a zis-o si la teveu, da hai sa nu exageram: nu's c a zis vizante in interviu, eu stiu c a zis la teveu & mi-a confirmat si mie cind ne-am intilnit in culise la gopo: k era o (una, singura!) gagik, o nebuna kre l-a vazut p strada & l-a confundat cu mine...
acu, e clar k individa nu vd bine ori e dusa cu capu - pt k, in afara d okelari, kiar nu vad nicio asemanare intre mine & vizante!! :o

nu: dop (= el) :P

http://www.romanialibera.ro/a121287/...nui-clovn.html
Pippidi despre Pruti, Dumnezeu sä-l ierte.
Semnificativ.
Si comentativ.

uau. tare. gagik are balls. a bit self-serving - but true & crude...

a bit?? ugh... com'on: din textul ala aproape k reiese mai degraba ce tare e ea decat cum e pruteanu.

plus k fraza asta: "era un intelectual de mare calitate, desi cam decadent, traducea Infernul lui Dante si recita din Apollinaire" mai precis acel "desi" e jalnica in so many ways.

si mai e si faza cu ctp-u care o cearta k nu-l injura p pruteanu dupa cum merita. again lame in so many ways.

in rest, dunno, s-ar putea s fie "crudul adevar"

Eu ce nu am inteles niciodata la Pruteanu este acea lege de "protectie a limbii romane"; de ce sa protejezi limba romana in Romania? sau de cine anume?
iata o mostra din homepage-ul site-ului lui Pruteanu:
"Am vrut sã fac din acest sait un spaþiu spiritual pentru cei care se simt bine
între cãrþi ºi compiuter (eng.: computer). "

barbarismele astea lingvistice insa isi au apogeul intr-un termen folosit zilnic de catre o cunostinta - jurnalist in domeniul auto-moto: este vorba de "supercar", cu varianta articulata "supercarul"; ei,ce mai e de zis la asa un termen?

Addvärul e cä si pe mine mä deruteazä lucrurile astea, si încä n-am gäsit o solutie idealä, sau mäcar de compromis... Pruteanu avea dreptate în fond: româna este o LIMBA FONETICA, deci e normal sä nergem pe principiul "monseur scriem, monseur zîshiem"... Dar la fel de adevärat e si cä exagerärile lui cädeau în grotesc si barbarisme, cum bine ai spus: a scrie "compiuter" e la fel de caraghios ca a pronunta "c-o-m-p-u-t-e-r". TEORETIC, cel mai normal ar fi ca aceste neologisme sä rämânä neschimbate, cu pronuntia lor sträinä corectä - dar, sä fim cinstiti: cu Badea Ion ce facem? - pânä când, peste ani (sau chiar decenii, poate), asimilarea lor se va face firesc, cu ajustäri corecte si acceptabile. Dar existä si riscul ca variantele agramate, dislexice si inculte sä aibä câstig de cauzä - ca la trist-consacratele "revelion", "meniu", "regizor", "a sesiza", "pricomigdalä", etc... (cärora încä le mai rezist).
Pe scurt, solutia definitivä nu stiu care e, dar nu pot nici sä accept färä rezerve acrobatiile neaosiste �* la "compiuter". Om träi si om vedea... (Dar tare mä tem, totusi, cä în mare parte vor învinge tot principiile poporaniste...)

ader la opinia lui Supastar...oricum,ceva mã face sã cred cã încet-încet maniera necrologului lacrimogen, a rememorãrilor pline de evocãri melodramatice, va fi luatã de genul ãsta de amintiri pseudo-cinice, în care auctorele (adesea "prieten") povesteºte fãrã menajamente, "brut ºi obiectiv", despre "adevãrata" faþã a celui trecut intru cele vesnice...în opinia mea, nu e numai o chestie de efect, dupa lungi pomelnicuri dulcege, trase la indigo sa vii cu BUMUL sinceritãþii...cu pretenþia demitizãrii...(care, look around, a devenit la rândul ei un mit), ci ºi o chestie de auto-promovare...Alina Mungiu Pippidi nu e la prima recidivã, ºi oricum punteazã bine...
acu ce sã zic, resurse de promiscuitate gãseºti în orice biografie ...ºi la o adicã, poþi (ne)cinstii memoria cuiva ºi în felul ãsta...
pânã una alta, viaþa fiecãruia dintre noi e o insulã ºi cine are pretenþia cã restabileºte adevãrul completitudinii ei, evocând-o într-un fel sau altul ( zaharisit sau amar ca fierea)...se înºealã...

Cä cam asa e... :((

A murit si Sabin Balasa; dupa-amiaza aceasta. Cand te gandesti ca unele dintre tablourile lui le-a pus Ceausescu in Casa Poporului, iti cam piere pofta sa te bucuri de ele. Dar macar sunt la indemana de vazut, pentru bucuresteni.

Pacat.
Acum doua zile citisem ca fiul sau ceruse primariei din Iasi alocarea unui loc de veci la cimitirul Eternitatea.
a fost rugamintea pictorului de a fi ingropat la Iasi, loc despre care a spus ca se simte legat sufleteste.
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca.

Ada Solomon si Gorzo ...intr-un interview despre festiv. NeXt. materialul aparut in cotidianul

Cite filme vezi pe zi?
Andrei Gorzo: Depinde. Acum, cu selectia la NexT, mi s-a intimplat sa vad si cite 30-40 de scurtmetraje pe zi. De obicei, incerc sa nu vad mai mult de trei-patru filme (de data asta, lungmetraje) pe saptamina. Nu-mi place sa bag in mine film dupa film; nu fac maratoane de filme si crapelnite cinefile. Sint un critic, nu un consumator compulsiv: ideea e sa judec cit mai corect, nu sa-mi fac creierii pilaf.

Cind ti-e obosit ochiul? Cind te tradeaza? Cind face fite?
Pot sa-ti spun la ce filme sint in stare sa ma uit iar si iar, pentru placerea mea. De exemplu, atunci cind simt nevoia sa ma remontez, ma uit la un film de Jean Renoir. Renoir e pentru mine cineastul total. In 1939 a facut un film care se cheama „Regula jocului“ si in care intra totul, dar totul. Filmul acela nu ne da „o felie de viata“, ne da viata insasi - tot ce inseamna viata e acolo. Si acelasi film reuseste sa fie un mare spectacol, in sensul de entertainment.

Eu nu ma innebunesc dupa separarea asta ferma intre filmul „de arta“ si filmul de entertainment; mi se pare ca e intretinuta cu precadere de minti foarte lenese, care de fapt nu pot aprecia nici una, nici alta. Mi se pare ca genul de persoana care declara ca nu cauta entertainment, ci numai lucruri serioase adesea confunda seriozitatea cu insemnele superficiale ale seriozitatii; tot asa, mi se pare ca genul de persoana care spune ca vrea „doar entertainment“, intrucit e „prea obosita pentru ceva serios“, adesea confunda entertainmentul cu spalarea pe creier.

Din pacate, o buna parte din ceea ce vinde Hollywoodul de azi pe post de entertainment chiar este spalare pe creier. Si n-ar trebui sa fie asa. Entertainmentul (dupa cum ii spune si numele) ar trebui sa fie antrenant, adica sa te duca undeva, undeva de unde sa revii cu bateriile incarcate, cu mintea oxigenata, mai limpede si mai ascutita decit era cu doua ore mai devreme.

Uite, printre cele mai mari filme din toate timpurile se numara citeva dintre asa-numitele comedii sofisticate, facute la Hollywood in anii ’30-’40. Comediile alea n-au fost concepute ca niste opere de arta nepieritoare, ci ca niste distractii pentru toata lumea. Dar au fost concepute de niste minti brici, care isi investeau toata energia in distractia aia si sperau ca publicul va fi in stare sa tina pasul. Si, pentru ca gindirea din spatele lor era mereu atit de sus, atit de vie si de tare (rezistenta la banalitate, la siroposenie, la solutia ieftina), cele mai bune dintre filmele alea chiar s-au dovedit nepieritoare.

Sau sa luam, de pilda, „Cetateanul Kane“, care e votat cu regularitate cel mai mare film din toate timpurile. Nu stiu daca e chiar cel mai mare, dar cu siguranta e unul dintre cele mai distractive. Ce-l face atit de entertaining e faptul ca Orson Welles, care in momentul acela era un nou-venit in cinema, a vrut sa valorifice, intr-un singur film, toate posibilitatile imaginii in miscare si ale sunetului cinematografic. In nici un alt film nu mai ai senzatia asta ca cinemaul da tot ce are, ca-si pune in miscare toti muschii.

De ce te-ai bagat pe NexT? Ceva genii la NexT? Imi place cum se spune: promitatoare.
M-a emotionat ideea unui festival care-si propune sa pastreze si sa omagieze spiritul lui Cristian Nemescu si pe cel al lui Andrei Toncu. Eu nu i-am cunoscut personal pe cei doi, dar cred ca inteleg spiritul care anima „California Dreamin’ (nesfirsit)“. De fapt, e spiritul acela wellesian de care vorbeam mai devreme: in timp ce vezi filmul, simti ca e facut de niste oameni tineri, care pur si simplu exulta in infinitatea resurselor cinemaului, simti ca vor sa incerce totul. E ca si cum ti-ar spune: „Uite cite lucruri poate sa faca un film ! Asta... si asta... si asta...“.

In spiritul asta am incercat si eu sa construiesc programul competitiei NexT. E vorba despre 30 de filme, alese din peste 600 si impartite in patru calupuri de cite doua ore, doua ore si un sfert. Ei bine, mi-am dorit ca fiecare dintre calupurile astea sa fie un mare spectacol care sa mobilizeze cit mai multe dintre resursele cinemaului.

Care-i smecheria cu NexT?
Ada Solomon: E asa. Cristi Nemescu cu Andrei Toncu si cu alti prieteni ai lor formau o gasca ce traia, minca, vedea si facea film. Daca ei au plecat, gasca s-a cam spart si noua, prietenilor lor, ne lipseste asta. Asa ca am facut NexT ca sa recream-continuam povestea asta: sa traim, sa mincam, sa vedem si sa facem filme. Si fara fite.

Care-i mindria-filozofia ta ca faci festivalul asta?
Aoleu, asta cu filozofia e grea! Sa spun cinstit ca n-am o filozofie? Mai bine. Mindria e de fapt placerea de a cunoaste oameni din toate colturile lumii, de a ma bucura de filmele lor, de placerea spectatorilor care vad lucruri pe care nu le vad, nici la cinema, nici la televizor, la noi in mod obisnuit. Tot mindrie e ca mai fac niste legaturi, networking - mai propui un actor roman unui regizor interesant, mai gasesti un sound designer american si destept pentru un regizor roman ori croat si in final lumea iti e recunoscatoare. Plus ca umbla vorba ca NexT e cool si asta imi convine.

Proiectezi in deschiderea festivalului si doua filme scrise si regizate de doi pusti.
Da, sint Marc Solomon si Luca Istodor. Suna bine ca, alaturi de filmele de scoala ale lui Giurgiu, Muntean sau Bumbut, care si ei au fost NexT Generation, sa fie si cele ale lui Marc si Luca, „Trafic de brinza“ si „Visul Vampirului“, ambele din generatia de scoala generala a lui NexT. Cred ca e interesant de vazut cum vad cinemaul niste pusti de-a V-a, care maninca film pe piine. Anul asta e un experiment cu doua filme, sper ca la anul sa fie un atelier cu mai multa pustime creativa. Am aflat deja ca e in productie un scurtmetraj al unei chinezoaice de 12 ani, psiho-thriller - sper sa-l avem la NexT la anul.

Ce anume din legislatia romaneasca pe cinematografie te incomodeaza in organizarea unui festival?
E incomod sa vezi ca primesti la fel de multi bani si cind pornesti, si un an mai tirziu, cind aduci dovezi de peste 100 de pagini despre cum a fost. Ca exista un fel de democratie la sustinere de evenimente in care se da sa ajunga la toti, cit mai egal, si nu in functie de performanta. Si mai e ceva. In general, filmul nu e privit ca una dintre arte. Cind vine vorba despre film, esti trimis la CNC si punct. Celelalte fonduri culturale (cu exceptia ICR) se ocupa majoritar de celelalte sase arte. Marea realizare de anul acesta pentru mine este participarea ArCuB la finantarea NexT.

Esti producator. Cit costa festivalul?
Se pare ca nu-s un producator grozav in materie de festival. Nu am gasit cuvintul magic pentru sponsori inca, dovada ca nu ne prea ajung banii, dar magia vine din felul in care oamenii (voluntari, parteneri, echipa) se implica in ceea ce fac ca sa iasa un eveniment bogat, dar fara sa fie scump. Costa, anul acesta, peste 120.000 de euro.

Din fericire n-a trebuit sa ma iau de piept cu lumea in privinta organizarii. Ne-au ajutat si au vrut sa fie parte toti cei la care am apelat organizatoric, incepind cu Arhiva Nationala de Filme (Sala Cinematecii Eforie le apartine), continuind cu UNATC - parte din filmele din festival sint ale lor, si, nu in ultimul rind, cluburile bucurestene unde vom avea petreceri in timpul festivalului - Spice, Expirat, La Scena, Fabrica.

Poti citi regizorul mare in filmul scurt?
Eu zic ca da. Nu stiu cum. Vezi daca-ti spune o poveste clara si convingatoare cu mijloace reduse (ca timp si nu numai sint rare filmele scurte cu buget confortabil).

Producatorii iubesc filmul sau banul?
Nu stiu altii cum sint, eu le iubesc pe amindoua. Si cel mai tare imi place sa invirt banii astfel incit sa iasa filmul bine si sa-mi ajunga sa platesc si chiria.

ok, nu stiu unde sa pun asta - asha k o leg d postarea precedenta:

nu ratati (la nxt) 'i am bob' (as in bob geldof), l-am vazut la clermont-fd & e darimator - the best feelgood short in years, go 4 it! :happy:
tot din recolta d acolo - 'auf der streke' (germano/helvet), bine facut/jukt, cu un story puternic & kre - cum s zice (si nu-i place lu crissis :P ) - t pune p ginduri

in skimb, 'madam tutli-putli' nu m-a dat p spate - bine lucrat (animatie), cva atmosfera, but cd anyone tell me what it's all about??? :?
iar 'under the skin' = cam kitschos...

iar la sectiunea "Prietenii festivalului" nu ratati "Amatorul" :happy:

DA, DA, subscriu! :)

printre cele mai comice imagini vazute vreodata: mitingul sindicatului politistilor :lol:

ce se intampla cu machismul spaniol? :)
http://www.time.com/time/world/artic...730927,00.html

Probabil cã s-a mai diminuat, de când cu exodul românilor non-masochiºti! :)
Oricum, pentru o spanioloaicã, tipa aratã foarte bine.

Ce legatura are machismu` cu masochismu` doamna academician ?

+/- so

da ati citit interviul asta a lui zulawski?
http://www.cotidianul.ro/regizorul_a...3_2-43679.html
neasteptat de radicale pozitiile lui. nu numai fata de 432, dar asa in general. :(

traieste cu sophie marceau? :shock:
una din cele mai bune femei in viatza se... cu 'telectualu asta? :x

o fi buna dar e cam tuta
si a divortat de zulawski de ceva vreme. (comentariile astea ar merge mai bine la cancanuri)

Mä recunosc! :D
La fel mä manifestam si eu, la saispe ani, când vorbeam numai în latinisme si mä cäcam cuburi.
In adolescentä, are un anumit farmec legitim.
La vârsta lui, dupä filmele pe care le-a fäcut, si cu prestigiul care-l are, snobismele astea prefabricate, agresiv teribiliste, suficient sententioase si cu paradä de eruditie infantilä, descalificä. :oops: Descalificä räu! :sick: Parc-ar fi Cetepeul c-un morcov în cur.

Voiam sä-i väd master-class-u', da' s-a rezolvat. Mai bine beau o bere, afarä, la umbrä.

zulawski e very passe, d unde frustrarile...
lelouch a fost mult mai d bun-simt

Absolut! Cu atât mai mult, cu cât dä la gioalele Nouvelle Vague-ului ("Noul Val e o excelentä scoalä de cinema, în sensul cä te învatä cum sä nu faci filme!"), dar vorbea cu un umor si un firesc admirabile, nu cu aerele astea de mocan atoatestiutor. Inclusiv la întrebarea mea (care continea douä elemente critice incisive: previzibilitatea filmului, si lipsa de substantä a pärtii a doua - care de fapt era "prima", prioritar), a räspuns simplu si sincer.
Cu ocazia asta, reamintesc si interviul foarte interesant pe care l-a dat evistei noastre (Gloria sau Stefan, puneti aici linkul, vä rog, cä eu nu-l gäsesc; în locul a tot ce-i subliniat, j'vous en prie.)

total tipu'!intr-adevar,seamana cu ctp,am savurat fiecare replica.radicalism pana la os :love:

... si radicalismu e passe :hmm:
intrebarea mea e: oare inshii astia realizeaza cit sint d penibili??
exista, totusi, metode mai inteligente d a t afirma, nu e nevoie sa scuipi mereu contra vintului...

...Unul dintre cele mai bune, mai ample, mai consistente, interviuri culturale citite pe anul asta. l-am gasit tonic, responsabil, elegant si plin de adevaruri. (felicitari autorului )

http://www.contrafort.md/vasilegarnet/?p=110

Asta e ca-n bancu' ala cu "puneti mana pe Sula!" :lol:

ªtefane cauþi mult ºitirile astea, sau pur ºi simplu ai niºte filtre/ macro-uri care fac asta, automat?! :D

secretul meu se cheama feed reader :P

Nici nu-i de mirare, tipu-i bun (nu cä mi-ar fi chiar oarecum amic, ci pe bune).

Chestia a aparut si in evz de azi.

http://www.evz.ro/articole/detalii-a...i-sub-centura/

si un articol la marele fix despre parasutele care au devenit Pacino si deNiro

Cred ca sunt 2 actori care nu mai au nimic de demonstrat asa ca au tot dreptul sa aleaga sa faca si filme mai usoare .. comedioare sau thriller`uri atata timp cat le face placere chestia asta.

haha, very funny - asta dspr pacino a zis-o si la premiera 'tineretii...', la buc, atunci nu stiam k marele alp = so stingy :lol:

de Herta Muller aflam intaia oara din revista Letrre Internationale , pe la jumatatea anilor 90...de atunci am citit tot ce-am prins prin publicatiile culturale ( fragmente de proza , foarte multe interviuri, etc)
E, printre altele, si singurul autor de origina romana nominalizat la premiul Nobel ...(in anii 80 a fost interzisa, trimisa la reeducare... uhhh, in ce lume neverosimil-obtuza am trait...
Sunt cateva autoare pe care le indragesc mult, Adriana Bittel, Simona Popescu, Gabriela Melinescu, Nora Iuga, Ileana Mãlãncioiu...printre ele, si Herta Muller, despre a carei vizitã, domnul "Pleºa" ( vezi mai jos) scrie in editorialul din Dilema...
( asta cu domnu Plesa m-a distrat teribil, mi-a adus aminte de telefonul dat la redactia Humanitas de o doamna respectabila care a intrebat, cât se poate de politicos, daca isi poate procura direct de la editura volumul " Despre Ingineri" ...-: )))



Andrei PLEªU | nici aºa, nici altminteri
Riscul de a fi (fost) român

Herta Müller a venit din nou în România. De ce vrea Herta Müller sã vinã, din cînd în cînd, în þara ei de baºtinã? Succesului pe care îl are de multã vreme în Germania ºi peste tot în lume, nu þine, probabil, cu tot dinadinsul sã-i adauge cîteva aplauze dîmboviþene. A luat toate premiile care se puteau lua, a fost subiect de monografii compacte ºi materie pentru sobre teze de doctorat. A fost propusã de nemþi pentru Premiul Nobel. Ce sã caute în România? Cei mai mulþi ºi mai buni prieteni ai ei nu mai sînt aici, iar suflarea autohtonã, sufocatã de urgenþe, scandaluri ºi conflicte intestine, nu se înghesuie sã o trateze sãrbãtoreºte. ªi totuºi ea vine. Probabil dintr-un soi de amor nevindecabil, din dorinþa de a revizita cearcãnul de pãmînt în care era sã-ºi lase oasele, pe vremea disidenþei bãnãþene. E intensã, melancolicã ºi necomplezentã, cum e întotdeauna. E bine primitã? De admiratori, prieteni ºi douã-trei instituþii, da. Dar existã ceva în alcãtuirea generalã a patriei, care n-o poate absorbi. Ceva care o împinge înapoi, spre penumbrele anilor ’80, spre hãrþuielile rudimentare ale vigilenþei poliþieneºti, spre mirosul acru al þãriºoarei, mereu gata sã te pedepseascã dacã o creditezi prea tare.

Am ales un hotel nepretenþios, dar decent, din zona Moºilor. Herta putea, astfel, sã vinã la NEC pe jos, în cîteva minute. A doua zi, doi jurnaliºti au venit sã-i ia un interviu. La hotel, în lobby. Au vrut sã-i facã ºi o pozã, cînd, dintr-odatã, ºi-a fãcut apariþia un bãiat pãtrat de sus pînã jos, care a încercat sã le smulgã aparatul. Fotografiatul interzis! „Aºa e peste tot în lume!“ – scanda, competent, individul cu pricina, presupunînd cã cei din jur, Herta mai ales, tocmai au venit din provincie. S-ar fi zis cã o cazasem pe invitata mea într-un obiectiv militar. În final, insul cu interdicþia a reuºit sã sperie pe toatã lumea. Am încercat sã vorbesc cu patronul, dar n-am ajuns decît la nivel de recepþie, unde o doamnã care nu mã scotea din „dl Pleºa“ încerca sã-ºi cearã scuze. Mai tîrziu, un prieten comun venit sã o salute pe scriitoare a rugat sã fie anunþatã în camerã cã a sosit. I s-a cerut, prompt, sã completeze o „fiºã de vizitã“! Prietenul a mai observat cã, pe drumul spre hotel, a fost însoþit „discret“ de cineva în cãmaºã albã care, apoi, a zãbovit cîteva clipe la recepþie, rãsfoind, aferat, ziarele. Mangafaua a continuat sã-l urmeze ºi dupã ce, cu Herta împreunã, au ieºit la plimbare. Am decis sã renunþ la serviciile hotelului ºi sã o invit pe stupefiata clientã într-o camerã de la NEC. În ziua urmãtoare, directoarea noastrã a luat legãtura cu managerul „stabilimentului“, care a dat de înþeles cã majoritatea hotelurilor de mici dimensiuni sînt „servite“ de o indefinibilã reþea de „experþi“, de acelaºi calibru ºi de aceeaºi obedienþã ca ºi amicul care pãzea lobby-ul de fotografi.


N-am avut niciodatã pasiunea scenariilor ºi m-am ferit sã supraapreciez vigilenþa, eficienþa ºi capacitãþile machiavelice ale vechii Securitãþi. Nu cred, nu vreau sã cred cã Herta Müller prezintã încã vreun interes special pentru „sistem“, fie cã e vorba de bãieþi vechi sau de urmaºii ºi urmaºii urmaºilor lor. Cred cã e vorba de reflexe cretine, de inerþii triste, de tembelism ºi de prostie. Cred cã e vorba de hotelieri care, avînd de ales între muºterii ºi felurite reþele interlope, încã aleg reþelele. Nici pînã azi nu mi s-a dat o explicaþie plauzibilã pentru chestia cu „fiºa de vizitã“, un document de care n-am auzit niciodatã. Regret, oricum, cã toate astea i s-au întîmplat tocmai Hertei Müller, care trebuia, mai curînd, sã fie ajutatã sã uite. Ea se confruntã, în continuare, cu riscul de a fi (fost) român, cu arbitrarul unei þãri încã neaºezate, cu neprofesionismul unor ziariºti care îþi pun în gurã ce n-ai spus (cãci n-a fost scutitã nici de asta, dupã cum o aratã un interviu din Evenimentul zilei), în sfîrºit, cu durerea de a fi împiedicat sã regãseºti þara din care ai plecat, într-o versiune primitoare, calmã, îmbunãtãþitã. Sper, fãrã prea multã energie, ca Herta sã ne viziteze în continuare. Sper sã o pot convinge, într-o bunã zi, sprijinit în baston, puþin surd, miop ºi ºubred, cã România e, totuºi, frecventabilã, cã, aºa cum îmi spunea cîndva profesorul Ion Frunzetti, e ceva de iubit aici, în ciuda tuturor aparenþelor.

wishful thinking: nu e nimic d iubit - decit dk esti masokist...

totul e o mascarada. Plesu vrea sa-si maskeze deficienta de organizare de care a dat dovada. oricum, NEC-ul condus de fiica lui Leonte Rautu mi se pare o blasfemie.

nu cred ca e o "mascarada". e o reactie de stupefactie, bine garnisita stilistic. admit totusi ca n-au cercetat prea mult sa afle ce "obiceiuri" are acel hotel si ce fauna trece pe acolo...
pe de alta parte, Herta Muller e un caracter cam aspru, crispata si cabrata mereu (inteleg, are motive - securistii au terorizat-o psihic multi ani...). la noi multe lucruri se "limpezesc" cu o gluma sau... cu o injuratura. poate ca Herta a mai uitat din obiceiurile locului...

marx, m-ai facut curios cu fiica lui Leonte Rautu...

scenaristul lui "seinfeld" si producatorul lui "sub pamant srl", "futurama" si "david letterman show" se judeca la Iasi :)

http://www.ieseanul.ro/saptamanal/ve...a-iasi-2593664

pt k gindesti comunist :sick:

nu dragule, tu poate gandesti inocent sau ai si tu niste trese, precum aia din gds.

mai marx, de ce acuzi global, in stil marxist?
spune, daca stii, cine are trese la GDS?
am multi cunoscuti si prieteni acolo- oameni de buna calitate, asa ca te sfatui sa fii mai explicit.

si inca o intrebare: ce te face sa cauti mereu scandal?
esti doctor, tre' sa stii ce declanseaza mecanismul.

nu cred ca nu esti o persoana informata. sau poate doar vrei sa-ti protejezi micii idoli de paie la care te inkini livresc. este arhicunoscuta desconspirarea lui sorin antohi, membru fondator gds, si mai sunt si altii cu pete rosii in trecut, care brusc, dupa 89, s-au lepadat de eczemele purpurii, mimand "sangele albastru" al dizidentei.

este naucitor cazul lui andrei plesu, benefeciar a doua burse in germania federala, in perioade diferite, ultima alaturi de vajnicul proletar al filosfiei - gabriel liikeanu, si apoi pregatit pt dizidenta la tetcani, la o casa de creatie scriitoriceasca. well, ce-a facut plesu in vara lu' 89 la tetcani? s-a intalnit cu iliescu si magureanu, dar kestia asta trebuia sa ramana o cina de taina, dar au ciripit unii si fapta asta a ajuns publica printr-o carte despre revolutie scrisa de radu portocala (dizident autentic, provenit dintr-o veke familie aristocratica de origine greceasca, bunicul sau a fost ministru liberal si puscarias la sighet; plecat in franta via grecia, unde a devenit un cunoscut jurnalist). plesu, om de arte grele liberale nu a vrut sa admita aceasta desconspirare si l-a acuzat pe radu portocala de "deflorare" a imaginii sale publice. dar hopa, a aparut un martor incomod, un martor neutru si kiar ocular: publicistul si criticul de arta tudor octavian care era in acea zi de august '89 kiar la casa de creatie din tetcani. bun, de ce s-a intalnit plesu cu iliescu si magureanu e lesne de inteles, dar de ce vrea sa ascunda asta?! nu a fost el ministru culturii aproape 2 ani, inclusiv pe timpul mineriadelor, sub iliescu?
continuarea povestii e stiuta: patapievici a intrat in conflict cu radu portocala, care intre timp devenise sef la icr paris, iar aceasta si-a dat demisia, iar plesu l-a atacat pe tudor octavian reamintindu-i ca a lucrat cu paunescu la "flacara". fassss.

so, cine mai crede ca ai nostri 'telectuali de dreapta, care mai mimeaza si inocenta + filosofia, kiar sunt autentici, isi poate dormi in continuare somnul ratiunii.

morala: daca esti un anticomunist autentic, gen radu portocala, nu te incurci cu ramurile putrede & contemporane ale stalinismului.


dragule, incearca sa intelegi ca a polemiza nu inseamna a face scandal.

marx, te banuiam cu mai mult spirit critic.
nu trebuia sa reproduci aici "spiritul" articolelor publicate in "Ziua" lui Sorin Rosca Stanescu - informator al securitatii (a recunoscut chiar el) si diversionist dovedit...
faptul ca il numesti "Liikeanu" pe Gabriel Liiceanu, asa cum faceau cei de la "Ziua", te descalifica...
subiect incheiat din partea mea.

pt. marx de la craiova:
:sick:

lasind la o parte scoaterea d la naftalina a povestii cu tescaniul (kre, k orice vine via 'ziua' lu rosk-stanescu, pt mine e suficient sa nu cred o iota pt k pute d la o posta a propaganda :sick: - & kre demonstreaza, INK o data, k 'baietii cu oki albastri' t pot 'face' in cont, oricite dezmintiri ai da, p principiu: calomniati, calomniati, tot va ramine cva...), c nu inteleg eu (vba vine) e cum s-a ajuns d la 'cazu' ank oroveanu la celelalte!?
probl era: c relevanta are (pt orice om cu discernamint, luciditate & bun simt) faptul k ank oro e fiik lui leonte rautu?? sa-nteleg(em) k trebuie pusa la coltz, p coji d nuk, pt vina parintelui ei? scoasa din viata publik, k 'pedeapsa'? descalifikta - profesional - pt k tatal sau a fost cine-a fost, deci ea are 'dosar prost'??
cu astfel d mentalitate, ne-ntoarcem in trecut (anii 50) galopant... :((

cit dspr radu portocala - ac kestie: intimplator avem amici comuni, dar faptu k este dintr-o 'veke familie' etc etc nici nu-l scuza, nici nu-l acuza a priori: e direct raspunzator d faptele & vbele sale - p modelu (dk tot s-a adus k 'argument' vekimea familionului) balaceanu-stolnici... aud? ;)

de unde reiese ca am "reprodus" din ziua? am citat f clar sursele: "Autopsia unei lovituri de stat" (1991) de Radu Portocala si (de)pozitia lui Tudor Octavian.
si n-am naivitati de genul sa-i cred pe cei "insemnati" care-si poarta razboaiele pe fatza, condotieri-condeieri gen rosca-stanescu sau tatulici.

o poveste cu talc spune ca Hrusciov a fost sfatuit sa faca ceva pt a salva credibilitatea sistemului. "Ce?", intreaba el. Sa ne asociem cu opozitia la putere. "Nu exista opozitie". Nu exista, dar putem sa o cream, ii raspunde sfetnicul de taina.

si asa, si-n Romania, s-a format un grup dizident cu voie de la zei: Petre Roman, Liikeanu, Catrinel si Andrei Plesu, Anca si Mihai Oroveanu (care actualmente e director la MNAC - cel mai stupid muzeu pe care l-am vazut), Magda Carneci (in prezent director ICR Paris) si Mircea Dinescu.
well, dupa '89, fiecare a primit cate o sinecura buna de ros.

si precum se vede, marii dreptaci si aparatori ai idealurilor libere/liberale: gedeseii, patapievicii, liikenii, tru-istii, domnu' plesu in persoana si alti hurezeni, cu spate glorios de anticomunisti si dizidenti fanatici au devenit miei si aplaudaci la toate nazbatiile, ca de copil precoce, ale marinelului base. de ce tace protipendada 'telectuala? pt ca asta ii e rolul. punct.
nu ziua l-a etikat prima data asa, ci CTP, la inceputul anilor '90, intr-un articol raspuns la celebra tema bufona "Apel catre lichele" semnat kiar de Liikeanu.
so, Mihaies si Liikeanu sunt de fapt pitbullii care sar sa muste pe cei care ar ameninta credibilitatea grupului de dreapta ( vezi cazul Liikeanu vs Mona Musca si Mihaies vs R. Portocala), iar despre caracterul lui liikeanu nimeni nu mai are dubii, cognomenul i se potriveste perfect.