înţeleg ce spui, charles. dar ideea rămîne: la gorzo îmi place să citesc critica, nu însă să văd şi filmul. bine, în cea mai mare parte a cazurilor. orizonturile mele sunt atît de strîmte, că istoricitatea unui gen pentru mine chiar nu face doi bani. un film e bun sau nu e. şi asta e valabil pentru un film nemţesc mut, unul ucrainean din 58 sau unul filipinez de anul trecut. în fine, voi termina să mă uit la marc cousins sau cum naiba îl cheamă, pentru că şi el încearcă o istorie a cinemaului prin prisma capodoperei, asta însemnînd şi inovaţie tehnică sau de viziune. apoi voi vedea dacă îmi rămîn întrebări şi-l voi citi pe gorzo. oricum, ce nu mi-a plăcut în pasajele de mai sus este că încearcă ăla să găsească lumii iar un centru şi un an zero al istoriei de după 2000: NY 9-11. scuze, dar eu nu gîndesc în parametrii aceia.

@djinjis
nu stiu de ce nu pot accesa fragmentul pus de Gloria. si n-am rabdare sa caut in carte fiecare quote oferit de tine pentru a-l reaseza unde-i este locul, ca in final sa-ti raspund la "obiect" cum zici tu. dar uite una care imi este la indemana:
"In acceptiunea lui Bazin-Barthes, imaginea fotografică si, prin extensie, cea cinematografica sunt semne indexice[...]. Daca menirea cinematografului de arta a realului se intemeiaza strict pe indexicalitatea imaginii (asa cum reise din unele scrieri ale lui Bazin), atunci ea a ramas fara temelie odata cu trecerea spre digital. Pe de alta parte, Bazin mai afirmase si ca ecranul n-are dacat sa dea spre un univers suta la suta artificial - intre acel univers si experienta noastra va continua sa existe un numitor comun, si anume modul de a concepe spatiul [...]. Daca legatura privilegiata dintre imaginea cinematografica si realitate nu tine doar de indexicalitatea celei dintai, ci de experienta spatiului, atunci se poate argumenta ca legile realismului spatial, formulate de Bazin, raman in picioare: indiferent de cum au fost obtinute [...]"

1. imi pare rau ca nu si-a pus la sfarsitul cartii un index cu filmele mentionate.
2.deci pentru tine e putin lucru ca un regizor sa transgreseze un gen printr-un metadiscurs privind istoricitatea genului?
3. un link, te rog.
4. cartea nu-i scrisa sa-ti ofere tie niste raspunsuri.
5. daca prin ăla te referi la G., scuze, dar nici el.

1. nu am citit cartea în curs de lansare sau lansată. pomenisei de 2 cărţi de la gorzo, mai sus. ce am mai găsit de el e o carte, care întruneşte articole din dilema sau de pe unde a mai scris el. acolo e un index al titlurilor, sub forma unui cuprins.
2. nu m-a interesat dacă un regizor, înainte de transgresare sau transgresiune, a teoretizat întîi întîi gestul, adică a făcut un metadiscurs asupra intenţiei sale. ştiu că o face şi nu lansează manifeste. la godard întîlneşti asta, dar şi acolo o vezi, chestia. şi acolo, ca să vezi, trebuie să te uiţi, nu să citeşti. de unde idolatria asta a literei?
3. link cu filmul? aici despre film http://en.wikipedia.org/wiki/The_Sto...lm:_An_Odyssey
4. sunt foarte conştientă de asta, charles. o carte e scrisă pentru mine şi pentru oricine. sunt liberă să-mi aleg sursele. dacă cousins mi se va părea insuficient, voi apela şi la cartea lui gorzo ca să văd de ce lucrurile stau cum stau.
5. mă refer la H., citat de G.

2. ma refeream la un metadiscurs filmic, nu teoretic. in schimb daca nu cunosti "istoricitatea" , nu ai cum sa faci diferenta intre discursul propriu-zis si md. ca tot vb de Godard, ai scris pe undeva despre cateva secvente din A bout de souffle, unde-l puneai in legatura, foarte misto de altfel, cu DV. da' mai puteai tu sa vorbesti asa daca saracu DV ti-era interzis? si aici indiferent daca Godad a fost constient sau nu de ce povesteai tu.
3. normal cu filmul. da e bun si linkul de wiki. o sa-l caut eu.
4. pe ala da-l in mortii ma'sii pana la urma, ca nu a scris el toata cartea lui G.

in concluzie, hai sa nu ne apuca de criticat cartile cum face amicul T. cu filmele ;)

istoricitatea în baza căreia am făcut eu comparaţia se bazează pe informaţia simplă, din şcoală, că în ani domini 1924 vine înaintea lui 1964. nu pot, oricît aş vrea, să contest că ieri a fost înaintea lui azi. istoricitatea la care mă refeream este a privi, de ex., filmele nemţeşti dinaintea ww2 ca fiind purtătoare a unei anxietăţi obiective, vorba articolului, chiar dacă eu habar nu am ce-i aia. dacă e să ne luăm după datele unei epoci, şi Aurora exprimă o anxietate obiectivă, pentru că aceasta chiar există în Ro, deci orice film poate fi distilat din ea, nu? orice film poate fi dedus , parte cu parte, din fizionomia unei epoci şi atît? pute a marxism.

filmul lui cousins e şi pe vplay.

amicul T. vorbeşte, de ob., în lipsa unei experienţe cu obiecte similare. accepta-vom că pe forum a apărut şi amica T. atunci.

"nu pot, oricît aş vrea, să contest că ieri a fost înaintea lui azi."
dar si ieri si azi tin de contemporaneitate.

"orice film poate fi dedus , parte cu parte, din fizionomia unei epoci şi atît? "
tocmai ca nu!

l-am gasit pe demonoid.

nu a fost cu referire la tine. daca intelegi asa, mai bine o lasam balta.

Astept sa-mi spui tu de ce fotografia digitala nu este un "semn indexic", pentru ca despre asta era vorba si nu despre fotografie in general. Sunt sigur ca vei gasi un citat din Bazin-Barthes pe tema asta. Sau nu?

nu se refera la fotografia digitala si nici nu spune ca nu ar fi semn indexic, ci prin "trecerea la digital" intelege trecerea spre formele de CGI. exact ca in exemplele date de el (ma rog, imprumutate) imediat dupa. pentru ca atunci cand ai de a face cu o lume pur artificiala nu mai ai acel referent care sa "emane" semnul. sau, in vorbele lui bazin, nu mai ai de pe ce sa culegi amprentele. ai amprente pur si simplu, care normal ca nu sunt semne indexice. iar prin argumentul spatiului Gorzo il reconciliaza pe Bazin cu Bazin.

bine, atunci eu am nişte întrebări. cînd fac o poză cu un aparat care nu pune poza pe un film, ci pe un card a cărui capacitate se măsoară în mb, înseamnă că poza mea nu are referent în realul perceptibil? nu cred că e aşa naivă departajarea, adică mediul de stocare să determine acea fisură ontologică în sînul filmului. de asta îl rog pe charles să explice, dacă vrea. intervenţii asupra filmului, tehnice, de suprapunere de ex, s-au făcut şi la început - melies magicianul.
apoi, îmi aduc aminte de stupoarea şi nelămurirea cu care w. gibson, inventatorul termenului de cyberspace, se uita la un amic de al său care l-a întrebat: dar ciberspaţiul există? iar el a răspuns: păi există . şi nu există. adică, faţă de cei dinainte, noi avem şi experienţa unui spaţiu artificial şi nu poţi să spui că nu e spaţiu. virtual nu mai înseamnă doar potenţial, ci şi ceva actual şi inexistent în acelaşi timp.
chestii din alea care nu emană s-au făcut şi la începutul filmului: walter ruttmann.

pai eu am zis exact invers. ce nu-i clar? ba are referent. normal ca are. dar o imagine plasmuită doar din 010101010111010....cf. Pierce, nu are!

" intervenţii asupra filmului, tehnice, de suprapunere de ex, s-au făcut şi la început - melies magicianul." - mare parte din ele, repet cf Pierce, sunt semne simbolice, adica conventii de interpretare.

bine, atunci şi o imgine de brassai sau altul, sau un film de lang, digitalizat, adică făcut .avi şi pus pe net şi+a pierdut referentul, chiar dacă, în momentul în care a fost făcut îl avea, dar l-a pierdut printr-o schimbare de format?

adică un vhs e mai referenţial ca un bluray?

ah, atunci te referi la chestii gen radiohead - house of cards?

bine, dar filme gen nuit noire cum îs?

"trecerea la digital" e una si CGI e alta, dar si in CGI se foloseste tot fotografia.

el spune: „tot ceea ce e chimic şi fotografic dispare în ceea ce este electronic şi digital“ deci "electronic si digital"= nefotografic?

"de-acum se putea face cinema „fără a mai pune vreun obiect real în faţa camerei, ca să nu mai spunem că se putea face cinema fără cameră“".

valabil doar in animatie

o lume pur artificiala inseamna animatie de la a la z. S curios cata critica de animatie a facut gorzo.

n-are a face cu discutia asta. aici w. benjamin are suficiente critici. si nu referentul ci "aura".
habar n-am la ce te referi.:-S

ok, deci despre cgi era vorba. acuma mă dumiresc.

în orice caz, nu asta e tendinţa principală, sau exclusivă, a filmului astăzi. remodernismul is all the rave!

house of cards e un clip de animaţie digitală, cum sunt şi altele la rdohd. nuit noire avea el o realizare gen primul film filmat pe nuş ce, dar nu mai găsesc acum şi nici nu cred că mai are relevanţă acum, că m-am dumirit.

"de-acum se putea face cinema „fără a mai pune vreun obiect real în faţa camerei, ca să nu mai spunem că se putea face cinema fără cameră“".

da, si ce nu-i corect aici?

"valabil doar in animatie
o lume pur artificiala inseamna animatie de la a la z."

nu ma innebuni! asa sa fie oare?

nu vrei tu sa citesti toata cartea si sa nu-mi mai servesti doar pasajele care-ti convin? sau daca tot il iei de prost pe G. ce-ti mai bati capul?

eu o să citesc cartea, că deja mă simt prost. pana mea. după baudolino îl iau pe gorzo, dacă l-au adus la bibliotecă :D

app, charles, nu orice ieri, alături de orice azi, se află în contemporaneitate. pe de altă parte, acel universal valabil căutat în artă şi de aceea şi în film, poate apropia orice ieri de orice azi, însă atunci e o încercare de a găsi atemporalul, nu contemporanul. şi în acest punct intervine istoricul: e posibil ca ce găsesc eu azi atemporal şi omnivalabil să coincidă cu noţiune de atemporal a celui din secolul trecut sau poate se schimbă chiar în cursul unei vieţi? dar asta e altă mîncare de peşte. trebuie citit heidegger, ca să încetez să caut fiinţa acolo unde ea nu e :| .

tu vrei sa determini atemporalul punandu-i limite temporale? cearta universaliilor e depasita.

Iar daca cgi-ul e conceput de un intelect evident format in lumea reala, esti tu sigur ca nu mai ai acel referent care sa "emane" semnul?

Ce spui de colosseum-ul din Gladiatorul? Are referent sau n-are? E CGI...

Decorul din Matrix...nici o legatura cu lumea reala?

(In fragmentul postat nu am gasit referire stricta la CGI, doar la digital, nu stiu in carte, iar filmele date exemplu contin CGI, nici vorba insa de film total sau alte mortal combat-uri)

------------------------------------
"de-acum se putea face cinema „fără a mai pune vreun obiect real în faţa camerei, ca să nu mai spunem că se putea face cinema fără cameră“".

da, si ce nu-i corect aici?

"valabil doar in animatie"

Am comentat doar fragmentul postat pentru ca la atat am avut acces. Spune-i la Gorzo sa-mi trimita un exemplar si promit sa-i dezmebrez teoriile doar pentru amuzamentul personal, corecte sau nu, cu tot cu Bazin si Hoberman...

Plec la sala... azi am umeri cu brate.

charles, da cum altfel? eu am limite, o carte are limite, un film are limite. o noţiune are limite, anumite note conceptuale şi nu altele. pînă şi noţiunea de libertate nu e aceeaşi niciodată. în secolul 20 s-a schimbat de vreo cîteva ori (după adam curtis)