proaspat revazut Don Juan deMarco de Jeremy Leven (oare de ce n-a mai facut tipul asta niciun film???) cu Johnny Depp si Marlon Brando.
Un film naiv si poetic care te face sa-i ierti patetismul, melodramatismul si chiar si fazele cliche!
Johnny Depp pe care il admir, daca nu pentru altceva macar pentru versatilitatea lui uimitoare, makes a believer out of anyone, iar Marlon Brando face treaba buna cu un personaj patetic si cliche prin excelenta!
Presarat cu umor finut, de buna calitate, filmul reuseste sa incante si sa te dispuna!

' nunta de piatra', 1971, mircea veroiu & dan pita; la ora la care maj. se uita probabil la meciul cu steaua, eu ma regalam cu ac. bijuterie a cinematografului rom., ink neegalata; cred k este, pur si simplu, cel mai frumos film rom. facut vreodata... prima parte (regizata de m.v.), ' fefeleaga', cu o leopoldina balanuta ce pare sculptata in piatra de la rosia montana (unde s-a filmat), cu rafinamente plastice uluitoare (fata cu landou, avind in fundal un fel de turn-observator...) si cu muzica obsedanta a lui dorin liviu zaharia - care revine si in a 2-a parte, ' nunta de piatra' (reg. d.p.), mai ' vital-disperata', cu radu boruzescu & mircea diaconu (genial!) in kip de lautari, cu o galerie de ' moace' (nuntasii) de pus in antologie, cu crescendo-ul previzibil si totusi tulburator al story-ului etc, etc.
f. bine legate unul cu altul, bifind - in trecere - si ac. peisaj, k atunci cind pers. lui diaconu trece pe linga scrinciobul fetei din 'fefeleaga' si se da citeva secunde in el...
pt un asemenea film, dl pita poate fi iertat pt orice mizerie va mai fi fiind produs.

am vazut si eu filmul lui veroiu & pita vineri noaptea in reluare. n-am pierdut timpul. mersi als pentru recomandare.

Papillon...mai bun dupa fiecare revizionare

RAGING BULL.Inca un film despre violenta(=viata la Scorsese) a regizorului.Inca un film cu De Niro si Joe Pesci(CASINO,GOODFELLAS).Dar ce film!Regizorul demonstreaza aici ca timpul are valori diferite in functie de stari.Cel mai bine se vede asta in scenele de lupta.In ele,prin suprapunere,vedem doua extreme:agitatia publicului,si stagnarea din ring.Totul in jurul lui Jake se petrece intr un ritm alert,dar el resimte acele momente diferit:concentrarea sa face ca acele clipe sa "dureze"mult.Scorsese filmeaza in din punctul de vedere al personajului."What took you so long?" isi intreaba Jake sotia cand aceasta saluta the wrong guys.De fapt,ea nu sta decat un minut,dar pentru el,totul se petrece in slow motion din cauza starii negative din acel moment,iar senzatia e mai puternica.Scorsese arata ca senzatiile schimba perceptia timpului prin suprapunerea unor ritmuri diferite ale actiunii(acelasi obiectiv al atentiei) in acelasi timp si spatiu. De aici si tensiunea filmului.

Poate credeti k am innebunit dar am vazut Narnia de 9 ori :D

nu, doar credem ca esti idioata. :love:

Romero`s Night of the Living Dead

K sã fiu sincer, l-am revãzut în noaptea învierii. Mi-am fãcut un obicei din kestia asta: în timp ce toþi urmãresc învierea domnului, io urmãresc zombilicii lui Romero. Foarte, foarte frumos.

:love: Romero.

Before Sunrise. interesant cum se schimbã convingerile religioase între 23 ºi 32 de ani. aici ea crede în reîncarnare iar în Before Sunset au aceeaºi discuþie ºi nu mai crede...

Kebab Connection. revãzut la cinema dupã numai 5 zile de la prima vizionare. la fel de genial. am rîs cu aceeaºi poftã. Nora Tschirner :love: :love: :love: poveste superbã, soundtrack super, ce sã mai adaug... un deliciu sã-l tot revezi. aa, secvenþa cu cãruciorul cãzînd pe scãri e un omagiu/parodie la battleship potemkin. mai parodiazã Matrix, Kill Bill. foarte miºto ºi spoturile din film. montaj: foarte dinamic (evident, nu tot filmul, ci în momentele esenþiale, în special cînd povesteºte el producãtorului despre filmul kung-fu pe care vrea sã-l realizeze), split screen prin travling cînd la stînga cînd la dreapta cu flash back (foarte foarte necesar pentru a se observa reacþiile ei pe chip ºi ale lui cînd povesteºte), elipsã prin tãieturã în cadru (care de obicei pare aiurea. aici e foarte potrivit), dispariþia completã a sunetului (ambianþei de restaurant) în momentul în care ea spune foarte uºor 'ººt' cu trecerea instantanee la plan general cu cei doi din afara restaurantului dupã care auzi vocile lor, dar fãrã ambianþã. nu se poate sã nu-þi rãmînã în minte aºa ceva! uff. m-am lungit deºi nu voiam. Titzi wartet, Titzi wartet...

Drifting Clouds (Kaurismaki). e interesant cã m-am uitat la el neºtiind cã îl mai vãzusem chiar în august anul trecut. l-am gãsit pe un hard cu denumirea în suedezã care nu-mi spunea nimic. faptul cã vreo cîteva secvenþe îmi dãdeau senzaþia de deja vu m-au fãcut sã caut în listã. am rãmas ºocat cã în urmã cu numai 9 luni îi dãdusem nota 5 iar acum mi-a plãcut foarte mult ºi i-am dat 7,5. e un film de atmosferã pentru vizionarea cãruia depinde foarte mult starea în care te afli. sã fi fost foarte adormit atunci cã i-am dat 5 (deºi îl vãzusem integral fiindcã chiar secvenþa de final mi-am amintit-o bine), altfel nu-mi explic.