esti prea categoric. macar de samanta si tot a mai ramas ceva din ala pazvantesc

rvn, ca sa-mi fie si mie clar. topicul anunta ca subiect succesul la public al filmului romanesc. despre ce public este insa vorba? cel autohton sau cel strain? fiindca daca facem referire la cel strain, mai e niste shanse, caci altfel...............parca,parca se intrevede neshte........dubii

Oare de ce?

fiindca gustul publicului strain inca nu e suficient alterat cu povestile EXOTICE ale experimentelor pe shoarecii balcanici.....

Pai englezii au si ei un Loach, nemtii un Haneke, care, periodic, ridica coltul covorului si arata lumii (implicit conationalilor) mizeria de dedesubt. Dar nu cred ca englezul sau germanul are gustul alterat din cauza asta. Dimpotriva, exista un sentiment de mindrie nationala ce transcede ceea ce e prezentat in film. Doar noua ne place sa ne terfelim valorile.E la moda si nu costa nimic.

nu ştiu dacă pot să mă încadrez în categoria "public", pentru că n-am mai dat dat pe la cinematograf de ceva timp (în 3 ani de când sunt aici am fost de două ori iar acasă ultima oară cred că am fost la cinematograf undeva prin '92), da' cum românu' se pricepe la toate, na că mă bag şi eu în vorbă.
filmul românesc... mă întreb şi vă întreb (precum în adaptarea bancului cu capra): care film? care succes? dar mai ales, care public? publicul amator de Garcea? sunt filmele celor de la Vacanţa Mare un succes? dacă te iei după spectatori, sunt. filme "cu" succes şi "la" şi "de" public. dar sunt filmele astea "de" succes? o să mai vrea cineva să le vadă peste 100 de ani, să le adauge în filmotecă, aşa cum se întâmplă acum cu Independeţa României? mă îndoiesc...

zice rvn că nici chiar aşa, c-o mai fi rămas ceva... o fi rămas, n-o fi rămas, din păcate nu poţi trăi din gloria vremurilor de mult apuse. cele câteva filme scoase după '89 şi care merită întradevăr păstrate într-o filmotecă nu reuşesc decât - conform zicalei excepţia întăreşte regula - să facă şi mai evidentă întrebarea: care film?

am văzut aseară un film american. un film cu un subiect tâmpit, complet rupt de realitate, cu (pe ici pe colo) scene şi replici tâmpite, de râsul curcilor. o comedioară aiurită, un fairy-tail cu o prinţesă şi un "cenuşăres". jcoul celor doi actori principali face însă ca toate neajunsurile filmului să treacă pe plan secund şi să te conectezi la poveste. dar la noi? monştrii sacrii ai ecranului0scenei româneşti se sting unul câte unul. cine să le ia locul? o Maria Popistaşu sau un Mimi Brăescu şi restul (de să-i numeri pe degetele de la mână) nu pot, nu au cum să ducă filmul românesc mai departe...

regizori? care? ăia din vechea gardă care mai fac film parcă au dat în mintea copiilor, câţiva din ăştia tineri au făcut un film-două şi s-au poticnit (ori le-a secat "izvorul creaţiei" ori nu îi bagă nimeni în seamă că nu sunt "comerciali"), iar ăia care scot film pe bandă rulantă, exact asta fac: scot filme pe bandă rulantă (mă rog, la viteză mică...). filme în care se papă bugete enorme (pentru România) venite moca de la stat (şi când nu-s moca, oricum îi doare-n pix, că ei tot nu pierd nimic) şi care ne spun nouă, ca spectatori ... nimic.

aşa că întreb din nou: CARE FILM?

(în timp ce îmi cântă Socaciu "A fost cândva o ţară")

totul incepe de la scenarii. pur si simplu, inca n-avem oameni pregatiti sa scrie scenarii de film, asa cum ar trebui sa fie scrise la momentul actual si nici oameni cu idei care sa fie pe placul publicului larg.

părcă numai scenariştii ne lipsesc?

tot ca într-un banc: când fu Tache, nu fu Tică, când fu Tică nu fu Tache, când fu Tache şi fu Tică, nu fu tuş la Găurică.

ne lipsesc de toate: scenarişti, regizori, scenografi, aparatură, actori, public, bani şi cinematografe.

nu sunt de acord cu ultimele trei.
-public este, se gaseste, trebuie numai sa-l atragi cu niscaiva reclama de-aia sa zica:"of, numai scap de gura ta! uite, ca vin sa te vad!"
-si bani se "gaseste"...trebuie numai sa-i convingi p-aia care-i au ca merita sa-i bage-n filme.
-cinematografe ar fi. trebuie doar renovate si dichisite. vorbesc de restul tarii(Bucurestiul e dotat, nu putem spune ca nu sunt sali de cinema moderne).

in privinta celorlalte...nu ma bag. e chestie de specialisti.sa comenteze ei. eu doar imi pot spune punctul de vedere ca simplu spectator si consumator de film.

n-aţi înţeles! sunt două chestii care trebuie puse în context. adică aplicaţi bancu' la ce ne lipseşte...

Asta am spus si eu, artistul nu se compromite. Isi doreste succes, dar nu face o tragedie daca nu se bucura de el si nici nu isi modeleaza stilul dupa cerintele publicului. Nu ii da publicului ceea ce vrea, ci spera ca publicul sa vrea ceea ce el ii ofera.

Cat despre filmele romanesti, ar trebui sa avem mai multe incredere in ceea ce producem. Parca ne este si frica sa le facem reclama excesiva, fiindca anticipam din start ca ar fi in zadar si cand le facem spot-uri de cateva secunde, sunt ca si inexistente. De ex spot-urile Marti, dupa Craciun pe care le-am vazut la TV au fost extrem de...neinteresante. Suna telefonul, Paul sta peste Adriana si respira greu. Bun...si? Un average movie goer i-ar da skip fara sa clipeasca. Cu riscul de a arunca cu spoilere, puteau sa arate secventele in care copiii care vin cu colinda se incurca in versuri...macar vreo 2 secvente cat de cat amuzante. Mirela Oprisor de cand afla de aventura sotului intr-o secventa delicios de penibila in a good way (in sensul ca nu ai cum sa eviti penibilitatea unui asemenea moment - orice ai spune va suna ridicol), pana la sfarsitul filmului are niste replici chiar hilare, she delivers. Sau poate ca eram eu in a merry mood cand m-am dus la film :)). Sala a fost relativ plina, asta fiind un lucru imbucurator, avand in vedere ca e genul de cinematograf in care iti cam ingheata sangele, iar proiectia nu e dintre cele mai fericite.

Of course, filmul nu este o comedie, ci mai degraba o drama cu accente comice pe ici-pe colo, dar prefer sa vad un trailer interesant, desi partial deceiving, decat unul boring. In primul trailer pt Sweeney Todd, Johnny canta doar 2 versuri si lumea a crezut ca e ceva random, nestiind ca de fapt filmul era cam 80% format din "dialoguri cantate" si ca trailerele in mare cuprindeau putinele dialoguri "normale" din film. OWNED! Citisem o gramada de plangeri din partea celor care au fost tepuiti, crezand ca e doar un film horror. O miscare murdara din partea studiourilor, care stiau ca un Rated-R musical nu are multe sanse de succes, dar heh, business is business. In plus, mai toata lumea are acces la internet si se poate informa cu privire la filmul pe care urmeaza sa il vada.

Ok, cu asta am fost waaaay off-topic, da' nu conteaza :D.

Ok, tocmai am vazut si eu Medalia de Onoare. Un film deosebit, intr-adevar. Scena finala inca ma mai bintuie si probabil ceva vreme de acum incolo. Dar, fiind la topicul de rigoare, stau si ma intreb: o sa fie asta un film cu succes la public? Mie mi se pare un film cu un picior in minimalism si cu unul in comercial, adica tocmai reteta de care am avea nevoie pina la urma - sa aducem omul in sala, pastrind totusi si o anumita tinuta artistica. Nu e un "cinema of walking", nu avem timpi morti, nu avem acel sordid de care ne tot plingem. E povestea emotionanta si onesta a unui om. Si cu toate astea, sint convins ca nu o sa aiba succesul la public inregistrat de un Garcea ori de un Miclovan. Si de data asta tot pe film dam vina? Nu a coborit destul standardele? Cite compromisuri trebuie facute pina se ajunge la un echilibru intre cerere si oferta?

in cazul filmului , enorm de multe.
raman la parerea mea initiala: asistam la degradarea continua si rapida calitatii artistice a produsului numit FILM.

Apropo, sunt un pic off-topic. Lalaby, la cei 50 si de ani, ai copil la scoala?

Da, al doilea copil. Mai am vreo alta problema pe forumul asta? Una legata de varsta si de copii? Da, am doi copii! Primul are 25 de ani si al doilea 16. E vreo problema?

Sunteti de coma, zau!

Eu am facut parte din generatia dusa cu forta la orice.
Si acum nu vorbim despre programe... daca ar fi asa atunci copiii ar trebui sa mearga la orice film romanesc sau nu (si de fapt sa le vada in scoala sau in afara orelor, in orice program vreti voi... de obicei se cheama optional cu credite, in afara,... da' noi avem asa ceva in scoli????).

Nu, vorbim despre simplul fapt ca diriga e ruda cuiva din echipa filmului! Daca vi se pare ok, atunci sa fie ok la voi.

Deja ma obositi... varsta chiar isi spune cuvantul si nu vreau sa ma exprim in consecinta>:)

Totul începe de la regizori. :D Dacă vă uitaţi pe rezultatele concursurilor CNC veţi observa că la 90% dintre proiecte scenariul e scris de regizor. Regizorii tineri (cei de după 90) sunt într-o competiţie pentru premii, succesul la public fiind pentru ei ceva secundar. Mulţi dintre ei nici măcar nu citesc scenarii. Iar dintre cei foarte tineri, mulţi dintre ei nici măcar nu citesc. :D

cred ca scenaristica trebuie sa devina o profesie in adevaratul sens al cuvantului.
cati scenaristi romani castiga bani din scenarii? multi scriu din pasiune sau ca li se pare ca e ceva cool, fara sa aiba notiuni teoretice de baza, fara sa respecte regulile scrise sau nescrise ale ei.
dupa ce sa se faca filme, daca nu exista o intrecere de idei, iar cei care isi omoara timpul ticluind scenarii habar n-au daca ceea ce scriu va avea vreodata finalitate?

Io zic ca avem destui scenarishti; asa ca............hai sa nu ne mai plingem

P.S. Imi place mottoul : Cinematograph - Filmul romanesc traieste. Suna a mirare sau mi se pare doar mie. Si de trait,pe unde traieste? Aaaaaaa,stiu. Pe o insula pustie unde si-a luat cu el un rechin gonflabil si doua fetitze dulci (ca-n Bucuresti) si se pregateste sa faca partea n la Falci.....

Bineeeee Lelouche! Compară lista de scenarişti declaraţi cu lista de regizori de pe acelaşi website! Scorul e net în favoarea regizorilor. Deşi ar trebui să fie cam invers. Dacă îmi amintesc bine, în ”ghilda” americană sunt înregistraţi spre 70.000 de scenarişti. :D
Cred că Pitbull are dreptate. Pe la noi scenaristica nu este luată în serios. Un regizor sau un producător ar trebui să citească anual câteva zeci de scenarii din care să aleagă unul. Nici nu se citesc, nici nu se scriu.

S-a vrut o ironie remarca mea; tocmai ca nu exista suficienti scenaristi pe piata.

Exista concursuri de scenarii. Problema este ca la noi se premiaza scenariul de "arta".
Este adevarat ca majoritatea scenariilor sunt scrise de autori care nu au "toate" notiunile de baza".
Consider ca o mica parte dintre aceste scenarii, prezinta niste idei geniale pentru niste filme comerciale. De ce nu sunt luate aceste scenarii si retusate?
Cred ca toti cei din juriu sunt pentru "arta, arta, arta". Nu e de mirare ca se premiaza doar scenarii de "arta", dupa care tota lumea se plange ca nu se gasesc scenarii pentru filme comerciale.

Cred ca ar trebui facute concursuri separate de scenarii pentru arta vs. comercial, scenaristi vs amatori. Pentru comercial ne lipsesc criticii care sa le valideze.
Nu poti sa pui un critic de arta sa-ti valideze un scenariu comercial.