "Balanta" pe locul doi între filmele lui (dupä "Duminicä la ora 6"): mult mai sigur pe sine, mai organizat si mai ritmat decât "Reconstituirea" si "...Miticä". Iar între filmele românesti 1990++, îl pun printre primele zece (cred cä pe locul sase). Acum, c-a mai trecut timpul, topul meu de cinci ar fi:
"Moartea domnului Läzärescu"
"E pericoloso sporgersi"
"Trahir"
"Filantropica"
"Asfaltango"
(Cu o precizare: de ce pun "Asfaltango" peste "Balanta"? Categoric, "Balanta" e mult mai puternic, mai categoric si mai inventiv - dar consider cä "Asfaltango" e, per ansamblu, mai echilibrat, mai "de bun-simt"; nici relatia comparativä cu "Filantropica" nu e foarte netä - si ea are plusuri si minusuri în raport cu ambele filme; dar, mä rog, una peste alta, asa le-as ierarhiza...)

Ce-i drept - dar nu m-a deranjat. E mai mult un articol "de constatare", decât "de dat solutii". Si-n rest, sunt de acord cu Coshava: n-am simtit note de "populism" sau, vorba ta, ideea de "catering". Eterna problemä a echilibrului: nici "Miss Litoral", da' nici "El Topo" (care, în mod paradoxal, era exceptional de "privibil" - da' singurul care întelegea ceva din el era însusi Jodorovski!

art. lui gorzo era intr-un context (nr dspr provocarile artei, in dilema) in care toti cei kemati sa scrie - din zone artistice: teatru, lit, arte vizuale - demonstrau rolul fertil al provocarilor (= subversiunilor) in artele respective. singurul care nu se 'alinia' ac. trend era gorzo. care, in plus, a scris numai dspr film rom. - unde, ma scuzi, 'provocarea' e aia care e...
ar fi putut demonstra, si el, k, de la 'un ciine andaluz' la 'bucatarul, hotul...', 'idiotii' sau 'crash' - trecind prin 'marea crapelnita', 'salo' & 'imperiul simturilor' -, cinematograful a 'pontat' major la ac. capitol.
a ales sa n-o faca... si asta pt k, pur si simplu personal, lui gorzo nu prea-i plac aceste filme; numai k ist. cinematografului nu tine cont - din fericire! - de likes-urile & dislikes-urile unora & altora, oricit de talentati comentatori ar fi...

cit priveste 'asfalt tango' - acesta, sorry, kiar nu mi se pare un film de top 5! e o comedioara de moravuri 'rasolita' (nici o probl., nae stie parerea mea dspr!), cu un mistasting de 'nota 10' - tanti rampling... ;)

Asa, da - acum väd articolul lui Gorzo într-o perspectivä mai completä.

Hailantä cestie:
"Asfaltango"... (apropo, poate vä întrebati de ce-l tot ortografiez asa; e un päsärel al meu, pentru cä initial Nae a vrut, insistent, ca ASA sä se scrie titlul; ulterior a renuntat, dându-si seama cä, totusi, avea s-aparä peste tot în douä cuvinte, si iesea bramburealä; dar ideea mi-a pläcut, asa cä mäcar eu sä i-o duc mai departe... ;) )
Deci, "Asfaltango" este, într-adevär, o comedioarä de moravuri (lucru deloc surprinzätor, din moment ce genul teatral favorit al lui Nae e vodevilul!) Si, da, în comparatie cu nivelul lui "E Pericoloso..." si, putin mai jos, al "Filantropicii", este cam rasolit. Numai cä si acest film relevä din plin principala calitate a lui Nae: PROFESIONALISMUL. Bäiatul ästa stie sä construiascä o poveste, s-o spunä, s-o articuleze în secvente, sä structureze fiecare secventä, sä-i facä mizanscena, sä punä camera si sä filmeze - si, fiindcä-i nesimtit totalmente, mai si monteazä bine ce-a filmat! Pe când la Pintilie, toate aceste deziderate functioneazä mult mai nesigur si inegal: o secventä bubuie, alta schioapätä; un cadru o plesneste, altul o läläie; la un unghi zici "Doamne, de unde l-a scos???", la altul, "ce-a pätit, dom'le?"; povestea ba se-adunä, ba se dezghioacä din tâtâni; dialogul e ba biciuitor, ba logoreic; obscenul, sordidul, urâtul, crudul, sunt ba fascinante si dureroase, ba gratuite si ostentative... Desigur, în "Balanta", toate aceste stângäcii si inconsecvente apar cel mai atenuate - dar tot îndeajuns pentru ca, strict profesionaliceste, sä plasez filmul sub comedioara de moravuri mai bine lucratä a lui Nae.

Plus (aici voi fi scurt - pentru cä-i asa de muuult de vorbit!), atitudinea artisticä. Nae e mult mai putin artist decât Pintilie, si mai mult meserias. Nae nu prea are fior, dar substanta lui de fond e onestä - printre altele, de-aia i-a si iesit asa de bine "E pericoloso...": initial, se voise o simplä satirä socialä despre viata "culturalä" din Caracal - dar pozitia echilibratä a autorului i-a creat o energie proprie, foarte coerentä, care l-a propulsat mai sus decât îsi propusese.
In schimb, Pintilie e FOARTE ARTIST. E un artist atroce. Vorba ceea, "simte enorm si vede monstruos". Numai cä... am mari dubii cu privire la echilibrul acestei ecuatii; îmi dä senzatia cä "monstruosul" se insinueazä anormal de mult si în simtire, dincolo de viziune... si-l face sä-si piardä controlul atât ca artist, cât si ca meserias. Mä dezgustä tezismul unei concluzii ca "Lasä-i sä moarä prosti!" (Caragiale era mult prea sentimental pentru o asemenea "simtire"), iar "Dacä se naste normal, îl împusc", desi m-a lovit pläcut (în sens masochist) la vizionare, ulterior s-a cam rästurnat. Adicä, dä-o-ncolo, dom'le, chiar asa? Päi hai sä ne-mpuscäm toti! Hai pe falezä la Vama Veche si sä ne-aruncäm în mare, ca lemmingii (care, de fapt, nici äia nu se-aruncä-n mare!)

Foarte corecte cele de mai sus.

Dom' Pitbull, din cand in cand aveti niste intelegeri atat de pe faza ale filmautorilor nostri incat imi pare rau de momentele cand n-aveti aceasta intelegere :)

"Well... Nobody's perfect!"
("Some Like It Hot")

Pe bune: unde n-o am? Intreb sincer, nu sfidätor.

mie tocmai aceasta inversunare si scrasnet continuu imi place la pintilie. prefer de o mie de ori mai mult o sinceritate dezarmanta si lipsita de orice fel de menajamente, decat acea indignare calduta "Adicä, dä-o-ncolo, dom'le, chiar asa?"
cred ca a te lega de imagine si montaj in cazul lui pintilie, chiar si a lui daneliuc, te impiedica sa vezi "the whole picture".
un derapaj meseriash e mai tare decat un mers linistit, "profesionist" :P .
desi imi place caranfil cu "pericoloso sporgersi" si "filantropica", asfalt tango mi se pare o comedioara usurica, genul ala italian cu marcelo mastroiani. ;) . atat.
revenind la imagini "ramase", cele din balanta cred ca rezista timpului mult mai bine decal cele din asfalt tango. de exemplu, scena cu diaconu imbracat in paietze umbland dupa sotioara lui ti se pare mai tare decat scena incinararii?
diferenta dintre astea 2 filme: asfalt tango ti-l pot povesti, balanta, nu prea... 8)

Aici e ceva ce eu nu am priceput deloc. O.K. - vrea sa-si impuste copilul daca ar fi "normal" pentru ca sa nu se chinuie ulterior ( in copilarie, adolescenta, tinerete etc ) sa se adapteze/sa supravietuiasca intr-o lume mizera, populata de jigodii umane, etc, etc.
Totusi aici mi se pare ceva ( foarte ) neclar : in limba romana "normal la nastere" se refera la situatia cind nu exista o tara genetica ( observabila ). Se intelegem cumva ca restul personajelor din societate se comporta cum se comporta de abject/slugarnic/umil/etc pentru ca :

a) au facut si fac in continuare compromisuri cu "regimul" sau il slujesc;
b) au o rindul lor astfel de "tare" genetice ( ceea ce in fond i-ar scuza intr-o mare masura ) ?

Nu de alta - dar, dupa cum se vede din restul filmului, regimul nu se bazeaza/nu exploateaza oameni "anormali de la nastere", ci pe indivizi pe care i-a pervertit in cursul vietii. Pe undeva, daca ia logic, sunt de parere ca de fapt concluzia cu pricina - desi e socanta si de efect pe moment, vine asa ... ca o lovitura sau mai degraba ca un scuipat final pe fata Societatii in ansamblu ( ceva de genul "Nu meriti altceva decit un handicapat - Societate/Regim imputit !" - e insa in totala contradictie cu restul filmului !! :oops:

Tot ca opinie/preferinta personala - drama adevarata era daca il arata pe copilul cu pricina peste 25 de ani ... capitan de Securitate. Sau prim-activist la UTC. Etc, etc ( iar parintii sa fi spus, mihniti si constienti ca nu mai au ce face in acel moment, "Mai bine il impuscam dupa nastere/dupa ce a luat prima data premiul I ..." :sick: ).

Scuze ca m-am lungit in comentariu - probabil ca trebuia/trebuie un paragraf special. :oops:

atunci cand vi se-ntuneca privirea in obiceiuri vechi si parti-prisuri :)

si sincer, e omeneste - mai ales dupa o anumita varsta :D

Määä, lasä-mä cu luatu' pe dupä corcodus!
Päi tocmai de osificäri si parti-pris-uri mä feresc ca de dracu', nu le suport, si dacä mai am de unele si nu m-am prins, e de räu!
Tu zi acolo, cu exemple concrete!

- piciorul maiei, trintit pe masa pe terasa de la lido
- navalirea navestistilor in trenul de copsa mica
- moartea vitelului si "punerea in abis" cu polaroidele
- monologul lui mitica, la masa, cind arata spre masina securistilor (ok, asta se poate povesti...)
- aterizarea parasutistului in gradina
- figura copilului hidrocefal pe acel zgomot de avion

= (doar citeva) momente antologice din "balanta"

in rest, sint cu totul de acord cu ce a spus egon

kestia cu "profesionalismul"... who cares!? nici pasolini nu era un "virtuoz" din acest pdv... si nici altii, mari artisti. de la un nivel de viziune incolo, simpla meserie devine rizibila - asa cum si incercarea unor "meseriasi" de a mima "viziunea" este rizibila.
parerea mea.
deci, da, prefer marii artisti. kiar dk nu sint (si) "mari meseriasi"...

Din nou, ca de-atâtea ori, ne potrivim în fond, si ne contrazicem la nivel de detaliu (ceea ce nici n-ar fi räu - dar cred totusi cä în cazul de fatä detaliile respective sunt semnificative; adicä: ...)
Mai întâi, reamintesc celebra butadä (spre rusinicul meu, am uitat si cine-i celebrul nume care a zis-o - poate-mi reamintesti):
"Le talent sans génie est peu de chose.
Le génie sant talent n'est rien!"
Sigur, aici sunt mentionate extremele. Totul stä în echilibru (iar obsesia mea cu "echilibrul" - sau, poftim, obsesia ta cu "Balanta"!) - si anume:
Mi s-ar fi fâlfâit vesel de toate bâlbele profesionale ale lui Pintilie, dacä era imbatabil la nivelul "geniului" - sau mäcar al viziunii artistice. Dar, cum spuneam mai sus, si aici e la fel de inegal: oscileazä între clipe de geniu si momente de isterie, între atitudine criticä legitimä si "nifilism". Asa cä îsi pierde o parte esentialä din propria sustinere.

de acord.
dar cunosti genii 'compacte', egale cu sine, in care orice pirtz tras e-un cur-cubeu (sorry for the pun!) inmiresmat & incintator?
nu stiu cine a zis kestia cu talentul, dar pot si eu sa-ti amintesc butada k si homer mai doarme... ;)

iar dk pintilie nu are geniu, cine ma-sa mai are??? (in film, adik... & la noi, si mai adik...)

cred k o cinematografie facuta numai din 'meseriasi' e de o tristete...

Nu.
Totusi, genii ca ale lui Schlöndorff sau Forman (am ales anume doar doi a cäror atitudine se apropie de cea a lui Pintilie) sunt incomparabil "mai compacte". Adicä pârturi ca "Toba de tinichea", "Onoarea pierdutä a Katharinei Blum", "Balul pompierilor" sau "Desprinderea" nu-s cur-cu-bee cu par-fum? ;)