Originally Posted by Alex Leo Serban:
|
megaMEGALOL!
individu asta e atit d fraier incit sa ia drept bune niste glume de-ale mele d p forum??? adik - c'mon, kiar nu pot crede k e atit d retard incit sa creada k c am scris eu mai sus ar putea fi adevarat, looooooooool!!! puiule, intreaba-l p baciul pitbull, o sa-ti explice :lol: |
str. Studioului Cinematografic nr. 1, la intersectia cu DN Bucuresti - Targoviste. Te astept cand vrei, sa terminam o data pentru totdeuna cu disputa asta.
|
Un studio in cautarea unei vedete
Regia Nicolae Corjos In rolurile principale Florin Piersic Jr., Mitica Popescu, Emil Hossu In top 10 cele mai proaste filme romanesti facute la noi. In aceesi "clasa" : Vin ciclistii, Grabeste-te incet , Hanul dintre dealuri, Liliacul infloreste a doua oara, Eu, tu si Ovidiu, Aventuri la marea neagra (doar cateva exemple). |
De acord, da' ce-i cu el?
|
inainte
Ma gandesc ca un regizor, daca voia, putea sa faca o capodopera inainte de '89, fara sa fie nevoit sa aiba ca subiect realitatea socialista.
Ma insel? |
Huh? :huh:
Adicä, cum? |
sa ma explic
Originally Posted by Pitbull:
vreau sa spun ca se bate prea multa moneda pe cenzura partidului atunci cand se cauta scuze pentru lipsa de inspiratie si talent a regizorilor romani. si apoi, daca stau bine si ma gandesc, aveau toate conditiile asigurate. tin minte ca se faceau si 25-30 de filme pe an, deci bani erau pentru toata lumea. ce ii impiedica pe regizori sa imagineze subiecte care sa nu fie afectate de o eventuala cenzura si, totusi, sa reprezinte motivul unor filme extraordinare? de ce n-avem si noi un kieslowski, milos forman (care a facut balul pompierilor in 67), un polanski cu al sau "cutit in apa"? |
sa ma explic
Originally Posted by Pitbull:
vreau sa spun ca se bate prea multa moneda pe cenzura partidului atunci cand se cauta scuze pentru lipsa de inspiratie si talent a regizorilor romani. si apoi, daca stau bine si ma gandesc, aveau toate conditiile asigurate. tin minte ca se faceau si 25-30 de filme pe an, deci bani erau pentru toata lumea. ce ii impiedica pe regizori sa imagineze subiecte care sa nu fie afectate de o eventuala cenzura si, totusi, sa reprezinte motivul unor filme extraordinare? de ce n-avem si noi un kieslowski, milos forman (care a facut balul pompierilor in 67), un polanski cu al sau "cutit in apa"? |
...
Si nu inteleg de ce se vorbeste prea putin de acel premiu pentru regie obtinut in '64 la Cannes de Liviu Ciulei cu Padurea spanzuratilor?
Pai neam de neamul regizorilor romani nu au avut parte de asa ceva si nici prea curand n-o sa aiba! |
Cu scuzele de rigoare... NU CUNOSTI SITUATIA.
A existat o singurä perioadä cât de cât mai avantajoasä: anii '70. Atunci, într-adevär, lucrurile stäteau partial asa cum le descrii tu (d.p.d.v. financiar si ideologic), ca dovadä cä s-au putut face filme ca "Nunta de piaträ, "Duhul aurului", "Mere rosii", "Filip cel bun", "Proba de microfon", etc. Dar toate astea au luat sfârsit în august 1983, o datä cu funesta Conferintä de la Mangalia. Infuriat de filmul "Faleze de nisip" (care era de aceeasi facturä cu cele de mai sus, si cu tipul de film bun la care se referä întrebarea ta), Ceausescu l-a mutat pe Ion Traian Stefänescu, din postul de viceperesedinte al Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste (ministru adjunct cu cinematografia) în functia de prim secretar al judetului Dolj, si-n locul lui l-a pus pe sinistrul Mihai Dulea, care respecta cu sfintenie (si imaginatie creatoare - în sens räu) indicätiile pretioase trasate de Nicu si, mai ales, Leana (cä ea-si bäga mai mult coada, când era vorba de culturä si artä; avea o urä visceralä împotriva intelectualilor si artistilor, defulatä într-o pläcere perversä de a-i manevra ca pe sclavi). Asadar, din 1983 pânä-n 1989 a fost aceastä perioadä despre care vorbim acum, perioada cea mai neagrä. O cunosc perfect, exact atunci lucram eu la Buftea, si mi-am fäcut si filmul de debut, "Färä lumini de pozitie" - vezi aici: http://www.cinemagia.ro/movie.php/Fa...movie_id=11826 Aveam "toate conditiile"? La nivelul normal al pietei, devizul unui film ar fi trebuit sä aibä minimum 5.000.000 lei (era strictul necesar). In 1984, se redusese la 3.000.000 lei, iar în 1988, la 1.800.000 lei. Nu-ti poti imagina ce chin era sä faci film în asemenea conditii. TOTUL era improvizat, haotic, încropit. Echipe de filmare venind seara înapoi la hotel, cu aparatele, cu actorii, cu tot, în bene de camioane oprite pe drum cu "Ia-mä, nene!" (Astia eram noi, de la Säcele la Brasov.). Si e doar UN exemplu. Si partea ideologicä? Filmul meu, pe un scenariu de Adrian Dohotaru, s-ar fi vrut un road-movie comedie sentimentalä: ei se iubesc, se pierd într-o garä, si zburdä sä se regäseascä - autostopuri, camioane, trenuri, turisme, trec unul pe lângä altul färä sä se vadä, dealuri, vaci, râuri, flori... Dulea a scos "love"-ul si a pus în schimb "productie" (zice: "Ca sä aibä mizä!"). Acum alergau pe coclauri ca sä rezolve la timp problema unui combinat chimic! Si, din nou, nu e decât un exemplu. NU EXISTAU FILME NON-IDEOLOGICE. Absolut TOATE trebuia sä fie inspirate din "realitatea socialistä". Nu puteai face o comedie ca lumea, fiindcä nu era voie sä aparä personaje negative. Nici prosti, nici inculti, nici naivi, nimic care sä poatä fi exploatat comic. Toti trebuia sä fie frumosi, destepti, cinstiti, angajati în procesul muncii. Orice conflict (asta era REGULA!) nu putea exista decât "între bine si mai bine". Totul era controlat la sânge, pânä la ultima replicä, ultimul detaliu, ultimul capät de cadru... Dulea a vrut sä-mi scoatä din film pânä si pisoiul babei din tren - abia am reusit sä-l pästrez! Cä "sä nu cädem în derizoriu, adicä avem aici doi ingineri responsabili, si noi arätäm babe cu pisici?" Asa cä imagineazä-ti cine, cum si la ce nivel putea face în acei ani filme cinstite, curate, färä ideologia partidului în ele. Cazuri rarissime (de obicei, ecranizäri de epocä). Pânä si în "Cuibul de viespi", dupä "Gaitele" lui Chiritescu (unde am fost asistent, am si jucat un rolisor), au fost bägate cu forta douä personaje ideologice: "omul näcäjit" (Albulescu la birt), si "redactorul" (Repan în tipografie), care fäceau teoria chibritului apropo de muncitori si burghezi, cu trimitere la personajele principale. |
pitbull
dar ce era oare in mintea unuia ca Dulea?
scrupulozitatea cu care-si indeplinea misiunea sufocanta nu avea radacini si intr-o anumita frustrare? sentimentul puterii cenzuratoare il tampise in asa hal incat probabil simtea o bucurie ascunsa atunci cand strica munca unui regizor. ceva de genul: nu sunt in stare sa inteleg arta ta, ok, nici tu nu o s-o poti face cum trebuie, asa ca suntem chit in privinta ratarii profesionale. |
Mda, cam asa ceva...! SIGUR erau asemenea elemente, asemenea frusträri si complexe... Mihai Dulea era un personaj straniu... Eugen Barbu, într-un roman din care au apärut atunci fragmente într-un almanah, îl încondeia sub numele codificat "Gavril Culea", de pe vremea când, tânär activist, era adjunctul nu stiu cui undeva într-un judet... Subalternul servil, onctuos, adus de umeri, cu zâmbet mieros si ochi încretiti la colturi... Fizionomie vag mongoloidä, slab, osos, ochelari cu lentile groase si rame negre, pär negru des, pieptänat pe spate... Culmea, aräta destul de simpatic... La începutul oricärei discutii era zâmbitor, glumet, te asculta, avea räbdare... dar curând descopereai cä era un zid uman... Iluzia de comunicare se spulbera repede... Ore întregi te chinuiai cu el, si-ntr-un târziu plecai acasä hotärât sä dai drumu' la gaze. Dupä Revolutie a dispärut BRUSC. Cred cä s-a pensionat, cäci nu s-a mai väzut pe nicäieri... Ca si cum n-ar fi fost. A rämas doar în amintire...
...Si-n romanul meu heroic-fantasy "Pretul Reginei Shaana", scris în 1988 si definitivat în 1991, sub chipul lui Uhalai DiEm (anagramä Mihai Dulea), Zeul Intunericului, cel care vine din adâncurile planetei sä cotropeascä lumea. |
...
da, destul de depresiva starea pe care o descrii...
probabil ca aveai doar doua cai de urmat: ori te retrageai din joc, ori te lasai purtat de valul propagandistic. Si cred ca regizorii care au facut pactul cu diavolul au resimtit si o anume placere in chestia asta... |
Cine stie... Unii, da, posibil - e evident cä alde Virgil Calotescu, Cornel Todea, Elisabeta Bostan, Pantelie Tutuleasa, cei care puneau mult... d-äla de la oamenii normali se numeste "suflet", se implicau si la nivelul unei voluptäti perverse... Dar pentru majoritatea nu era decât un compromis - bägau capu-ntre umeri si-si anesteziau instanta moralä... Unii încercam sä ne refugiem în estetism si stilism (ce-i drept, în micul meu filmulet am introdus multe cadre frumoase, trenul prin väi ruginii, copiii la gârlä cu vaporasul teleghidat, vacile...). Alteori, plänuiam opere subversive, codificate (ca scenariul meu "Al treilea ochi", niciodatä intrat în productie, prin care visam - naiv, acum îmi dau seama - sä urmäresc drama subtilä a unui adolescent de treispe ani care din pionier devine utecist; totul frumos, festivist, pozitivist... si de fapt, complet fals, conotând dezumanizare, strivire, robotizare - un fel de "he loved Big Brother"). Si, evident, îl mai aveam si pe Daneliuc, care îsi crease statutul de "disident" - si, în "Croaziera", reusise chiar o parabolä anticomunistä si anticeausistä explicitä! Culmea - nu s-au prins, în schimb, le-a cäsunat pe un film cuminte si apolitic ca "Glissando".
|
ei las k 'glissando' nu era kiar asha 'apolitic' - era doar apos & prost! :lol:
|
Nu mor nici dupä "Glissando", nici dupä autorele-i, si sunt de acord cä filmul era diluat si complet lipsit de inteligentä, da' nu i-as zice chiar "prost", pentru cä în perioada aia la Daneliuc încä mai functiona bine instinctul, compensând în mare parte haosul in mintea lui - sau, mai bine zis, imprimându-i metodä. Iar "apolitic" era ca rezultantä - adicä cicä se declara "antifascist", dar asta nu functiona nici explicit (cä lumea era transfiguratä, zvastika devenea spânzulturul äla), nici implicit (cä povestea n-avea nici un fel de subtext politico-istoric real) - doar declarativ (prin motto). In schimb, nu ERA nici "anticomunist", cam din aceleasi motive; doar câteva strâmbute si fitile, bägate pe ici, pe colo (aplaudarea nebunului de pe scenä, înviorarea din final...) Ete, scârt.
|
Re: ...
Originally Posted by keepwalking:
Pe langa celebrele cartulii de 3,75 lei de la Editura Meridiane (scoase pe timpul lui Ceasca), in 1996 la aceeasi editura a aparut "Centenarul Cinematografului Romanesc", unul din cele 5 volume ii este dedicat lui Ciulei si este scris de Mircea Alexandrescu. Alte titluri: http://new.photos.yahoo.com/galante_...804325314098/0 |
carmine
:)
m-am uitat pe toate fotografiile tale din arhiva m-a frapat coperta de la Cinema din "schimbarea la fata". Bobby si Pamela par a fi retusati sa semene cu Nicolae si Elena Ceausescu. :) cel putin asa am avut impresia. |
Re: carmine
Originally Posted by keepwalking:
Schimbarea la fata, dupa omagii Bobi si Pamela, mai curati, mai uscati ... http://new.photos.yahoo.com/galante_...804246543501/5 * *Culmea e ca oamenii au ramas marcati de retusarea pozelor, daca au retusat 25 de ani la rand nu s-au putut abtine sa nu retuseze si protagonistii Dallasului. lol. |
All times are GMT +2. The time now is 05:33. |
Powered by vBulletin - Copyright ©2000 - 2024, Jelsoft Enterprises Ltd.