trist

Au dat lovitura oamenii, dupã ce faza cu cãrțile de lux nu prea a prins. Se pare cã vor mai scoate încã o serie dupã cele 6 filme din colecția Aventuri.

Adevarul continua sa va dezvaluie povestea "Comisarului"

Cum s-au nãscut Miclovan, Lãscãricã ºi „dom’ Semaca“


de Ioana Bogdan

Regizorul Sergiu Nicolaescu declarã cã visul sãu a fost sã realizeze un film de tipul celor vãzute de el între anii 1936 ºi 1942.

Un scenariu scris de Petre Sãlcudeanu ºi Titus Popovici în 1971 i-a dat posibilitatea sã-ºi aminteascã de doi actori americani: James Cagney ºi Humphrey Bogart. "E vorba, mãrturiseºte Nicolaescu, de filmele cu gangsteri care-mi influenþaserã copilãria, atrãgându-mã cãtre film, devenit mai apoi propria mea viaþã".
Trecând cu greu de cenzura de partid, filmul „Cu mâinile curate" a avut un imens succes de public ºi de presã. A realizat un record de spectatori în întreaga lume, chiar ºi dincolo de „cortina de fier". „Pot spune, conchide regizorul, cã a fost cel mai vândut ºi mai de succes film exportat în deceniul opt."
Pasiunea pentru filmele poliþiste þine ºi de istoria propriei vieþi. Regizorul a avut în familie un bunic, ºef de poliþie - tatãl mamei -, ºi un unchi comisar, în Bucureºtiul anilor 1935-1951. Aºa s-au nãscut comisarul Miclovan, Lãscãricã ºi Semaca. Acþiunea filmului "Cu mâinile curate" se petrece în ‘45-‘46, când România era încã sub ocupaþia trupelor sovietice ºi se îndrepta spre dictatura comunistã. Nicolaescu spune cã a trãit acele vremuri ºi i-a fost uºor sã le reconstituie, cu toatã fidelitatea.

„Am vrut ca Miclovan sã reînvie"

Sergiu Nicolaescu a vrut sã dedice acest film unchiului sãu, Gheorghe Cambrea, care, în anii ’50, a trecut prin închisorile comuniste Gherla ºi Fãgãraº. "A fost condamnat la 25 de ani de temniþã pentru cã-l arestase, la o manifestaþie de 1 Mai, pe comunistul Constantin David. Acesta din urmã era informatorul poliþiei ºi arestarea o solicitase chiar el. Putea fi spus acest lucru la proces, în faþa judecãtorilor comuniºti?", se întreabã astãzi regizorul.
În filmul „Cu mâinile curate", comisarul Miclovan moare la final, iar interpretul sãu iese din scenã. Regizorul peliculei declarã cã n-a prevãzut nici succesul filmului, nici faptul cã se va descurca atât de bine în rol. Atunci i-a propus lui Titus Popovici sã-l învie pe Miclovan. "Titus a refuzat, îºi aminteºte Nicolaescu. I se pãrea imposibil. Am fãcut-o singur, câþiva ani mai târziu, schimbându-i numele în Moldovan. E vorba de «Un comisar acuzã» ºi filmele care i-au urmat."

Comuniºtii au murdãrit „mâinile curate”

de Ioana Bogdan

Filmul „Cu mâinile curate" conþine ºi replici aluzive care au trecut de cenzurã.

Acþiunea începe cu scena durã în care o locomotivã omoarã un poliþist. Cu un om mai puþin, echipa comisarilor Miclovan ºi Patulea are nevoie de întãriri, aºa cã îl racoleazã pe Roman – interpretat de Ilarion Ciobanu – sã intre în Poliþie ºi sã dezlege cazul Semaca, alãturi de Miclovan.
Secvenþa în care Roman îºi ia, în faþa lui Patulea, angajamentul de a intra în Poliþie, se petrece pe stadion, în timpul unui meci de rugby, viitorul comisar având la bazã profesia de antrenor de rugby. Una dintre remarcile sale, neobiºnuitã pentru un film care apãrea în 1972, a reuºit sã treacã de cenzura comunistã: „Dupã ce lucreazã 10 ore în uzinã, îi pui sã joace ºi mai vrei sã ºi câºtige", zice, cu un dispreþ nedisimulat faþã de regim, Roman, arãtând spre jucãtorii din teren.

„Am introdus scene la cererea cenzurii"

Asemenea cuvinte erau un curaj maxim pe vremea lui Ceauºescu, crede Sergiu Nicolaescu. Pe de altã parte, mãrturiseºte el, „am fost obligat sã introduc unele scene la cererea cenzurii comuniste."
Despre titlul filmului, regizorul spune cã sunã bine, are rezonanþã, e puternic. Apoi, era credinþa, lozinca lui Roman", adaugã el. Actorii, îºi aminteºte Nicolaescu, au jucat excelent. „Gheorghe Dinicã joacã orice, dramã sau comedie. Lucru rar. E impecabil, atent la detaliile fine care fac personajul. Mihãilescu-Brãila, Papaiani sunt din acelaºi aluat. Buni profesioniºti."

„Am rescris începutul din «Ultimul cartuº»”

de Ioana Bogdan

„Ultimul cartuº" era programat sã fie realizat de Iulian Mihu, cel care, de fapt, l-a ºi început, povesteºte Sergiu Nicolaescu.

„Scenariºtii au fost revoltaþi de ceea ce voia sã facã regizorul, un bun prieten de-al meu. Conflictul a degenerat ºi a urmat schimbarea regizorului.

Eu refuzasem filmul. Povestea începea cu Mihai Roman, care se afla în maºinã cu instructorul, apoi toatã acþiunea se petrecea la mãnãstire. Iulian Mihu a venit la mine ºi m-a rugat sã-l fac eu, dar cu acelaºi deviz, altfel îi imputã studioul filmãrile fãcute. Pânã la urmã am acceptat", declarã regizorul.

A schimbat titlul în „Ultimul cartuº" ºi a fãcut un film despre felul cum Roman îºi rãzbuna prietenul. Astfel, a rescris începutul ºi sfârºitul peliculei respective, rãzbunarea ultimului cartuº ºi adio-ul pe care ºi-l ia Roman în cimitir. „Spun lucrurile acestea pentru prima oarã", mãrturiseºte Nicolaescu.

Foametea din `45-`46

Astfel au ieºit, de fapt, douã filme: rãzbunarea lui Roman pentru moartea lui Moldovan, apoi gara ºi hoþii de alimente, care existau realmente, dar ºi bãtaia de-acolo ºi finalul filmului cu Semaca. „Pe de altã parte, exista scenariul cu mãnãstirea pe care, sincer spus, nu-l agream deloc. A rezultat un film combinat: ceva din ce voiam eu ºi ceva din scenariul original", mai spune el.

Regizorul precizeazã cã perioada istoricã la care face referire filmul este cea din timpul foametei din `45-`46, cu grave efecte pentru Moldova, când Roman (Ilarion Ciobanu) trebuie sã prindã o bandã de hoþi care furau alimente dintr-un tren ce se deplasa spre Moldova.



„Fãrã Titus Popovici n-aº fi fãcut nimic“

de Ioana Bogdan

„Ultimul cartuº" e ºi ultima parte din povestea lui Miclovan. Filmele care urmeazã reiau încercarea regizorului de a reda faptele în conformitate cu istoria, în ciuda cenzurii comuniste.

Filmele din seria comisarilor descriu cu exactitate viaþa celor care lucrau în poliþie în vremea respectivã ºi sunt inspirate, de altfel, de modele reale. În peliculele de dupã „Ultimul cartuº", personajele se schimbã, la fel ºi intriga. Nicolaescu spune cã nu existã o suitã care sã corespundã cu vârsta sa, ca actor. „Continuãri sunt doar «Un comisar acuzã» ºi «Revanºa», de fapt, cele mai reuºite serii", adaugã el.

În „Ultimul Cartuº", personajul central e comisarul Roman, care devine, în timp, la fel de iscusit ca Miclovan, de la care învãþase meserie. Filmul începe cu finalul „Mâinilor curate", în care Miclovan moare rostind celebra replicã „Nu ºtiam cã doare aºa", iar Roman îºi propune sã-l rãzbune.

„Rolul lui Papaiani e sincer"

Segiu Nicolaescu a avut parte, ºi de aceastã datã, de o distribuþie de excepþie. Îl reîntâlnim pe marele Amza în rolul moºierului Semaca, pe care îl reuºeºte admirabil. Despre personajul lui Sebastian Papaiani, regizorul crede cã este sincer ºi foarte bine jucat.

Cât priveºte echipa din spatele camerei, Sergiu Nicolaescu nu ascunde cã Titus Popovici, scenaristul cu care a lucrat o bunã bucatã de vreme, era membru în Comitetul Central al Partidului sau cã Petre Sãlcudeanu a ocupat multe funcþii înainte ºi dupã revoluþie. „Dar erau oameni de bunã-credinþã ºi fãrã ei n-aº fi putut face nimic", spune regizorul.

Sergiu Nicolaescu va ecraniza „Tragedia navei Independenþa - cea mai mare catastrofã din istoria navigaþiei maritime româneºti“

„Tragedia navei Independenþa - cea mai mare catastrofã din istoria navigaþiei maritime româneºti“, o extraordinarã carte-document, semnatã de jurnalistul Constantin Cumpãnã ºi apãrutã în anul 2006 la editura Telegraf Advertising, va fi ecranizatã de maestrul Sergiu Nicolaescu. Este vorba despre un proiect confirmat, zilele trecute, de marele regizor, care a acceptat provocarea de realiza un film artistic inspirat de drama marinarilor de pe „Independenþa”. Sergiu Nicolaescu a dezvãluit, în exclusivitate pentru cotidianul „Telegraf”, cã intenþioneazã sã realizeze ºi scenariul viitoarei sale pelicule, pe care îl va trimite, apoi, la concursul de proiecte organizat de Centrul Naþional al Cinematografiei (CNC). TELEGRAF

Il lasa balta pe comisarul Moldovan

Libertatea (9 iunie, Clara Ilie)

La 78 de ani, Sergiu Nicolaescu, veteranul cinematografiei romanesti, nu are de gand sa se opreasca, ba dimpotriva, el va incepe luna viitoare lucrul la un nou lungmetraj, la numai cateva luni dupa ce a lansat 'Supravietuitorul', cu celebrul comisar Moldovan.

Pentru cel de-al 65-lea film din cariera sa, regizorul Sergiu Nicolaescu a ales un scenariu despre lumea jocurilor de noroc. Lungmetrajul, al carui nume cel mai probabil va fi 'Poker', va avea in distributie actori consacrati, dar si nume sonore din showbiz. Astfel, George Mihaita si Vladimir Gaitan o vor avea ca partenera pe platourile de filmare pe mai tanara lor colega JoJo, componenta a trupei de umor Divertis. Filmarile, care vor incepe luna viitoare, vor avea loc in Bucuresti si la Snagov.

Pregateste un film despre Carol I

De indata ce proiectul 'Poker' va ajunge la finalizare, Sergiu Nicolaescu o va lua de la capat. 'Am de gand sa realizez o docudrama, care sa dureze 90 de minute, despre regele Carol I. Oamenii trebuie sa cunoasca adevarata poveste a acestui important om din istoria Romaniei', a marturisit Sergiu Nicolaescu pentru Libertatea. El a mai precizat ca nu mai are de gand sa reinvie personajul comisarului Moldovan, 'Supravietuitorul' fiind ultimul film legat de acest erou.

Moldovan preia ºtafeta

de Ioana Bogdan

Sergiu Nicolaescu ºi-a dorit sã-l reînvie pe Miclovan ºi a creat un personaj asemãnãtor.

Regizorul peliculei îºi recunoaºte predilecþia pentru debuturile ºocante: acþiunea filmului „Un comisar acuzã" începe violent, cu masacrul comuniºtilor de cãtre legionari, în închisoarea Viraga.

Sergiu Nicolaescu ne-a dezvãluit cã i s-au cerut schimbarea denumirii din Jilava în Viraga ºi înlocuirea numelor unor personaje reale cu pseudonime, astfel cã istoricul Nicolae Iorga, asasinat de legionari, a devenit în film Nicolae Jugu.

De ce a insistat atât de mult Sergiu Nicolaescu pe componenta istoricã a filmelor sale? „Revoluþia din 1989 s-a fãcut, spune domnia sa, ºi pentru cã românii au vãzut aceste pelicule."

ªi, pe drept cuvânt, dacã privim obiectiv filmele lui Sergiu Nicolaescu, lãsând la o parte epoca în care au fost concepute, vedem cã, indiferent în ce tabãrã politicã se situeazã, personajele filmului sunt niºte eroi.

Regretatul Amza interpreteazã rolul unul comunist, Pârvu, dincolo de ambiþiile de partid, îºi pune în pericol viaþa pentru Moldovan, chiar dacã acesta din urmãrefuzã sã intre în PCR. „Îmi place sã fiu liber" e lozinca lui Moldovan, eroul care a fãcut istorie.

„Mãi Limbã, þie þi-a crescut nasul!"

Pe scurt, „Un comisar acuzã" e filmul întoarcerii lui Sergiu Nicolaescu în rolul comisarului Moldovan, al personajului principal negativ, charismaticul Paraipan, interpretat magistral de Gheorghe Dinicã, ºi al îndrãgitului Limbã, jucat de Jean Constantin, generatorul unor replici care au rãmas celebre.

„Mãi Limbã, þie þi-a crescut nasul!", va spune Paraipan în „Revanºa" când va dori sã afle unde se ascunde Moldovan. ªi, dupã ce se trezeºte cu nasul tãiat, devine þinta glumelor lui Moldovan: „Limbã, mai bine îþi tãiau limba!" „Poate le daþi ideea", rãspunde ºi Limbã, îngrozit de perspectivã.


Revoluþia din 1989 s-a fãcut ºi pentru cã românii au vãzut aceste pelicule.
Sergiu Nicolaescu, regizor

Nimic mai fals.
Revolutia nu are nici o legatura cu filmele marelui SN.
Cu revolutia sau ce a fost ea au legatura filmele americane vizionate de tineri la video, care le aratau cum trebuie sa arate de fapt lumea.
Sa fim seriosi.
Paranoia e buna cind si cind, dar nu chiar tot timpul. Eu am fost spectator al filmelor sale, pina la Punctul zero, cind m-a pierdut definitiv. Dar spectator nu neaparat de voie. Daca astea erau, pe astea le vedeai.
Daca in locul lui se remarca un regizor care facea sf-uri mai mult sau mai putin interesante, pe ale respectivului le-am fi vazut.
El a fost singurul caruia i s-a dat liber sa faca tot ce doreste (indiferent de ce spune el acum, din prolificitatea sa asta reiese limpede), si lumea voia si filme de aventuri, fara legatura cu istoria imediata, de care voia sa uite.
Nu stiu de ce, nu pot sa scap de sentimentul ca, pentru a face film SN, vreo 20-50 de oameni talentati nu au apucat sa si le faca pe ale lor, poate mult mai bune. O fi asa, n-o fi, nu stiu, asta e feelingul meu.

Regina lui Sergiu Nicolaescu (Antena 3)

Sergiu Nicolaescu o vrea pe Simona Patruleasa blonda, cu ochii albastri. Sigur, daca vedeta stirilor sportive accepta sa joace rolul reginei Maria in cel mai nou proiect al sau: filmul "Carol I", un documentar despre viata primului rege al Romaniei. Si nu e tot. Regizorul vrea sa-i ofere si lui Mircea Badea un rol in acelasi film.

„Am creat filmul de aventuri“

de Ioana Bogdan (Adevarul)

Legionarii ºi generalul Antonescu constituiau subiecte tabu care, sub aparenþa unui film de aventuri, se transformaserã în istorie.

"Fãrã sã vreau, mãrturiseºte regizorul peliculei, dãdusem naºtere filmului istoric de aventuri ºi în cinematografia românã".

"Revanºa" face parte dintre primele filme româneºti cu adevãrat de acþiune. Despre scena ºocantã a dezgropãrii coºciugului lui Moldovan, Nicolaescu spune cã a vãzut-o ºi în alte filme, nu e ceva original, aºa cum sunt secvenþele cu liftul de la Poliþia Capitalei, fuga de pe Podul Grant, "o amintire dragã bucureºtenilor", tãierea nasului lui Limbã, coborârea pe cele douã ziduri ale poliþiei, mersul pe tren, abatorul cu Paraipan, sãritura de pe pod pe un tren în mers...

"Cenzura mi-a numãrat împuºcãturile"

"În general, îºi aminteºte el, am fost norocos ºi nu am avut accidente la filmãri. Între mine ºi cascadori exista o relaþie de prietenie pe care nici acum n-am uitat-o.

E drept cã eu am fãcut prima ºcoalã de cascadorie ºi le-am dat roluri în filmele mele, fãrã nicio ezitare. Toate peliculele le-am fãcut cu aceºti oameni minunaþi".

Dar nu toate amintirile regizorului sunt plãcute. Nicolaescu spune cã "Revanºa" e filmul în care cenzura i-a numãrat împuºcãturile ºi cã a fost un adevãrat calvar. ªansa lui a fost colaborarea cu actori excepþionali.


Comisarul Moldovan a ajuns un personaj cunoscut în mai toate þãrile foste comuniste, inclusiv în Cuba, Coreea, Vietnam ºi þãrile arabe. "Asta înseamnã aproape jumãtate din glob. Acest lucru m-a determinat sã-l reiau pe comisar in «Supravieþuitorul», film ce a stabilit ºi el un record de spectatori în 2008"

Extrem de obositor acest topic. Pashpix, esti agentul de pr al lui sn? ce ne tot tii la curent cu tot ce face? Nu ne spui si cite suluri de hirtie igienica si-a luat saptamina asta? Zau.

Oare chiar nu isi da nimeni seama ca, daca ne asasinati atita cu omul asta, ne faceti sa ii detestam chiar si calitatile si reusitele? Chiar nu se prinde nimeni ca ce e prea mult strica? Ati auzit vreodata de "less is more"?

Dupa parerea mea, sn a gresit cind a continuat sa faca film dupa revolutie. Nu a mai dat niciodata un film la nivelul celor din anii 60-70. Orice cineast are o anume durata de creatie, in care are sens sa creeze. Daca ii piere suflul creator si poate chiar si forta reala, de ce sa nu lase pe altii si el sa se retraga finut in spate, ajutindu-i pe cei care pot ?

Este adevarat, il inteleg pe undeva, tinerii nu prea stiu nici istorie si nici prea multe altele, si nu prea vad pe nimeni in stare sa faca azi ce a facut el odinioara. Dar hai sa o spunem p-a dreapta, nu a facut singur. Scenariile pe al caror generic se trecea erau adesea scrise de cu totul altii, multi ramasi anonimi, ca nu mai incapeau si ei, de.

Noul lui proiect despre carol nu imi trezeste nici o incredere. Daca ii da bani cineva, treaba lui, dar cred ca artistic vorbind sn a dat tot ce-a putut.

Dar MAI LASATI-NE cu sn. Faceti-i cite trei statui in fiecare oras si gata, sa ne lase in pace. Om avea si alte lucruri despre care sa vorbim. De exemplu, ce cirese bune au fost anul asta !

E evident si faptul cä tot acest potop de interviuri cu Nicolaescu este SUPRADIMENSIONAT CANTITATIV si CVASI-NUL CA SUBSTANTA. Toti se-nghesuie sä-i ia interviuri logoreice, în care repetä mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu aceleasi platitudini si banalitäti räsuflate, deja stiute de toatä lumea, si în proportie de peste 50% mincinoase.

În filmul Carol, Sergiu Nicolaescu a renunþat la Mircea Badea
Cu toate cã iniþial regizorul Sergiu Nicolaescu a vrut sã semneze un contract pentru cea mai nouã producþie româneascã „Carol” cu Mircea Badea, se pare cã acum s-a rãzgândit renunþând la serviciile acestuia. Din surse apropiate regizorului am aflat cã nici mãcar ºtirista Simona Pãtruleasa, care are un rol principal nu a semnat un contract ferm pentru documentarul lui Nicolaescu. Aceleaºi surse susþin cã regizorul vrea sã renunþe sã-l mai ia în calcul pe Mircea Badea, motivul fiind faptul cã face parte din trustul Intact iar filmul va fi realizat în colaborare cu studiourile Media Pro. Cu toate acestea Pãtruleasa rãmâne favoritã pentru rolul Reginei în timp ce pentru rolul unui politician agresiv, regizorul se va orienta spre un alt personaj.

Pãtruleasa va fi o reginã cãsãtoritã ºi în viaþa realã

Pentru cã filmãrile dramei „Carol” vor demara la începutul acestei toamne, aceleaºi surse susþin cã Pãtruleasa va fi cu acte în regulã doamna Ivanof. Chiar dacã data oficializãrii relaþiei este þinutã secretã, ºtirista a dezvãluit unor apropiaþi cã îºi va pãstra ºi numele de Pãtruleasa alãturi de care a cunoscut consacrarea, la care îl va adãuga ºi pe cel al viitorului soþ.

Sergiu Nicolaescu se gândește la retragere!

Desemnat celebritatea lui 2008 la categoria Regie, în cadrul galei CELEBRITÃȚILE ANULUI, cunoscutul regizor Sergiu Nicolaescu pare conștient cã fructuoasa sa carierã se apropie de sfârșit.
Sergiu a mulțumit cu modestie pentru trofeu, glumind amar cã premiul l-a primit nu pentru contribuția adusã la creșterea cinematografiei românești, ci datorita vârstei înaintate: "Nu aș fi primit acest trofeu probabil, dacã nu eram așa bãtrân!" Maestrul Nicolaescu nu știe dacã va mai face filme în continuare dupã materializarea ultimului proiect la care lucreazã febril zilele acestea: un film istoric despre Carol I, primul rege al României.
În altã ordine de idei, nu este pentru prima datã când Sergiu Nicolaescu adoptã o atitudine morbidã, el vorbind și cu alte ocazii despre bãtrânețe și ultimele clipe de viațã.

Sergiu Nicolaescu: „Colaborarea mea cu Armata a fost dumnezeiascã“

Alexandra Olivotto (Cotidianul)


Sergiu Nicolaescu mãrturiseºte pentru Cotidianul cã a lucrat cu Armata la fel de bine ºi înainte, ºi dupã ’89.

Sunteþi regizorul care a colaborat cel mai intens cu militarii.

Fãrã doar ºi poate.

ªi s-a schimbat ceva comparând colaborarea de dinainte ºi de dupã ’89?

Cum sã nu se schimbe?! Acum, armata nu mai este obligatorie, ca pe vremuri, aºa cã totul s-a schimbat. Nu ºi colaborarea, munca mea a rãmas aceeaºi.

Puteþi sã îmi daþi exemplul unui film la care v-aþi folosit de cele mai multe resurse ale Armatei?

Depinde. Cu cei mai mulþi oameni a fost „Mihai Viteazul“ (aproape 4.000 de soldaþi), apoi „Dacii (maximum 3.000, aproape constant 2.000). Pe urmã era o divizie care era mereu la dispoziþia mea. Nu una de rãzboi, ci una de pace, care venea cu armament cu tot. S-a mutat dupã mine, la Cãlugãreni, lângã Sibiu ºi aºa mai departe. Însã, de exemplu, când am fãcut „Noi, cei din linia întâi“, aveam 30 ºi ceva de tancuri cel puþin.

Dacã aveaþi probleme tehnice pe timpul filmãrilor, vã ajutau?

Da, aveau tehnicieni în armatã, ei se ocupau. A existat o colaborare absolut dumnezeiascã. Chiar ºi în perioada de dupã revoluþie.

Consilieri militari aþi avut?

Da, dar erau istorici. Eu comenzile mi le-am dat singur. Întotdeauna spuneam „Atenþiune! Comanda la mine!“ ºi din momentul acela ce spuneam eu se executa.

Noul val românesc faþã cu tresele

Armata a fost blândã cu Nae Caranfil ºi cu Radu Muntean, nu însã ºi cu Constantin Popescu, care i-a cerut ajutorul în preajma alegerilor.

„La «Restul e tãcere» ne-au dat 120-150 de soldaþi de la infanterie din ultimul lor contingent, care au fost plãtiþi pe zi ºi au participat la cinci zile de filmare. Erau soldaþi în primele douã luni de instrucþie, nu ºtiau prea bine, sãracii, nici dreapta ºi stânga-mprejur. Erau docili, toþi comandanþii lor erau de faþã. Purtau niºte uniforme din postav gros, deºi era o cãldurã infernalã, ºi erau mult mai disciplinaþi decât figuranþii civili“, explicã Nae Caranfil pentru Cotidianul, precizând ºi cã Jandarmeria a contribuit cu 100 de oameni ºi cu 50 de cãlãreþi, care erau cascadori. „Pentru expertizã am avut un consilier militar, însã el era istoric“, susþine regizorul.
„De la armatã am luat tancuri, TAB-uri, uniforme, puºti, mitraliere. Am luat ºi soldaþi“, menþioneazã Radu Muntean, referindu-se la lungmetrajul sãu, „Hârtia va fi albastrã“. „Au existat douã faze ale colaborãrii noastre; am avut ºi un maestru militar de la armatã care stãtea cu noi, era responsabil pentru armament ºi le mai arãta actorilor cum sã þinã arma, cum sã tragã. Însã, la un moment dat, acest contract a încetat pentru cã noi am ratat ultima zi de filmare, adicã aceea în care trebuia sã filmãm secvenþa care deschide lungmetrajul, cu toatã pirotehnia respectivã“, povesteºte Radu Muntean. „Aºa cã ne-am descurcat fãrã armatã: am luat niºte TAB-uri de la Muzeul Militar, niºte arme de recuzitã ºi figuranþi în loc de soldaþi, asta e, expirase contractul. Existã evident o mare inerþie, plus birocraþie în mânuirea foilor, dar, pânã în momentul încetãrii contractului, nu am ce sã le reproºez, cu amendamentul cã trebuie sã stai sã aºtepþi o grãmadã ca sã se semneze hârtiile. Am urmat calea legalã, am depus cerere la Marele Stat Major, dar n-am ºtiut decât în ultima clipã cã s-a semnat contractul, eram cât pe ce sã amânãm începutul filmãrilor din aceastã cauzã“, subliniazã regizorul.

Cât despre producþia filmului „Portretul luptãtorului la tinereþe“, Constantin Popescu n-a fost la fel de norocos. „Trebuia sã luãm aprobãri pentru armament, corturi militare, uniforme, soldaþi etc. Ne-au refuzat din cauza alegerilor, n-au putut sã ne ajute. Corturile le-am luat de la o firmã particularã, de costume am fãcut noi rost, ºi de armament. Pânã la urmã ne-au dat aprobãrile. O sã colaborãm cu o altã ocazie“, nu se dã bãtut Constantin Popescu.

Pentru Notorius
 

Hai sa nu fim chiar asa de rai! Nu-i tin partea lui Sergiu Nicolaescu dar vrei sa-ti fac o lista cu regizori de film de talie modiala care nu aveau studii de specialitate, care nu au urmat nici un curs a vreunei scoli de cinematografie?
Sergiu Nicolaescu a facut multe filme mediocre, unele chiar proaste rau dar afacut si cateva bunicele. OSANDA e un film prost? Eu cred ca daca Osanda ar fi fost facut astazi, se gasea un festival international sa-l premieze. Ca tot sunt regizorii nostri tineri obsedati sa faca filme pentru festivaluri

Corect: "Osânda", cu toate erorile lui, e cel mai bun film al lui Nicolaescu (sub toate aspectele), si apogeul creatiei lui. Imediat a început, socant de abrupt, declinul: "Accident", "Pentru patrie", "Revansa"...

Dupã pãrerea mea, filme foarte bune au fost, din cele fãcute dupã Osânda, Capcana Mercenarilor și Noi, cei din linia întâi.

Da, "Capcana mercenarilor" încä mai palpita, pe ici, pe colo (cum am spus si pe IMDb). A fost ultimul film bunicel, acceptabil, decent, al lui Serj - dar mult sub nivelul vârfurilor dinainte de 1976.
La "Noi, cei din linia întâi" am fost asistent de regie, deci îl cunosc foarte bine si din interior (si, subiectiv, mi-e foarte drag)... Dar, ce-i drept, e drept: lungit, läläit, autopastisat, plin de burti... Câteva secvente de bätälie foarte bune (Budapesta, Donau), dar atât. Câteva personaje reusite (exclusiv din pluton), dar la modul combinatoriu-formulaic, nu creator. ...Si o cantitate imeeeeensä de anacronisme si inadvertente, depäsind cu mult limitele licentelor si ale conventiilor tolerabile - motul fiind panzerele rusesti (!!! - cine-a väzut, cunoaste), si omniprezentele T.A.B.-uri (mai ales în idioata aia de bätälie din finalul seriei I, complet inutilä; în scenariu, era atacul unor ferme care luau foc, mult mai interesant de speculat).

Oana Zavoranu, uite rolul, nu e rolul!

Luni, 11 august 2008 (CANCAN)

Actrita de telenovele Oana Zavoranu, candidat pe listele PRM la deputatie, a primit, recent, o mana de ajutor de la Corneliu Vadim Tudor pentru a fi distribuita intr-un film a carui productie incepe in toamna, pe un scenariu scris chiar de senatorul PRM.
Acesta a intervenit personal pe langa regizorul Sergiu Nicolaescu pentru ca sa ii dea rolul principal din filmul "Candele de zapada", alaturi de Florin Piersic, dand de inteles, intr-o declaratie, ca povestea a fost batuta in cuie. "De ce sa nu apara Oana pe ecrane?", i-a spus Vadim regizorului amintit, ca argument suprem. Iata, insa, ca acesta nu pare nici convins, nici impresionat de pilele puse de Vadim Zavorancei. Contactat ieri de Cancan, reputatul regizor a declarat ca nu exista nicio decizie legata de desemnarea Oanei in rolul respectiv, declarand sec: "Ei, om mai trai si om mai vedea daca va fi asa...".

Apropo, hai si-o bârfä, cä topicul ästa e ideal pentru asa ceva:

Pe la sfârsitul anilor '60, în paralel cu notoria lui relatie cu Madam Maurer, Sergiulicä al nostru a pus-o la rästurnica si pe Erika Tiriac, nevasta tenismanului de-atunci (actualul mäcelar de mistreti cu fiu super-junkie). Erika era profesoarä de sport la liceul german din Bucuresti, si i-a dat papucii tenismanului de bärba-su, pentru penismanul de Serj. Numa' cä Serj a tratat-o si el cu roiu', cä între timp se cuplase cu Irina Gärdescu, asa cä särmana Erikä a rämas cu ochii-n soare.
Ce-i drept, Irina l-a iubit enorm, si chiar i s-a frânt inima când, mai târziu, Serj a expediat-o la rându-i (c-asa-i omu' de la munte...), pentru Ileana Popovici. Noroc cä-i fatä puternicä, asa cä a strâns din dinti si i-a trecut. Acuma-i bine-mersi la Paris, cu actualul sot, si nu vrea sä-si mai aminteascä nimic de cariera ei actoriceascä din România. Când a väzut pachetul de poze pe care i le procurasem de la Arhivä, ca sä-i fac o surprizä, a zâmbit tainic, într-o täcere desävârsitä.