@ambra
tu esti ranit mai grav decat imi imaginam eu.
ma bucur ca ma citesti si ma "pandesti" (mai putin onorant pt un intelectual indeletnicirea aceasta - de fapt mai ai pana la statutul de intelectual), dar ti-am mai spus: cand vrei sa mi te adresezi, elibereaza-ti gura de "instrumente" si substante rau mirositoare...
stiu ca esti slab si operezi numai cu insulte si scabrozitati (am citit cum te-ai "rafuit" cu toata lumea pe acest forum), dar ca sa ajungi la mine trebuie sa te lasi de acest obicei urat. asa - vorbesti in gol.
e mai jos de demnitatea mea sa-ti raspund pe aceeasi tonalitate.

De fapt, "Duminicä la ora 6" e filmul lui Pintilie care mi-a pläcut cel mai mult. As zice cä, la fel ca Truffaut, Orson Welles si atâtia altii, niciodatä nu s-a mai ridicat la înältimea operei de debut.

În rest, sunt de acord cu majoritatea laudelor pe care i le aduci, precizând cä le consider CALITÄTILE lui Pintilie si ale filmelor lui. Cum spuneam, pärerea mea e cä le contrabalanseazä defectele, iar rezultatul de ansamblu e negativ. Am încercat sä argumentez în posturile anterioare, deci stii la ce mä refer, n-am sä repet.

Cine, în "Reconstituirea", era unchiul täu? (Eventual, dacä e un subiect prea personal, räspunde-mi într-un PM sau email.)

Regret, niciodatä n-am crezut în regisorii "zbiri". Si Nicolaescu e zbir pe platou - si la ce-i foloseste? Ca sä dau un exemplu personal, de regulä, pe platou, am fost întotdeauna cald si delicat cu toatä lumea - atât din principiu, cât si pentru cä altfel nu pot fi. Chiar si când unii m-au enervat de-mi venea sä urlu, mi-am pästrat aceeasi atitudine. Si dacä vrea cineva sä stie la ce mi-a folosit, iatä: ÎN FINAL, AM FOST 100% MULTUMIT DE ECHIPA MEA. Nici una din nereusitele filmelor mele nu a fost cauzatä de altii - mi le asum pe toate. Atmosfera de lucru a fost admirabilä, iar oamenii m-au ajutat splendid. Rezolvam ceva dac-o fäceam pe Plutonierul cu ei? Ajurea!

Nu sunt la fel de pesimist (sau poate doar fatalist) ca tine în privinta "românismelor/balcanismelor", dar aici s-ar putea sä fie vorba si de optimismul meu cam naiv. Oricum, prefer sä le väd puse altfel pe ecran.
Încheind, acum înteleg mai bine iubirea ta pentru Pintilie, si-mi dau seama cä toate argumentele mele nu-ti pot schimba pärerea despre el. Dar nici n-ar fi trebuit - în fond, o evolutie trebuie sä fie perpetuä, nu sä moarä brusc, numai fiindcä cineva te-a "convins". Îti recomand urmätoarele: tot ce-am scris eu aici, pune în niste sertärase. Timpul trece, atitudinile se dezvoltä si se completeazä. Cred cä, la un moment dat, vei ajunge sä-mi dai dreptate într-o oarecare mäsurä. Nu va însemna cä trädezi artistul pe care-l admiri acum, ci doar cä opinia ta despre el va deveni mult mai complexä. E ceva räu în asta?
Si un ultim exemplu. Una dintre reactiile la posturile de mai sus a fost prin PM (ca atare, nu voi dezvälui de la cine). Persoana a început prin a-si recunoaste admiratia fatä de Pintilie, declarându-se chiar "fan" al lui. Dupä care, mi-a multumit pentru analizele mele, recunoscând cä au pus-o pe gânduri.
ÄSTA E TOT ROSTUL unor asemenea discutii: SÄ NE PUNÄ PE GÂNDURI. Concluziile finale tot ale noastre însine vor fi.

O, ce räu îmi pare c-am pierdut faza! Cum stii, mä simt destul de sigur si împlinit în banalitatea heterosexualitätii mele ca sä privesc cu respect (si compasiune, unde e cazul), "alternativele", iar unul din sporturile mele favorite e sä-i zgâltâi putin pe homofobi si alti vânätori-de-vräjitoare care se dau mari crestini. Acolo sä vezi dat la gioale!