s-a terminat fix asa cum astepta publicul american consumist: s-a terminat in conformitate cu asteptarile si cu gusturile spectatorilor. Da-i publicului ce vrea daca vrei sa ti se cumpere produsul. Ai nevoie de tampoane mici, subtiri care sa absoarba mult? Atunci fabrica modelul asta.

haik m-ai facut curioasa :D cam ce final vroiai ?

De exemplu, sa fi ramas copilu singur pe lume de Hector Malot. Sa nu se mai fi intalnit cu nimeni dupa moartea lui tac'so. Sau sa fi fost luat in sclavie de vreo banda de oameni rai in aparenta dar care lupta si ei pt supravietuire. Sau sa fi ajuns in Ferentari si sa realizeze ca abia de acum incolo incepe greul.

Nu pot sa cred ca n-a amintit nimeni pana acum de On The Beach!

Filmul e adaptarea fidela a unei carti care a luat Pulitzerul in 2007, iar cartea e dedicata fiului de vreo 10 ani al scriitorului (care are vreo 60). E de inteles de ce si-a dorit pana la urma un final optimist. Daca judeci cartea/filmul din perspectiva asta, pare mai degraba o metafora pentru relatia parinte/copil, despre drumul pe care copilul este purtat de parinti pana la punctul dincolo de care parintii nu mai pot merge cu el. Mesajul nu putea fi ca nu mai exista nicio sansa pentru copil, copilul trebuie sa se descurce in continuare.

Pai tocmai, ca sa sustina ceea ce spui tu, metafora cu parintii care nu mai pot merge mai departe alaturi de copil, cartea/filmul trebuia sa se intample cu copilul care ramane sa infrunte grijile singur. Asa cum s-a terminat, reiese poa' sa moara parintele, nu-i problema, sunt atatia alti parinti in lume care asteapta sa adopte alti copii :| ORI daca ce mic ajungea sa fie luat drept sclav sau mic mercenar de altii, atunci da, iata ca parintele nu l-a mai putut proteja si acum trebuie sa ia greutatile in piept.

Bine, nu vreau sa discut acum cat de proasta e cartea =)) You're so alone, be doomed, zice el, ta-so, be doooooooooomed =)) =)) =))

Eu nu imi inchipui alt final care poate arata ca pana la urma copilul si-a continuat drumul in spiritul in care a fost educat. Asta e mesajul pe care fiecare parinte vrea sa-l transmita copilului sau, inclusiv McCarthy fiului sau pe care probabil nu va apuca sa-l vada crescand pana la capat. Un final ambiguu ar fi lasat loc pentru o interpretare pesimista.

Poate doar eu am avut impresia asta,dar familia aceea din The Road arata putin suspect.Mie mi`au lasat impresia ca nu prea aveau ganduri pasnice cu copilul.Stiu ca in carte nu se intampla nimic rau,dar in film ar fi putut evolua altfel situatia.

Asa imi place si mie sa-mi imaginez, ca speranta a murit pina la urma. Poate fi vazut ca un final deschis interpretarilor, desi inclina totusi spre happy end, cred. Catzelul ala era prea simpatic...

Cred ca era ideea mai mult de "show must go on". Poate sunt naiva dar mie mi s-a parut ca era evident ca sunt ok oamenii.

Parca filmele astea nu au ce cauta la iconoclast. The road are o mare scapare in scenariu. Nu mai sint gloante, am inteles. How about this?


Cit timp le trebuie sa afle ca s-a inventat arcul?

http://www.google.com/images?hl=en&g...=&oq=&gs_rfai=

Pai si sageata de l-a lovit pe Mortensen a fost aruncata cu mana? Acum inteleg ca poate doreai ca toata lumea sa aiba arc, dar din cate personaje vezi pe parcursul filmului (putine) majoritatea aveau arma (the bad guys mostly), iar unele erau atat de vai de capul lor incat abia aveau haine pe ele. Mortensen intr-adevar n-avea mai multe, dar un arc nu l-ar fi ajutat prea mult impotriva unei bande intregi.

In plus, cu arcul sinuciderea nu da asa bine. Iar pistolul ala a avut un rol mult mai mare in creionarea gestului suicidal, decit ca arma de aparare.

N-am mai precizat ca pistolul avea rol de sinucidere pentru ca se observa clar din film. Poate daca avea mai multe gloante era alta treaba, dar asa rolul lui era clar. Si normal ca daca ar fi avut arc nu avea sa-l foloseasca pentru sinucidere atat timp cat avea si pistol, mult mai rapid si, cel mai important, mult mai sigur.

Cum sa se sinucida cu arcul? :))

Asa da: http://www.youtube.com/watch?v=jmWTLFlOsTg

Daca as fi vrut sa avansez o varianta de sinucidere as fi propus arbaleta, care e mai puternica decat un pistol de calibru mic. Am pus si un link cu arbalete. Insa eu nu m-am referit la sinucidere si in nici un caz cu arcul. Ca sa-ti vina o idee atit de infantila iti trebuie aptitudini.
Vorbim de un om gata sa-si omoare copilul si sa se sinucida ca sa nu cada viu in miinile canibalilor, intr-o lume in care carnea de om para sa fie sursa numarul unu de hrana. Chiar ideea de suicid este motivata de faptul ca nu se pot apara. Daca existau bande numeroase, ei vin in contact direct cu unul, sau citiva oameni. Pistolul nu il avea exclusiv pentru sinucidere, tocmai. Si oricit de zdrentarosi, dupa atitia ani era logic sa supravietuiasca doar cei ce se pot apara. Iar el umbla cu mina'n chiloti, nu avea nici macar un cutitoi mai a catarii.

Raspunsul cam tarziu :))

Din contra, odata ce a ajuns la un singur glont era clar ca acela va fi folosit doar pentru copil si nu pentru altcineva. Cand erau doua si-a permis sa traga pentru ca ar fi insemnat sa nu se mai poata sinucide el rapid, dar pe el il interesa doar copilul.


Cea mai mare perioada de dupa incidentul distrugator au trait-o baricadati in propria casa, unde aveau si arme. Pe drum au plecat tarziu, cu nu prea mult timp inainte de prezentul din film, iar ei au supravietuit, intr-adevar, unui instict de supravietuire. Dar asta nu e inarmarea in dinti, ci evitarea pericolului. Ei mergeau pe drumuri mari foarte rar, doar atunci cand n-avea de ales. Altfel luau tot felul de rute, mai dificele decat drumul drept, dar tocmai pentru ca erau mai sigure. Majoritatea lumii murise pana au pornit ei la drum, iar atunci cand ajungeau intr-un loc mai ok nu stateau decat foarte putin timp.

Cat despre chestia cu happy ending pentru public american, desi nu-i corect fata de illo ca raspund abia acum (curios e ca nu mai vad banned la nume :-? ), nu cred ca poate fi cazul de asa ceva. Poate omul mai limitat atat o sa vada in finalul respectiv, dar o persoana care analizeaza lucrurile ar trebui sa se intrebe ce urmeaza. Pamanatul nu poate fi lucrat, vegetatia e moarta, fauna la fel. Cat vor mai putea trai oamenii aia? Finalul mi se pare pseudofericit, e doar o amanare a inevitabilului.

am vazut de curand un film micut, neo-zeelandez la origini, despre un experiment stiintific esuat ce duce la disparitia oamenilor de pe pamant. cu cateva exceptii, :). adica un fel de "i am legend", dar fara vampiri si cu un scenariu mult mai aproape de sf. de fapt, povestea se invarte in jurul unui om de stiinta, participant la experimentul de mai sus, care se trezeste singur pe lume. si care incepe sa-si piarda usor mintile, sa se creada Dumnezeu, pana cand in viata lui mai apar, pe rand, o femeie si, in a doua jumatate, un localnic maori. desigur, ni se ofera si o explicatie, trista, de altfel, pentru ramanerea lor pe pamant. (probabil) pe acelasi pamant, dar (poate) intr-un alt univers, "condamnati" sa traiasca. interesanta interactiunea dintre cele 3 personaje, mai ales d.p.d.v. al relatiilor barbat - femeie - inca un barbat.

filmul se numeste "the quiet earth" (1985)

Omega Doom(1996)

"9" (2009) - o lume pustiita de razboiul dintre oameni si masini. singurele "fiinte" ramase in viata sunt niste papusi mecanice, care-si duc veacul sub amenintarea permanenta a unei bestii de animal, tot de natura mecanica. fimul arata splendid vizual si cu o mare atentie la detalii si dimensiuni (nu degeaba e producator tim burton), dar, in afara luptei total inegale intre personajele amintite mai sus, printre ruinele fostei lumi, nu prea mai exista nimic altceva. desi sunt desene animate, nu le-as recomanda copiilor. 7/10, cu indulgenta.