Care-i, mä, ästa, "Horror Express", äla zis si "Expresul Groazei" de l-au dat ai nostri la TVR prin noiembrie 1990, în care era ceva cu Siberia, o bâzdâganie cu ochii rosii si parcä si Telly Savalas pe undeva? (Dracu' mai stie, poate gresesc...)
Dacä-i vorba de filme cu tren realmente cool, luati de-aici (în ordine sentimentalä):
"The Silver Streak", Arthur Hill
"Murder on the Orient Express", Sidney Lumet
"The Lady Vanishes", Alfred Hitchcock
As zice si "Trenuri bine päzite", al lui Menzel, da' äla nu-i cu tren, e cu trenURI (care trec).

tot eternal sunshine e ultimul film 're'vazut. istet si emotionant (la sfarsit, cand isi asculta casetele inregistrate m-a rupt in 2).
wedding crashers: cel mai penal film vazut lately. deplang disparitia comediilor made in hollywood, ireverentioase, obraznice si fara flori pe campii.

ultimele doua:

a fei jing juen aka 'days of being wild' este primul film de wong kar-wai pe care l-am iubit cu adevarat (cu 'chungking express' n-am avut liniste, cu 'in the mood for love' n-am avut cablu pana la sfarsit, iar cu '2046' n-am avut distribuitori :oops:). nu numai povestea, plasata in nostalgicii ani '60, cronica a patru intense povesti de dragoste, dar si montajul (abil si ineligent prin felul in care jongleaza cu planurile narative) si imaginea (halucinant de frumoasa) mi-au fost suficiente ca sa nu uit mult timp de acum incolo acest nostalgic discurs despre dragostea tanara & rebela.

charlie and the chocolate factory - cum ma asteptam, o imagine si un stil vizual de mare clasa, poveste care se dezumfla pe ultimele 40 de minute. sa caut thread-ul de pe 'acum in cinemaografe'.

kim ki duk - samaria (9/10 pt racordul masinii) si bin jip (10/10 superb bitter aftertaste)

@herbert
puiule, dak te dor ochisorii pune visine
si daca te deranjeaza culorile, e tot din vina ta: legea compensatiei, adik tu improsti si minjesti cu cacaniu forumu, io-l pictez cu emoticoane si nu numai
cu tot respectu de care-s capabil pentru specimenele inferioare, k
@pitbull
da, exactamente ala
uite pe cineva care s-a uitat cand trebuia la tv
felicitari
din pacate filmele pe care le-ai scris acolo cu bold si italic (de ce nu folosesti culori ca sa0l doara si mai rau ochiuletzii pe herbertzel ?) sunt cu trenuri DAR nu contin nici christopher lee, nici fosile/mumii de origine extraterestra asa ca nu intra in folderu meu de filme sublime

mai kakakorben,
ideea era sa nu colorezi, ci sa gandesti intr-o romana inteligibila...
dar n-ai tu treaba - derivat nefericit cum esti.

Pieces of April -- soooo unbelievably good. poveste scrisa bine de tot, super-funny and smart.

15 - 2/10: Serge asta descopera noi moduri de a fi plictisitor... :sick: mai mult de atat nu merita zis.

Code 46, Winterbottom.
frumos raaaaaaaaaaaaau.
samantha morton frikkin rules.
linistit, alienat..logic intr-atat incat sa nu-si tradeze narativa.

cred ca exact "airlight" e cel mai bun cuvant pentru filmul asta..

fuck, then I have to see that.

MONSTER

m-am straduit sa-l vad pana pe la jumatate din 2 considerente :

- primul minut de film-exceptional- colaje aparent dintr-un film "amator" despre eroina-nastere,copilarie,tinerete-punctate de vocea din off - rememorare,sperante ,subcontient (general-umane)-tematic pe "lumea din capul meu e frumoasa" si brusca asertiune "daca ma arat altora,voi fii fericita" - suprapunere -eroina ajunsa la adolescente descopera bucuroasa ca poate fi darnica sexual intr-un prim cadru al acestei metamorfoze, iar in al doilea este aruncata dintr-o masina de pe scaunul din stanga cand vrea sa arate acest surplus de marinimie . ruptura - si avans spre viitor cand eroina ,e o prostitiata matura ,uratita, framantand intr-o stare de semi-constienta,abrutizare, un revolver la marginea drumului.

- enuntul regizorului Alexandru Tocilescu ,in avancronica filmului : " despre onoarea de-a fi om. onoarea altuia de-a fi lasat sa fie om " ,indiferent de negrul,noroiul si vertijul sau deriva lui existentiala . o senzatie atat de frusta cand eroina de mult timp beata , inconstienta si indiferenta e luata de bikeri si folosita sexual, sau cand i se arata de catre un (prin hazard posibil ) angajator - ca nu corespunde fisei postului deoarece viata ei s-a scurs " undeva pe plaja ,pe plaja de la Malibu Beach " . (prostituata care vrea acum sa-si schimbe viata devenind secretara) .

Restul filmului e tot o relatare despre viata minoritatilor : lesbienele . Nu poate scapa si-o mica tenta de activism pro-lesbiene ,dificila sau imposibila lor integrare sociala samd - in substanta filmului . In definitiv orice film e vehicolul unor tipuri de revendicari,chestionari,supozitii etc.
Numai ca talonul dublu distilat ce-l propune e putin diferit :pt ca e o love-story intre o mica lesbiana (Christina Ricci ) si prostituata ce vrea sa-si schimbe viata (Charlize Theron).Prostituate si lesbiene . Iubire,recunostinta si damnare .

E imposibil sa-ti alungi banuiala ca publicul atras spre o asa tema imposibila (unicat si singular social- prostituata+lesbiana ) sa nu fie directiona spre o platforma curenta de revendicari .
E aproape un razboi ideologic ,iar in a nu deplange preferential o dubla drama a minoritatii intr-un film in care ti se cer sa versi de doua ori mai multe lacrimi ;te trezesti deferit ca inuman,si insensibil. Chiar dacai ai compasiune pentru prima categoria (victima-prostituata) , de care poate uza a doua categorie , intr-un militantism mai larg.(daca asta vrea si filmul sa insemne : culpabilizarea majoitatii vinovata de soarta prostituatei pentru care numai lesbiana arata iubire,intelegere,apropiere ).



VICTORY


film misto,de mare caracter :)) . Se facea ca Sylvester Stallone ,Michael Caine alaturi de mai putini consacratii in cinema, dar la fel de consacrati pe sticla ,datorita probabil si rolului lor consacrat datorita consacrarii lor merituoase in istoria fotbalului, sa-i numim Pelé , Bobby Moore ,Osvaldo Ardiles sau Paul Van Himst ,jucau de nebuni fotbal prin inchisorile Gestapo
u-ului din Franta , in rolul de prizonieri aliati,in vreme ce la pupitru in rolul de calau nazist era Max von Sydow,ma rog . totul clar pana aici? :))
nah,si se face pana la urma ca s-a aranjat de una bucata de meci amical cu Selectionata Armatei Germane (Wehrmacht Nationalmannschafft) ,care era cea mai buna echipa din lume la ora respectiva (habar n-am cum de s-a ajuns la concluzia asta ,probabil ca in pauzele artileriei cand se odihneau tunarii , se iesea din transee de la Don pana pe Loara ,si de pe Elba pana hat pe YangTze si se incingeau miute bilaterale,de cooperare si prietenie intre popoare )

Na si ce sa-o mai lungim atata, dupa ce meciu s-a aranjat ,s-a tuns iarba, s-au manjit liniile cu var,si publicul (ce public cuminte! ) s-a asezat in tribuna ,a inceput meciu .La puaza n-a fost asa de rau,numa` 3-1 pentru nemtalai ,pentru ca Rambo,zis si Rocky zis aici si Hatch zis si Sylvester Stallone a scapat 3 boabe printre degete,si Pele a mai fi si fost faultat sanatos.
Ei si aici vine marea frumusete a meciului,pentru ca odata ajunsi la vestiar la pauza, MICHAEL CAINE IL CONVINGE PE STALLONE SA NU FUGA prin tunelul sapat in baie par la Resistance ,ci mai bine SA SE INTOARCA IN TEREN ,PENTRU CA AU SANSE REALE SA-I BATA PE NEMTI !!! Fireste,toti prizonierii aliati aproba cu incredere ,iar pana la urma si Stallone e induplecat,asa ca revin in teren ,unde Pele marca si el o foarfeca si se pare ca in IN ULTIMUL MINUT CASTIGA!! (io am numarat golurile, a fost de fapt egalitate ,dar printr-un blat cinematografic au castigat Aliatii datorita unui gol imaginar ,care a venit de niciunde)
Drept pentru care soldatilor nemti li se iau din mana pustile fara un singur foc,
se rup zagazurile fricii si se sar zaplazurile ,publicul inunda terenul intr-o eruptie liberatoare de energie ,ascund prizonierii aliati si forteaza usile spre libertate,pace,prosperitate. Jos nazismul,jos dictatura. :))

Am vazut ieri pe Senso TV filmul rusesc ”Amintirea unei mari iubiri”, un film cu Ciurikova si Buriliaev. Ciurikova este pur si simplu geniala, o actrita exceptionala. Cum stiu, totusi, ai naibii rusi sa faca niste filme atat de bune: cu bani putini, dar cu mult suflet.

bellissima este SUPERB ! pt rolul sublim al annei magnani, pt realismul si ironia usor batjocoritoare cu care prezinta marile studiori ca fabrici de vise (in cele din urma spulberate), pt umorul fin din scenele ce se petrec in apartamentul sotilor cecconi (certurile cu vecinii te darama), pt ca ar fi fost perfect fara acel final naiv: deci anna magnani are, in cea mai emotionanta scena a filmului, un puseu isteric in fata producatorilor care rasesera ostentativ urmarind rola cu fiica sa (perfecta scena, este mai presus de simpla surprindere a 'orgoliului ranit de mama', este un fantastic moment in care i se spulbera visele, dandu-si seama si de faptul ca nu poti transforma realitatea in propriul tau 'vanity act' - pana la un punct, anna magnani chiar credea ca poate manipula totul in jurul ei, de la emotiile apropiatilor la deciziile realizatorilor). apoi, producatorii, coplesiti de patima mamei, se hotarasc sa-i mai dea fiicei o sansa, punandu-i mana contractul. insa mama refuza, realizand ca e prea tarziu si ca s-a dezumanizat in competitia de a-si 'promoa' fiica.

este al doilea meu favorit de la visconti, dupa 'moarte la venetia'. :love:

Si eu l-am vazut mai demult pe HBO....Felul in care e filmat...ca un documentar imi aduce aminte de Moartea domnului Lazarescu...

The Animatrix - 7.5/10 o multitudine de scurt-metraje care prezinta ce/cum/cand s-a intamplat ce s-a intamplat in Matrix si intre primul matrix si al doilea...scurt-metraje care mai de care mai interesante si mai bine facute...altele haotice and very confusing...de vizionat daca sunteti fan matrics...

four brothers - 5.5-6/10 dezamagitor
swingers, in schimb, e fain rau. dureaza cat trebuie, facut pe principiul good things come in small packeges, amuzant si tot ce mai e nevoie. hollywood jokes, hot broads plus cate si mai cate. si daca ziceati ca vaughn e tare in w. crashers, sa-l vedeti aici. 8.5/10

A Beautiful Mind - 7 or 9/10 (explic aici) ... filmul e o poveste reala a unui geniu cu schizofrenie ... pentru asta merita nota 7... dar pentru ca a fost regizat excelent si pentru ca a avut un scenariu pe masura merita nota 9 ... revenim la nota 7: eu m-am saturat de filmele care isi folosesc ca subiecte probleme psihice ale oamenilor...as vrea sa stiu care a fost primul to give it some credit...intr-adevar sunt filme foarte destepte si bine facute, dar se pot face filme bune si destepte fara sa aiba probleme psihice. ( ;) )
Problema lui John Nash a fost aceea ca el era un singuratic, o persoana complet nesociabila (dar cu un minte frumoasa, cum a zis invatatoarea lui: ai portie dubla de minte, dar numai jumatate de suflet)...dar in subconstientul lui dorea prieteni si asa au aparut "prietenii"...
Russell a interpretat un rol magnific si foarte greu de reprodus (pentru asta nota 9), pacat ca a fost doar nominalizat (a castigat Denzel in acel an pt. "Training Day")
in fine...un produs American foarte bun care merita vizionat...

La Rabbia (Pasolini & Guareschi) - inca mai casc , a fost o experienta atat de neplacuta ca aceea de a-l citi pe Malraux :huh:

crima ferpecta incepe foarte, foarte misto, cu sclipiri de geniu (cat de macabra poate sa fie faza cu descotorositul cadavrului, care nu vrea sa intrein cuptor, in prealabil fiind transportat cu un carucior pe care se afla o reclama la 'burn' :lol:) si cu o multime de trimiteri si citate. pacat ca final este ezitant si imperfect... ma rog, ferpect. ultima jumatate de ora mi s-a parut uber-pasabila.

Wedding Crashers - 7/10: o comedie (romantica, dar noah!) destul de reusita. Deznodamantul e jegos, dar fiindca sezonul cinematografic e si asa slab ca vai de el sunt gata sa trec cu vederea. Mentionez ca nu ma prea dau in vand dupa Owen Wilson, Vince Vaughn si Will Ferrell... sau Ben Stiller, for that matter (asociere imposibil de ratat)... si nici Christopher Walken! :P

Secondhand Lions - 4/10: in afara de trio-ul principal bine alcatuit (Caine - Duvall - Osment) si vreo doua trei scene si glumite reusite, filmul evoluaza prost, ajungand total neconvingator in cea de a doua jumatate.

Rope - 9/10: cam a treia sau a patra oara cand il vad, dar nu am putut rezista tentatiei. Am sacrificat insa finalul rosu/verde, pentru urmatorul film, pe care nu-l vazusem pana ieri:

Pink Flyod The Wall - 6/10: usor dezamagitor. Nimic de comentat in privinta muzicii (desi "The Wall" nu e chiar episodul meu favorit in evolutia Pink Floyd). All in all, cam haotic, insa animatiile si Bob Geldof fac toti bani... Ba nu, mai mult decat toti banii...