de acord... o luam cronologic inapoi?

Full Metal Jacket...

Re: Despre Kubrick - cu ochii larg deschisi
 

am rugat, in deschiderea acestui topic, ca cei in ciubote nespalate sa nu intre aici... in orice caz, nu mi-am inchipuit ca cineva cu un minim bun-simt si oarecare competenta poate vorbi in termenii acestia despre Kubrick. atacul tau marlanesc este si in adresa mea, pt ca Stanley Kubrick e unul din maestrii mei spirituali.
roaga-te sa nu te intalnesc, ca nu vei mai avea somn...

de "cakat" esti tu si tot neamul tau oligoid, mizerie umana care traiesti din amusinari si provocari jegoase...
marsh in grota!

EWS este un film perfect, jucat impecabil (un joc firesc cum n-am mai vazut) de Cruise si Kidman. incepand cu acest film Nicoleta devine o mare actrita.
repet: Eyes Wide Shut este o capodopera.
nerecomandat ciubotelor.

Iar cei in itzari si cu mamiliga intre dinti sa stea in p. ma-sii acasa.
Ma pish pe kubrick al tau si pe tot ceea ce reprezinta el pentru tine.

Wtf, i'm a mith buster !

ews este un cacat, jucat cu dosul (un cruise la fel de prost si in Collateral). Nicoleta = o tarfa blonda cu nasul in vant si multe aere de vedeta. Si-a dovedit valoarea egala cu zero in Cold Mountain. Fuck-ul ala din final e atat de previzibil.... kubrick se dovedeste un plagiator senil.
INRI
Un film mai plictisitor ca asta n-am mai vazut de mult timp.

Btw, unde iti este bmw-ul ? In vis cumva ? :lol:

ohhh, not again them nasty habits...

herbert, desi tu ceri sa nu se injure, tot tu sari acuma la atac. sigur, poate ca nume nu s-a exprimat cel mai galant, dar nu te-a injurat nici pe tine, si nici pe Kubrick de mama si familie... nu-i iau apararea (n-are nevoie de asta), dar vreau sa-ti spun, draga herberte, ca desi te crezi mai 'cult' decat nume, ai dovedit in nenumerate randuri ca n-ai dreptate.

nici mie nu mi-a placut EWS, e cel mai slab a lu' Kubrick, and this won't change... Nicole este buna, dar Cruise este mizerabil. povestea este misto, desi cu multe umpluturi triste, si pseudo-labagiste.

parca vroiam sa schimbam tema de discutie... alt film (mai bun), alta poveste...

Ca sa putem trece odata peste Eyes Wide Shut incep eu despre Full Metal Jacket

Avem aici inca un film care ne arunca in fata ororile razboiului. Kubrick ne spune aici (printre altele) ca soldatii perfecti trebuie sa treaca printr-un proces de dezumanizare. Este impotriva firii umane sa omoare la ordin o alta persoana si din aceasta cauza soldatii trebuie mai intai "dresati" sa asulte ordinele superiorilor ca si cand ar fi porunci divine.

sergentul plutonului este prezentat excelent in acest sens. Singurul sa rol aici este sa-i convinga pe recruti ca sint doar niste viermi, si ca vor ramane in stadiul asta pana in ziua glorioasa in care vor deveni "marines"

Scenele de lupta din vietnam sint superb realizate. nu stiu exact ceea ce m-a impresionat, unghiurile de filmare, lumina, seturile, dar cert e ca anumite scene sint memorabile.

Una din problemele pe care le reprosez filmului este faptul ca a fost impartit prea brutal in 2 parti. Intr-adevar, jumatatile se completeaza si contrasteaza in acelasi timp, o licenta artistica destul de greu de stapanit, dar eu consider ca partea din tabara de instructie este mult prea puternica avand in vedere ceea ce urmeaza. Acest dezechilibru este deranjant in primul rand pentru ca partea mai intensa a filmului este la inceput, si spre sfarsit, pe masura ce filmul isi pierde ritmul e posibil ca unii spectatori sa fie in mod irevocabil pierduti.

Full Metal Jacket este un film de referinta, atat pentru Kubrick cat si pentru filmele despre razboi in general. Are si partile sale mai putin slefuite, dar per total este un produs excelent.


replica preferata:
"anyone who runs is VC. anyone who stands is a well-disciplined VC"

Re: Despre Kubrick - cu ochii larg deschisi
 

:lol: Idiotule ....

Asta este atat de off-topic... :hmm:


Thank you!


FMJ este, de fapt, impartit in trei parti, doar ca trecerea dintre ultimele doua este mai putin brusca (nu-mi mai amintesc bine filmul, dar ultima parte incepe dupa ce Joker se reintalneste cu Cowboy). In fine, trecand peste asta, in general lumea imparte filmul in doua: tabara de instructie si Vietnam-ul. Fiecare poate fi privita ca o parte de sine statatoare, insa mesajul - pe care l-ai subliniat in mesajul tau - este acelasi. Faptul ca regizorul a ales sa uneasca aceste doua bucati intr-un singur film este o miscare socanta, dar Kubrick a mai facut-o inainte (v. "2001").

Ce imi place mie la FMJ este ca acele doua jumatati se completeaza reciproc. Filmul pierde unitatea, este inegal, dar partea a doua, mai lenta, mai meditativa, are o forta dramatica care intareste mesajul. Indiscutabil, scena de referinta este sinuciderea lui Pyle... Dupa aceasta, contextul se rupe, dar aceleasi "umbre" planeaza peste imaginile filmului. Chiar daca nu este unul dintre Kubrick-urile mele preferate, FMJ este un film unic, depasind celelalte filme despre Vietnam (Plutoon, Apocalypse Now).

Ai dreptate, "2001" e fracturat în trei pärti - unii sustin chiar cä în patru: "The Dawn of Man", "The Sentinel", "HAL" si "Beyond Saturn" (titluri oarecum aproximative). De fapt, acolo el nu a "unit mai multe bucäti într-un singur film", ci din päcat n-a fäcut sä fuzioneze perfect cele trei-patru fragmente disparate ca timp, spatiu si, în linii mari, actiune, ale romanului lui Clarke. In carte, respectivele elipse sunt rezolvate destul de simplu, prin procedee literare - dar în film sunt cam rupte (evident, cu exceptia acelui racord genial dintre osul lui Moonwatcher si nava "Orion" (parcä asa se numea, nu?). Altminteri, în episodul "The Sentinel", existä foarte multe elemente care rimeazä cu "The Dawn of Man" (pe lângä aparitia Monolitului), asa cä, sä fim drepti: cele douä formeazä un tot unitar. Mai stângace sunt trecerile la odiseea navei "Discovery", si de-acolo, la goana psihedelicä de dincolo de lunile lui Saturn (sau... Jupiter, pentru cä în "Odyssey 2" si "3", Clarke s-a räzgândit: lunile lui Jupiter îi erau mult mai comode). Culmea, aceleasi "rime" se regäsesc, la un alt nivel, în relatiile dintre Dave si HAL, ca sä nu mai vorbim de paralelismul dintre "Dawn of Man" si secventa finalä. Sunt atât de substantiale si de bine filmate, încât ne fac sä uitäm mica scârtâialä a balamalelor dintre episoade.
In fine, dincolo de toate astea, as zice cä filmul rämâne de referintä. Una peste alta, poate cä singurul lui päcat real e cä-i prea subtil. In zilele noastre, cu mintile luate de space-opera-uri si alte Räzboaie ale Stelelor (bune, nu zic, da'... o'sh'cât!), putini mai au räbdare sä se-aseze comod în "Odiseea spatialä" si s-o înteleagä. Se plictisesc si mutä pe alt canal.

Am citit undeva ca Kubrick a construit "2001" dupa modelul unei simfonii, fiecare capitol al filmului corespunzand unei parti a simfoniei. Mai precis, "2001" s-ar asemana cu simfonia a noua a lui Beethoven. Nu sunt chiar sigur ca este verificata aceasta teorie, dar pare sa tina. "Dawn of Man" aproape corespunde si ca durata primei parti din simfonie, iar finalul este inaltator... Pe deasupra, este cunoscuta fascinatia lui Kubrick pentru muzica, Beethoven si a noua (v. si "Portocala mecanica", care - fiind chiar al noualea Kubrick numarand de la "Fear and Desire - foloseste simfonia mentionata mai sus la fel de eficient pe cat joaca McDowell).

Pe mine nu m-a deranjat niciodata impartirea filmul in aceste patru bucati. E drept, ele nu se potrivesc foarte bine cap la cap, dar chestia asta ii da intregii realizari o atmosfera aparte, un aer de mister si - la vremea lui - de noutate. Chiar si in ziua de azi, se vad putine filme cu o constructie asa de originala. Apoi, trecerile sunt marcate de acele subtitluri ("Jupiter and Beyond the Infinite" etc.) sau, in cazul trecerii de la prima bucata la a doua, de scena osului care se transforma in nava spatiala, cu siguranta unul dintre cele mai celebre momente din istoria cinematografului si unul dintre cele mai citate.


Foarte multe paralelisme in "2001"... maimuta atinge monolitul, dr. Floyd atinge monolitul, Dave se intinde inspre monolit (ca Adam-ul lui Michelangelo)... Apoi, la inceput, maimuta priveste inspre luna, la sfarsit Star Child-ul priveste inspre Pamant... Mai este si evolutia lui HAL, desfasurarea conflictelor etc. Sunt multe de spus despre acest "2001"...


Intr-adevar, "2001" e prea subtil... Imi amintesc ca intr-un numar al ProCinema-ului, se punea despre film ca 'a aparut prea devreme, iar acum este prea tarziu pentru a fi judecat la adevarata-i valoare'...

@MinRep:

Am citit undeva ca Kubrick a construit "2001" dupa modelul unei simfonii, fiecare capitol al filmului corespunzand unei parti a simfoniei. Mai precis, "2001" s-ar asemana cu simfonia a noua a lui Beethoven. Nu sunt chiar sigur ca este verificata aceasta teorie, dar pare sa tina.

Nu stiam despre "teoria asta", dar e atât de interesantä, atât de tipicä pentru Kubrick si atât de potrivitä cu structura "Odiseei spatiale", încât si eu sunt aproape sigur cä e valabilä.

Pe deasupra, este cunoscuta fascinatia lui Kubrick pentru muzica,

Mai încape vorbä? Vezi în special efectele extraordinare pe care le obtine din contrastul între partiturä si imagine. Sigur, "baletul navelor spatiale" e antologic, dar sä ne amintim si de "Dr. Strangelove": genericul cu cele douä bombardiere Strategic Air Command care se alimenteazä în zbor pe "Try A Little Tenderness" (epocal gag! :D:D:D), sau finalul, cu lumea spulberatä de explozii nucleare pe "We'll Meet Again In a Sunny Day".
Ori, cum spuneai, "Portocala mecanicä" - atât sinteza dintre "Simfonia a IX-a" si imagine (si întreaga personalitate a lui Alex, pe deasupra), cât si contrastul creat cu "Singin' In the Rain". Fi-miu a väzut prima oarä "Portocala..." la 4 ani, a doua oarä la 14, prilej cu care mi-a märturisit: "N-am sä mai pot asculta niciodatä Simofnia a IX-a cu inima usoarä..."

(...) aceste patru bucati, e drept, (...) nu se potrivesc foarte bine cap la cap, dar chestia asta ii da intregii realizari o atmosfera aparte, un aer de mister si - la vremea lui - de noutate. Chiar si in ziua de azi, se vad putine filme cu o constructie asa de originala. Apoi, trecerile sunt marcate de acele subtitluri ("Jupiter and Beyond the Infinite" etc.)

Drept e ce spui, dar dacä se potriveau mai bine cap la cap, i-ar fi gäsit mai putine de reprosat snobimea. Altfel, originalitatea constructiei e într-adevär incontestabilä. Iar titlurile episoadelor rezolvä problema doar pe jumätate (sunt "lämuritoare", dar prea putin cinematografice).
Elipsa dintre os si "Orion" e, dupä pärerea mea, la fel de magistralä ca numeroasele salturi în timp din "Citizen Kane" (fotografia colectivului de redactie, micul dejun, etc.)
Apropo, e clar cä sistemul ästa de construire a povestirii pe planuri multiple e alt procedeu favorit al lui Kubrick. Din nou, "Dr. Strangelove": cele trei zone paralele (cancelaria lui Jack D. Ripper, War Room-ul si bombardierul). As zice cä aici i-a reusit cel mai bine: nu numai cä ele alterneazä dramatic, dar sunt si filmate în stiluri diferite. De pildä, atacurile trupelor din jurul bazei lui Jack D. Ripper aratä exact ca reportajele despre räzboaie civile si puciuri militare.
Extraordinar, ca liant, Peter Sellers în cele trei roluri. Personal, favoritul meu e Presedintele - mai ales în secventa discutiei la telefon cu bossul U.R.S.S. Ce mai caracterizare a unui personaj, numai prin reactii!

Foarte multe paralelisme in "2001"... maimuta atinge monolitul, dr. Floyd atinge monolitul, Dave se intinde inspre monolit (ca Adam-ul lui Michelangelo)... Apoi, la inceput, maimuta priveste inspre luna, la sfarsit Star Child-ul priveste inspre Pamant... Mai este si evolutia lui HAL, desfasurarea conflictelor etc.

Asa e, asa e, asa e! Mai amintesc:
Mormäielile nearticulate ale antropoizilor, si replicile inepte de pe statia orbitalä (Heywood Floyd începe cu "Hi everybody" si-ncontinuare dialogurile sunt din ce în ce mai goale (nu întâmplätor, evident!)
Stereotipia fizionomicä (Dave si Frank sunt aproape identici, doar cä unul are cärarea pe stânga, celälalt pe dreapta.)
Conflictul pentru sursa de apä, care a rämas nerezolvat chiar si în anul 2001 - americanii si rusii.
Evolutia UNELTEI - de la os la navä si, în ultimä instantä, la HAL (unealta supremä, super-inteligentä, schizofrenicä si complexatä, care se revoltä împotriva omului); si rolul hotärâtor al confruntärii dintre Dave si HAL: cine va învinge, omul sau computerul? Cine va face pasul urmätor pe scara evolutiei?
Sugestia din final cä Dave e un exponat într-un habitat artificial, ca un fel de grädinä zoologicä (parcä se si aud chicoteli de dincolo de pereti); pe lângä "ei", el e similar cu antropoizii de la început.
Si, în sfârsit, poate cel mai important leit-motiv al filmului: ZILELE DE NASTERE. Nasterea Omului. Aniversarea lui Dave. Aniversarea fetitei. Nasterea lui HAL (mentionatä în timp ce i-o ia mintea razna si-si deapänä memoriile). Si, într-un final cu adevärat apoteotic, nasterea Starchild-ului - specia urmätoare pe scara începutä cu antropoizii si oamenii.

(...) 'a aparut prea devreme, iar acum este prea tarziu pentru a fi judecat la adevarata-i valoare'...

Pe bune cä da! Dar dacä nu exista "Odiseea spatialä", atât filmul SF, cât si filmul în general, ar fi arätat cu totul altfel - mult mai modest decât s-a întâmplat! ;)
(Apropo, în '99, pentru ultimul numär al Almanahului "Anticipatia", mi-au comandat un eseu, si le-am fäcut o scurtä istorie a filmului SF. Dacä te intereseazä, o gäsesti în website-ul meu. Am spicuit si pe-acolo o sumedenie de chestii drägute, inclusiv despre "Odisee" si Kubrick.)

Haideti, mä, läsati sä moartä un asemenea topic?
Herbert, MinRep, ALS, Nume, Notorious - somebody...!
Mai ziceti de "Odyssey", de "Dr. Strangelove"!
Hai cu "Paths of Glory", hai cu "Lolita", hai cu "Barry Lyndon"!
Hai cu "A Clockwork Orange", hai cu "The Shining"!
Hai, hai, hai!

http://www.cinemagia.ro/forum/viewto... &wnd=_default

Discutia despre "Barry Lyndon" s-a incheiat si ea prematur...



In alta ordine de idei, daca lumea si-a pierdut interesul, ce putem face?... Hai sa bagam cu "Clockwork Orange": THE AESTHETICIZATION OF VIOLENCE... Un eseu excelent despre un film mult mai profund decat pare. Iar bonus, scena cu bustul lui Beethoven si PuIa... Cat de fascinanta, cat de diferita si cat de frumoasa este aceasta scena, numita de autorul eseului "the turning point of the film as it were..."

cand o sa inceteze conversatia despre 'barry lindon', o sa revin si eu. :) urmatoarele filme ale lui kubrick NU le-am vazut:

-'barry lindon'
-'full metal jacket' (tin minte cate ceva de cand aveam 7 ani si l-am vazut la italia uno, in schimb am sa fac rost de el within 2 weeks)
-'lolita'
-scurtmetraje

"While the destruction of tradition means the destruction of authenticity, of the originary, in that it also collapses the distance between art and the masses it makes possible the liberation which capitalism both obscures and opposes." zice domnul cu estetizarea. ceea ce daca nu iashte falsh iashte shel putsin tras de par, shi o neintselegere a lui Benjamin. De fapt chiar citatul imediat urmator dovedeste ca nu "traditia" conditioneaza "autenticitatea" unui obiect de arta ci tocmai "prezenta" lui unica si oarecum intimplatoare in timp si spatiu, care-l ofera unei Erfahrung. Deh, acade-micii astia ii dau nainte pe lingo-ul lor chiar daca nu pricep.
Altfel mi-o placut eseul.

Kubrick cu K super-mare! In unicitatea ei, secventa e tipicä pentru modul lui Kubrick de a combina toate elementele (structurale, dramaturgice, stilistice, etc.)
Sigur cä este "the turning point" of the film! Cä doar e la mijloc, iar personajele se INVARTESC unul în jurul altuia, în dansul härtuirii lor cu cele douä "arme" atât de sugestive! Si pe urmä, pornind de-acolo, totul se rästoarnä: infamul Alex devine UCIGAS (si prin asta, în mod paradoxal, va deveni VICTIMA - dar nu se va opri nici acolo...) Societatea începe sä-si lepede mästile ipocriziei. Se declanseazä acea sarabandä în spiralä a rästurnärilor succesive de valori morale, care va duce, printre altele, la grotescul "demo show" menit sä dovedeascä succesul programului de "reeducare", sau la reaparitia scriitorului (o victimä care acum devine un manipulator malefic; ce mai cadru, acel raccourci de la usa bäii, pe care-l vom regäsi peste ani de zile cu Jack Nicholson la usa cämärii din "Shining"), sau la socul final, cu propulsarea lui Alex în demonica lume a politicii... Alt final halucinant al lui Kubrick, în ton cu apocalipsa din "Dr. Strangelove", sau apoteoza din "2001".

"A Clockwork Orange" mi se pare - dupa "2001" - cel mai tare, cel mai bun si cel mai original Kubrick. Duce "Dr. Strangelove" mai departe, intr-o lume care pare postapocaliptica si anunta urmatoarele filme... Largile zoom-uri si cadrele simetrice se repeta in "The Shining" (sub forma de tracking) si in "Full Metal Jacket" (ca sa nu mai vorbim de "Barry Lyndon", unde zoom-urile fac filmului). Apoi, ranjetul lui Alex, cu capul aplecacat in fata si ochii privind pe sub sprancene (postura in care 'evoluaza' si Keir Dullea in "2001") se repeta in "The Shining" si "Full Metal Jacket"... Alte exemple ar fi nenumarate...

"Portocala mecanica" este un apogeu al dezlantuirii cinematografice a acestui cineast. Alaturi de "Stangelove" si "2001" este filmul cel mai aclamat si poate cel mai controversat, chiar si in ziua de azi. Insa, ca sa nu bat campii, atac urmatoarea problema: "A Clockwork Orange" - filmul care foloseste muzica cel mai 'corect'. Trecand peste faptul ca este construit - la fel ca si "2001" - pe modelul Simfoniei a noua a lui Beethoven, toate sunetele care le auzi sunt magnifice, inaltatoare... Muzica electronica, impresionand de la primul cadru in rosu, apoi "Cotofana hoata" a lui Rossini (grozav echivalent gasit de Kubrick pentru partea I a simfoniei a noua) si nu ma pot abtine sa nu enumar urmatoarea succesiune: violul pe "Singin' in the rain", cearta cu Dim pe "Oda bucuriei", Scherzo-ul din simfonia a noua si intalnirea cu Deltoid, plimbarea in magazinul de muzica pe fundalul partii a patra din aceeasi mare simfonie, apoi threesome-ul pe "Wilhelm Tell" 4X si - din nou - infruntarea cu Pete si Dim pe "Cotofana hoata"... Muzica fara oprire...

Mai departe, "maltratarea" lui Beethoven pe 'marele ecran' al inchisorii, intrarea lui Alex in casa parintilor, cand se - ironic - melodia "I Want To Marry a Lighthouse Keeper", reluarea Scherzo-ului si - in final - sfarsitul Simfoniei a noua, un gradios final, urmat de genericul 'colorat', pe "Singin' in the Rain" cantat de Gene Kelly.




@toti restul de pe forum, care este... Kubrick nu va (mai) place?

Place pana la un punct. La faza EWS il gasesc mai mult decat "jetabil". Plictiseste si e fals - pretios.

@Nume
S-a-ntâmplat ca încä sä nu fi väzut "E.W.S.", asa c-am sä aberez putin în orb (adicä... tot cu "eyes wide shut", într-un fel...)
Omul era obosit, trägea sä moarä (biologic, pentru cä spiritual, asta nu se va întâmpla niciodatä). Dacä filmul e într-adevär atât de slab cum înteleg din unele comentarii de-aici, se cuvine totusi sä-l criticäm pe un ton mai respectuos - tot ce-a fäcut Kubrick la viata lui ar justifica asta. Si întrucât a fost ultimul lui film, nu poate fi considerat una dintre acele "scäpäri" care nu fac decât sä paveze drumul între vârfuri (cum se întâmpla de regulä la Hitchcock, adesea la Orson Welles, si la altii), asa cä n-am gresi, cred, limitându-ne critica la adresa lui, färä a reveni mereu, dupä ce s-a spus tot ce era de spus.

Apropo, se zice cä zoom-ul ar fi cel mai "fals" mijloc de expresie al cinematografului, întrucât nu are nici un echivalent "în viatä" (poti oricând sä "panoramezi" din gât, sä te uiti în sus sau în jos, sä faci "travelling" pe trotuar sau din autobuz, da' zoom, nu prea ai cum...). Argumentul mi se pare nejustificat si limitat. Din päcate, adevärul e cä majoritatea regisorilor slabi si lipsiti de imaginatie abuzeazä de zoom, folosindu-l ca pe un mod agresiv de a-ti bäga deshtele-n ochi ("Bä! Uitä-te-AICI!!!"). (Cred cä cel mai infect mod de a folosi asa zoom-ul l-am väzut într-un horror de o cretinätate absconsä, "Black Frankenstein", dat de-ai nostri în iarna '91-92 pe "marile" ecrane - cum îi smulgea câte unuia bratu', zdrang, zoom pe ciot!). Oricum, în genere, e bine ca zoom-ul sä fie folosit mai mult "stilistic" decât "gramatical", în limbajul camerei de filmat.
Iar din acest motiv, apare cu atât mai semnificativ modul lui Kubrick de a folosi zoom-urile.


Excelent punctat! Da, una dintre "marotele" lui Kubrick - atât de expresivä, încât niciodatä n-a devenit obositoare.


Mäi MinRep, mäi!
Tu de ce arzi gazu' pe-aici? Te-asteaptä äia sä-ti dai doctoratu-n Kubrickologie, si tie-ti arde de forumuri? Mars la Academie, hotomane!