apreciez umorul :D ma culc cu buna dispozitie...

Taman cand era sa deschid un fan club H, apare re(a)marca "pe langa greseala fundamentala de a ma fi nascut". Iti inteleg angoasa dar as prefera s-o simt, nu s-o citesc.

@nume
nici nu aveam vrun dubiu
si parerea mea proasta dsp ortografiere corecta p un forum ramane
doar ca`mi arog dreptul de a riposta, ped un ton sau altu la anumite observatii
@herbert
indeed

in ultimele 2 zile am reusit sa
1 termin jurnalu lu bridget2
2 citesc mama noapte-vonnegut
3 citit juma din naked lunch (aka pranzul dezgolit- titlu in ro suna oribil)
burroughs o fi fost el BEAT, cartea o fi un proces castigat impotriva cenzurii (ura!) da e o scarnavie pronografica cu poponareli si droguri la greu (gen sa va povestesc io ce si cum face heroina la creier si corp)
paradoxal este interesanta ca scriitura, are cateva parti geniale (il umileste p- kafka la modu cel mai orginal) si nu stiu de ce, dar din tot ce am citit este cel mai aproape (desi nu pot defini exact in ce privinte) de orbitor
f posibil ca mc sa se fi inspirat in vrun fel sau altu din cartea ;lui burroughs
whatever, o sa-i dau de cap in vreo 2 zile
so far imi lasa o impresie destul de vascoasa, gen muci

recomand exceptionalul roman "Pupa russa" de Gheorghe Craciun (aparut la Humanitas). cartea de proza nr. 1 in 2004 in Romania.
Iata cum suna primele doua fraze:
"Eram, ca de obicei, in sala de meditatie, intr-o dupa-amiaza urata de octombrie, cand pedagogul-sef, nesuferitul de Kolontay, cu mersul sau de pisica oloaga, intra urmat de o eleva noua, un fel de momaie speriata imbracata intr-un pardesiu de pe vremea bunicii. Imi amintesc bine asta - eu sunt o fiinta cu "memoria hainelor', daca se poate spune asa ceva - era un pardesiu cenusiu (de culoarea unui soarece plouat, am zis imediat atunci), laliu si destul de uzat, cu maneci mult prea lungi si mult prea largi, ca o rasa de calugarita...".

Prea descriptiv.

mda, la cat tamtam s-a facut pe marginea lui pupa russa, cred ca merita macar o rasfoire
poate mai incolo
acu lecturez, cu deosebita oroare
tzvetan todorov
memoria raului, ispita binelui, o analiza a secolului
tre sa zik k apreciez cartea, ca pe orice material cat de cat stiintific care-mi da (adik reconfirma) motivele de a detesta america si pe toti care sar cu gura pro-america
si am terminat naked lunch
interesant cum literatura poate fi pornografica
nu m-am decis dak pornografia poate fi literatura
pranzu asta dezgolit are enspe feluri da toate sunt exact aceeasi mancare, mai putin desertul, absolut senzational de distopic

Burroughs mi se pare slab ca scriitor, iar Naked Lunch e o porcarie de carte, pe la jumate m-am plictisit si am lasat-o balta ... si On the Road de Jack Kerouac mi s-a parut subtire si lalaita, plus ca traducerea in romana mi s-a parut ca suna ciudat... cel mai digerabil dintre scriitorii generatiei beat mi se pare tot Bukowski (totusi nu prea inteleg de ce a fost inclus in curentul asta)...

witold gombrowicz, meutre avec premeditation. dupa ce am ignorat ca un idiot toate traducerile lui in romaneste, mi-a cazut in mina din intimplare volumul asta in franceza. 'miraculosul cotidian' al lui cortazar e prezent in povestirea lui gombrowicz. o ancheta judiciara poate lua o cotitura absurda si dintr-o data ne trezim in plin suprarealism. superb.

uneori e recomandabil sa vizitezi si "universuri" mai descriptive. face bine metabolismului cultural. nu mai spun ca revine descriptivismul... si constructiile epice complexe, pe mai multe planuri (vezi ultimul roman al lui Umberto Eco - "Misterioasa flacara a reginei Loana")
scrisul sacadat si mizerabilist e lovit de anemie.

o scriitura interesanta - "hranitoare" pentru cei cu mai putina imaginatie artistica si care practica bricolajul - e si "Doctor Hanemann" de polonezul Stefan Chwin, tradus - excelent - la Paralela 45.

michel tournier-oscilez intre "regele arinilor" si "meteorii".folosire superba a simbolului si a imaginii, intr-o literatura cat se poate de puternica si stratificata.ai foarte multe niveluri la care poti citi romanele lui, sau poti ramane doar la a vizualiza. my man..
umberto eco-pendulul.
vonnegut-abatorul 5.orice dupa abatorul 5 nu e decat "frumos"
sabato-uhaaa..abaddon exterminatorul.
max frisch-montauk
camus-primul om.
decisions decisions..
:)

Aleatoriu :
Aprilie spulberat - Ismail Kadare

Gervaise - Zola

De veghe in lanul de secara - Salinger

Un om sfarsit - Giovanni Papini

Femeia nisipurilor - Kobo Abe ("Cand nu te ameninta nici o pedeapsa, nu simti nici bucuria evadarii")

Spuma zilelor - Boris Vian ("Si cele doua cupluri se destrama in moarte, dar moartea lor e mai curand un esec al lumii care nu poate sa-i cuprinda")

Un veac de singuratate - GGM

Jurnal - Mihail Sebastian

Jurnalul fericirii - Steinhardt

Emigrantii - Ferreira de Castro

Doar un suspin - Anne Philipe

Dragostea in vremea holerei :love:

Cavalerul din Eldorado - German Arciniegas (citita in urma vizionarii filmelor lui Herzog, Aguirre si Cobra Verde)

Ar mai fi ...

dragoste in vremea holerei- :love: :love: :love:
cea mai misto la marquez la modul realist.

@obvious
serios?
mie mi se pare al mai lipsit de starlucire si inventivitate

Eu as spune mai degraba "Generalul in labirintul sau"...

Am inceput al doilea volum al lui Proust, "La umbra fetelor in floare"..poate termin si eu pana in martie "A la recherche..." :(

Gabriel Garcia Marquez mi se pare cam overrated, ca tot se poarta termenul asta ... de fapt a fost o vreme cand era la fel de popular cum e Paulo Coelho acum... "Generalul in labirintul sau" si "Toamna patriarhului" = absolute boredom, viata/ moartea lui Simon Bolivar e total neinteresanta... singura care mi-a placut a fost "Un veac de singuratate", de fapt cred ca e si cea mai cunoscuta...

Nu m-as aventura sa fac o comparatie atit de superficiala: Coelho e doar un pseudo-filosof savurat :sick: de o masa mediocra, pe cind pentru a-i intelege deplin realismul magic al lui G.G. Marquez iti trebuie ceva lectura, imaginatie si spirit ludic. Incearca nuvelele sau Cronica unei morti anuntate si Dragostea in vremea holerei (ca tot o amintise cineva pe un topic aici). Eventual Despre dragoste si alti demoni.

Le-am citit mai demult si pe celelalte trei... Dragostea in vremea holerei e cartea rabdarii, aia doi din carte au rabdat mai mult de 50 de ani pana sa se intersecteze din nou si sa-si marturiseasca dragostea (desi toata cartea e in slow motion, finalul e furtunos, amor pe ultima suta de metri la 70 de ani, scena se petrece parca pe un vapor :? )...asa, iar cititorului ii trebuie rabdare sa duca lectura la bun sfarsit... :)

cat despre Toamna patriarhului si Generalul in labirintul sau, n-am intalnit decat o singura persoana careia sa-i fi placut cartile astea, o tipa chiar din Columbia... se intelege de ce ii placeau..

Daca ai citit asa cartea, nu ma mira faptul ca nu ti-a placut.

O intrebare in alt registru: ce cauti intr-o carte?

Coelho scrie pentru frizerite care s-au visat in tinerete studente si stau acum si regreta amarnic ca n-au facut-o. E varza.

Asteptarea aia din Dragostea ... e tot farmecul cartii. Da, finalul e pe un vapor.