silver_boy a facut o pasiune pt magda mihailescu ;)
vrei sa ti-o prezint, puiule?

lol

i mean:

lol

Acu daca tot m-ai debutat in Dilema si m-a citit si Plesu, cred ca merge si viceversa. :lol:

Cristina Modreanu - Gândul (nostru cel de toate zilele) 30 Martie

...unbeliveble



Un milion de RON a stat nefolosit în bugetul Ministerului Culturii din 2004 ºi pânã azi. Banii proveneau din procentul anual pe care îl alocã Loteria Naþionalã, conform legii, pentru achiziþii de carte ºi abonamente pentru bibliotecile publice. ªtirea sunã a bãtaie de joc.

Discuþiile despre „lipsa banilor pentru culturã” par sã nu se mai termine la noi, a devenit deja un cliºeu naþional imaginea culturii stând cu mâna întinsã la capãt de pod. Dar adevãrul nu e tocmai acesta, imaginea sãrãciei ar trebui sã fie înlocuitã, în cazul culturii, cu aceea a incompetenþei funcþionãreºti, a lipsei de pregãtire ºi/sau de bunãvoinþã a celor care gestioneazã bugetul culturii.

Cum altfel s-ar putea explica „noutãþile” pe care le-a anunþat ieri ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, care a spus senin cã fonduri în valoare de un milion de RON, provenind de la Loteria Naþionalã care alocã, conform legii, anual, 0,4 la sutã din profitul sãu pentru sprijinirea culturii, nu au fost folosite pânã acum, deºi provin din 2003, respectiv 2004?

Ministrul a promis cã anul acesta MCC va aloca o sumã mai mare pentru programul naþional de achiziþii de carte ºi reviste, folosindu-se astfel o parte din banii rãmaºi necheltuiþi pânã acum, la care se vor adãuga 300.000 RON, alocaþi din bugetul propriu. Dar ministrul nu a explicat în nici un fel de ce au rãmas nefolosiþi cei 650.000 RON din 2003 ºi cei 371.000 RON din 2004, sumele virate de Loteria Naþionalã în bugetul MCC. Partea suspectã a problemei este aceea cã în 2004, cu prilejul achiziþiei de carte ºi reviste, a fost anunþatã suma totalã a investiþiei, un milion de RON, la momentul respectiv Ioan Onisei, secretar de stat în MCC, susþinând, conform Mediafax, cã în aceastã sumã sunt incluse ºi fondurile provenind de la Loteria Naþionalã.

Cât despre asigurarea datã de ministru, cum cã banii „se regãsesc” în bugetul MCC, asta chiar sunã ciudat. E ca ºi cum ni s-ar spune cã ar trebui sã fim mulþumiþi cã n-au dispãrut de acolo, fiindcã ºi atunci totul ar fi fost învãluit într-o tãcere deplinã, aºa cum se întâmplã acum cu motivele ce au determinat „punerea la pãstrare” a acestei sume.

Cel mai grav e însã cã nu s-a deschis ºi nici nu sunt veºti cã s-ar deschide vreo anchetã internã care sã identifice persoanele responsabile pentru aceastã incredibilã neglijenþã, într-o þarã în care lipsa de bani pentru culturã e declaratã permanent principala barierã în realizarea de proiecte valabile, de impact. Cum se vede, nu creativitatea ne lipseºte, nu talentul ºi nici ideile. Barierele sunt în altã parte.

sfanta manie proletara, ce "proiecte de impact" bai tovarasa, daca banii erau pt carti!? let me guess..dotarea fiecarei biblioteci comunale cu abonament la revista Playboy si colectia Sandra Brown opere complete :hmm:

dedicatie speciala lui 'nae si fratii sai' :P :

"O idee bizarã mi-a trecut prin cap, dupã ce-am vãzut Legãturi bolnãvicioase: dacã Cecilia ªtefãnescu nu ºi-ar fi scris cartea, dacã ºi-ar fi adus personajele direct pe ecran, iar dupã aceea le-ar fi plasat într-un roman (se obiºnuieºte, cu condiþia renunþãrii la unele orgolii), cred cã acesta din urmã ar fi fost superior. Deºi scriitoarea este ºi autoarea scenariului, deºi semneazã ºi dialogurile, împreunã cu Rãzvan Rãdulescu, filmul seamãnã, în primul rând, cu regizorul sãu, cu Tudor Giurgiu. Nu regãsim bezmeticeala scriiturii tinerei prozatoare, jocul þopãit de-a fragmentarismul, cazna - deghizatã în ghiduºie - de a violenta lexicul. Cecilia ªtefãnescu are, bãnuiesc, un anumit instinct cinematografic, din moment ce a avut încredere în cel care i-a citit cartea cu alþi ochi. Acelaºi sentiment fragil, ce nu a apucat sã capete consistenþã, dragostea trãitã de douã tinere, tãvãlitã prin sofisticãrii în carte, este filmatã, acum, cu o asemenea fluiditate, încât ceea ce vedem este aproape „un document” - cum ar fi spus Truffaut, cineastul apropiat sufletului lui Tudor Giurgiu - despre naºterea iubirii. O fatã (Maria Popistaºu) este mai pregãtitã, vom înþelege mai târziu cã are exerciþiul „legãturilor bolnãvicioase”; cealaltã se lasã atrasã într-un joc în care se descoperã, cu uimire, pe sine însãºi, înfrângându-ºi teama, limitele unei anumite educaþii, alungând un demon, abandonându-se altuia. Camera se apropie cu sfialã de chipul acestei extraordinare Ioana Barbu - la un prim rol important - ca ºi cum ar vrea sã nu o sperie, sã nu-i omoare tresãririle. Actriþa ascunde ºi dezvãluie, în acelaºi timp, bãnuieºte ºi se teme de propriile ei presimþiri, exprimate, cinematografic vorbind, doar prin detalii, mici avertismente. Potenþialul celor douã interprete, egal în registrul sever ºi în cel ludic, cãrarea pe care le-a tãiat-o regizorul – ar fi putut asigura, ele singure, izbucnirea dramei, fãrã istoria complementarã a incestului, mai mult un moft literar ºi nu o fatalitate, aºa cum o cunoaºtem din filme clasice, precum Vaghe stele dell’Orsa (Visconti), sau din Le souffle au coeur (Malle). Filmul poartã, din pãcate, aceastã scamã a romanului, aºa cum nu a putut evita opintirea într-o greu digerabilã dizertaþie a celor douã studente la Litere despre René al lui Chateaubriand, la barul comunal ºi pe uliþa satului, cu fraze ex cathedra despre fiziologia incestului ºi nu ºtiu ce mesaj „nobil” aflat „la bazã”. Un alt scenariu ar fi fost, poate, mai adecvat angajamentului estetic al autorului ºi al echipei sale (imagine:Alexandru Sterian), dar ceea ce Giurgiu a avut de demonstrat a fãcut-o cu prisosinþã. S-a nãscut un autor."

Magda Mihailescu, "S-a nascut un autor", in 'Gandul' - 01.04. a.c.

e kk

un alt film la fel..

bulumulu dear,
inteleg k ac. cronik - si altele, in ac. termeni: vezi, de ex., si cea a cristinei corciovescu in 'time out' - te vor contraria, enerva, frustra...
but think: faptul k nu intelegi cum de un film pe care l-ai decretat 'prost' e declarat 'bun' de critici nu face decit sa arate de ce u don't have what it takes pt a fi un critic...
iar tu, de altfel, nici nu vrei asa ceva, nu?
so why bother?
why suffer? ;)

...

http://www.cinemagia.ro/forum/viewtopic.php?t=7886

(Mai räsfoiti si voi forumul înainte sä postati, cä nu doare. E "virtual"...)

yup, i saw after
se mai intampla

deloc, ma dezamagesc...


1.nu l-am decretat "prost". ma confunzi.
2.what does it take to be a critic? :huh: poate ma luminati.. kci, cine stie? life is like a box of chocolates... :happy: nu cred k crit.cinematogr. se defineste prin pupincurism de calitate inferioara - daca pe tine nu te deranjeaza...

k sa fii critic tre sa stii cam tot ce stiti si voi, 'meseriashii' (poate kiar un pic mai mult, theory-wise...), dar sa ai umilinta de a nu face film ci a te pune in serviciul filmului - filmelor, rather.
spre deosebire de voi, artistii, care va invidiati & va uriti la orice colt de cotitura, noi, criticii, sintem straini de asemenea sentimente - fata de autorii de film - pt simplul motiv k nu avem nimic de impartit cu ei (ceea ce nu inseamna k nu exista invidie intre noi, confratii d breasla!).
voi aveti (e normal) idiosincrazii, va plac numai anumite filme, un anumit gen sau un anumit stil (vezi puiu), in timp ce noi sintem generalisti si e bine sa stim mai mult dspr toate (stilurile, genurile etc).
e f posibil (si, din pacate, se-ntimpla frecvent!) sa fim enervati, scosi din minti de unele filme, dar reactia noastra, disproportionata poate, vine din frustrarea de a nu putea admira -sau, in cazul romanesc, din furia de a vedea citi bani s-au dus pe apa simbetei pt un kkt de film...
nu e nici o ipocrizie, am mai spus-o si o repet: cea mai mare bucurie a unui critic/cronicar este sa admire! dati-ne mai multe ocazii de a o face si vom fi cu totii fericiti.

PS in ce priveste 'pupincurismul', eu cred k el este 'de calitate inferioara' in orice conditii! standardul meu de calitate ma impiedica sa-l practic - in orice conditii! ;)

evident k nu! întotd. am pupat NUMAI kururi de klitate zuperioarä, care se kk albastru, de la vikonte în sus!

frumos graisesi...
cu alte cuvinte criticul are überblickul istoric si teoretic, deci o competenta anume pt a putea privi un film dintr-un punct de vedere "obiectiv" (sau ce se doreste cat mai obiectiv posibil?), a-l analiza calitativ si in relatii sau contexte pe care nu orice muritor de rand le constientizeaza automat. asta insa doar in teorie (din pacate). din doo motive:
1. orice critica e subiectiva, si eventual (!) indoctrinata sau doar influentata de annumite afinitati sau comenzi pupincuriste... sau ideosincrazii, as u wish
2. filmele nu sunt (toate...) facute anume pt critici (si nu se definesc calitativ qua opinia acestora). "critica" lui john doe (parerea laica) are aceiasi valoare pt filmmaker k una avizata intr-o critica

iar "umilintza" de care vb, nu mi se pare un motiv destul de puternic pt a-i conferi o oarecare autoritate (vai, sarmanul critic.. a renuntat la ideea de a face filme pt a se pune in slujba lor, pt a ne (poporul) indruma stiintific etc etc) - parerea mea e ca criticii scriu doar pt their fellow critic mates... pt prestigiu (sa arate cat de competenti, inteligenti whatsoever sunt), si pt o existenta pe care in alte conditii nu ar avea-o.
singurul si marele + al criticilor de film consta in potentialul care-l au de a forma un gust special si in cel mai bun caz, sa devina teoreticieni - potentialul de inovatie teoretica... mai mult nu.

imagineaza-ti o lume cinematografica fara existenta criticilor... ;) raspunsul meu ar trebui sa fie in acest context clar.

e 'idiosincrasii'
dacã cuvintele cu k le scrii intenþionat aºa, pe ãsta cred cã-l scrii greºit fiindcã nu ºtii.

ei, uite k stiu, unii scriu 'idiosincrasii' - asa cum tot aceiasi scriu 'filosofie' -, k e etimologic corect (din greaca, ma-ntelegi...), si cir, si mir: mie mi se pare o fitza! de ce sa scriu cu 's', daca pronunt 'z'?? limba romana e fonetica, unlike altele, asa k scriu cum s-aude - s-aude? :P

cit dspr 'k' - nu e comparabil: asta e sms-shorthand, has nothing to do with greek etymology...

pt dl bulumulu

nu zau, kiar crezi k 'parerea lui john doe' are ac. valoare pt un filmmaker k aceea a unui critic? e un nonsens - toata lumea stie k parerea unui cineast este mai cu greutate - pt un altul - decit parerea lui nea caisa; a unui cinefil - decit parerea lui nea caisa; si, pe cale de consecinta, a unui critic - decit parerea lui nea caisa. nu crezi? intreaba-ti tatal ;)

cit dspr 'subiectivitatea' criticului a.s.o. - this is an endless discussion... practic, tu excluzi - ipso facto - val. formativa a oricarui canon, pe ideea 'nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie'... if so, how come k exista aceleasi titluri de filme mari, recensamintate over & over, de la critici, istorici & cineasti diferiti, intr-un sec. de cinema? de ce 'pica' oamenii astia pe aceleasi filme?? din inertie? hm, don't think so...

ce ar fi cinema-ul fara critici?
un maidan.
cu dragoste, dar fara noima, caci fara limite, parcelari etc.
cineastii sint precum 'natura' care-a facut copacii, iarba & florile; noi sintem gradinarii...

i somehow knew u would come up with dat :P tipic. cred ca te insheli in ce priveste parerea lui nea caisa. logic parerea unui cineast este cu mult mai importanta decat any other as it implies respect, prestigiu, da un ego-pushup etc, o ramasita l'art pour l'art (vezi in acest context schönberg).
parerea unui cinefil, n-as zice neaparat - se inscrie in categoria fan-club and so on. iar in ce priveste parerea unui critic, il intereseaza mai mult dpdv al box-officeului ;) si al pr-ului . parerea lui nea caisa este parerea pura, 'nepatata' de cunostiinte a priori care sa influenteze efectul/receptia filmului. de aceea este cu mult mai importanta. dar parerea asta este (din pacate) foarte departe de urechile filmmakerului...


eu sunt impotriva oricarui canon - dar asta e parerea mea. canon inseamna opresie.
"titlurile mari" sunt efectele maimutarelii criticilor. nu zic ca nu sunt in mare parte worth a look, dar exista mai multe filme worth a look decat cate incap in categoria asta. e o incercare de mainstreamizare prin PR. pt ca 50years after sa fie sarbatorite filme proaspat descoperite - vezi analog in literatura joyce sau kafka, robert musil etc..
iar concret vizavi de intrebarea dvs.. pica din necunostiinta de cauza. si din doctrinizare.


:lol:
vedeti sa nu va stropiti prea tare intre voi
si metafora gradinii nu cred ca este in favoarea punctului dvs de vedere... ;)

maidan? n-as zice. o utopie democratica si liberala, da.

:D


true.



ma iertati, dar nu de un exces de noima dati dovada in interventiile dvs, cel putin nu aici, pe forum.

e mai curand un libertinaj al bunului plac, un fel indigest de auto-rasfat in public, nu o demonstratie de aparat critic functional in care sa poti avea incredere.

se cuvine totusi sa mentionez postul dvs. initial pe subiectul asta, unul din cele mai coerente pe care ni le-ati oferit spre citire in ultima jumatate de an probabil. cam rar, dar o sclipire de luciditate e oricand laudabila .

in cazul subiectului john doe, cred ca bulumulu are perfecta dreptate. Publicul e cel pentru care facem filme, deci e normal ca parerea lui sa ne fie suverana. Sper sa revin curand cu un argument mai serios pe tema asta.

mai mult decat atat nu dezbat pentru ca simt deja izul steril, de critica de film, al scrisului ca sa ne aflam in treaba.

k sa afirmati k aveti atita incredere in 'john doe', 'nea caisa' or any other name presupune - pe linga un populism indigest - o forma de suicid logic... caci, let's face it, ce filme (romanesti) a 'validat' minunatul nostru public necinefil, ala de vreti voi sa-i faceti filme?? istoricele lu serge? sau alea cu comisarii? sau comediile lu saizescu? sau alea ale lu m. dragan? astea sint 'marile' succese - de public - ale confratilor vostri mai mari... or, in afara de criticii pupincuristi (gen grid modorcea, tatal indiggoaselor, sau manuela cernat), nu stiu cine a scris de bine dspr acestia. criticii romani au fost cei care au vazut valoarea unor filme k 'reconstituirea', 'proba de microfon', 'nunta de piatra' samd..., pina la 'moartea dlui lazarescu'! publicul a marsat - sau nu; more often than not, nu... filmul romanesc bun (o raritate, din pacate...) se sprijina pe munca unor critici, nu pe (b)ox-office!

in rest, nici n-are rost sa comentez.
dl airlight a ramas blocat intr-o negare monotona (& ilogica) a tot ceea ce afirm, iar dl bulumulu marturiseste un stingism habarnist & haotic pe care mi-e lene sa-l mai combat...