asta-i concluzia de final?

rvn,

exista si concluzii de inceput?
dar sa trecem peste asta...

Poate in general la dialoguri ai dreptate, nu stiu ce sa zic, desi cele din A fost sau n-a fost mi se par cat de cat "sclipitoare".

In cinematografie cel putin, subiecte asemanatoare (sau prezentate intr-un astfel de ton cum e cazul MDL) celor din MDL, "4,3,2", A fost sau n-a fost nu tin minte sa fi vazut in alte filme. Si lista sunt sigur ca poate continua. Tu nu le consideri originale pentru ca sunt situatii reale, dar ca subiect cinematografic nu cred ca au mai fost abordate sau, daca au fost, intr-o masura foarte mica sau intr-un stil cu totul diferit.

Despre tehnici de filmare nu stiu ce sa zic, nici nu am vazut foarte multe filme romanesti si nu sunt decat un amator oricum. Ce mi se pare mie e ca suntem prea cumnti din punctul asta de vedere, nu observ un artificiu vizual mai de luat in seama.

Cat despre naturalete in interpretare... glumesti? Acum chiar cred ca glumesti... (probabil te gandeai la ce ai zis ca nu-ti place la Felicia, unde s-ar putea sa ai dreptate, habar n-am)

Tocmai, pe timp de criza nu bagi sute de mii de euro in filme pe care le numesti 'minimaliste'. :D

Intr-adevar, logica spune ca pe timp de criza ar trebui sa faci ceva care produce, iar minimalismul nu produce. Problema e ca logica si realiatea nu prea se impaca aici, filmele romanesti comerciale au produs mai putin decat cele necomerciale sau poate sume asemanatoare. In conditiile astea daca tot e sa faci ceva mai bine faci ceva bun si neproductiv decat ceva prost si neproductiv.

Ce, si minimalismul e pe bani?:-O

Da, Liviu, doar ca nu la asta ma refeream. ;)
De curiozitate, chiar nu stiu, imi poate spune cineva ce buget a avut MDL?

@Windom
Pai, hm, 'Pol. adj.' mi se pare c-a avut 600000 de iepuroi. :D

Intrebare importanta: din banii statului?

L.E. Pina la urma nu m-ar deranja sa dau un ban din buzunar ca si contribuabil pentru un film care merita, ma deranjeaza insa atunci cind arunc banul pe inca o duda made by Serj...

La "Pol. Adj" cred ca e evident ca o buna parte sunt banii lui. ;)
Dar am dat exemplul asta ca sa-ti raspund la intrebare. Restul, da, sunt din banii statului. Ma rog, CNC...

well, eu as zice ca subiectele sunt originale, iar actorii sunt super naturali. filmele minimaliste par sa fie desprinse din realitate, deci nu stiu cum astea consideri tu ca sunt punctele la care au probleme. si de-asta eu as considera ca si dialogurile sunt ok. Iar in ceea ce priveste filmarea, la 4,3,2 constructia cadrelor e destul de spectaculoasa.

Eu inteleg spre ce bati tu, dar nu cred ca ai gasit cea mai buna foarte de exprimare. si comparatia cu filmele de dinainte de 89 nu cred ca te ajuta sa castigi adepti. mie personal majoriateta filmelor din categoria asta mi se par super false, neinteresante ca subiect si plictisitoare artistic...ceea ce n-as spune totusi despre filmele noului val.

[quote=rvn]
De unde si pana unde face Chisu filme rentabile de a ajuns el etalonul?

exemplul cu Chisu a fost dat in ideea ca pana si un film facut 100% din bani proprii, cu tenta comerciala, poate sa esueze.
e un exemplu menit a echilibra discutia.

600.000 de euro though oricat de infima ar parea aceasta suma comparativ cu alte bugete , e mult in raport cu produsul finit. Probabil s-a cheltuit mult pe catering, ca doar de foame nu scapi, si-a fost mult de lucru

Insist, nu despre cifrele lui "Pol. Adj." voiam sa discut. Ma ajuta cineva sa desfiintez MDL? :D

ricutza,

de fapt, cred ca am vrut sa spun ca multe dintre filmele de azi au un "ceva" anume care le face se semene foarte mult cu cele dinainte de '89.
nu stiu foarte exact ce....
poate ca factorii de ordin tehnic (sunet, lumina, imagine).
de pilda, fiecare isi aduce aminte de problemele penibile de sunet de la 432.
apoi, proaste incadraturi, superficiale.
sunt impresii strict de spectator, nu sunt regizor sau director de imagine.
nu stiu, prin alte parti parca curge imaginea altfel, mai vezi o miscare din traveling, mai vezi o lumina bine pusa...
noi batzaim camera sau o punem la punct fix.

MDL se desfiinteaza singur. Subiectele minimaliste sint originale dar neinteresante. Pe cine dracu' intereseaza ca Fellacia a pierdut avionul si ca nu se intelege cu ma-sa? Filmele minimaliste par sa fie desprinse din realitate si nu se ridica deasupra ei. Am auzit dialoguri mai bune, mult mai bune, live.

Pai, daca se pune asa problema, pe cine intereseaza niste albastrele pe Pandora? Depine de fiecare pina la urma. Unii prefera subiecte universale, altii sint miscati de o simpla drama personala...

Repet!!!
Vorbim aici de cifre. :D

mai e o chestie care imi intareste convingerea ca nimic nu s-a schimbat fata de dinainte de 89.

de fapt, cred ca e vorba de un truc.

sa luam cele doua filme de succes ale lui Cristi Mungiu, "432" si "Amintiri din epoca de aur 1".
ambele trateaza povesti din vremea ceausista.
dincolo de subiectele lor, unul grav, in 432, celelalte comice, in Amintiri...", de fapt, ce vede spectatorul?
in subconstientul sau, el vede un film facut inainte de '89!
totul se bazeaza pe nostalgia lui dupa filmele din acei ani!
el vede aceleasi masini, aceleasi personaje, aceleasi blocuri, aceleasi obiceiuri ca si cele din epoca respectiva.
fireste, acum vede partea necenzurata a epocii.
dar, in esenta, e ACELASI FILM.
spectatorul roman se regaseste tot in productiile in care mizeria, frustrarea, smecheria, frigul, foamea, ipocrizia sunt ingredientele principale!
[b]adica exact trasaturile regimului comunist.[b]
de fapt, vedem filmele anilor 80, doar ca acum ni se arata reversul, ceva de genul: cum ar fi aratat un film din acei ani daca ar fi fost unul "adevarat", necenzurat

Da, vezi cä-l gäsesti în fata frizeriei de pe Cetatea de Baltä colt cu Uverturii.
E mic si bej. Adineaori, când am trecut cu Hera pe-acolo, a-nceput sä latre la ea ca apucatu', pitigäiat precum (nu-spui-tzine; pelsoanä-neînsemnatä), tot särind s-o muste de cur, da' färä sä ajungä, cä era prea înaltä pentru el.
Ati face o echipä, träsnet - fie contra Herei, fie anti-"M.D.L.".

Cât despre alea patru "lipsuri" repetate p-aici ca o manträ, eu as mai adäuga câteva, la fel de valabile:
- lipsa imaginii
- lipsa peliculei
- lipsa camerei de filmat
- lipsa ecranului
- lipsa aparatului de proiectie

Un lucru mä întreb (si nu la modul retoric - ci cât se poate de sincer):
Oare asta e o tacticä deliberatä (negarea evidentei, transformarea lui + în -), tocmai fiindcä deruteazä interlocutorul si-l lasä färä replicä, sau e doar rezultatul unor gravissime carente de perceptie, de un nivel comparabil cu al infirmitätii senzoriale (orbul si tabloul, surdul si melodia, etc.)?
Merge clar pe aceeasi linie negativist-absurdä pe care a jalonat-o recent etichetarea ca "lamentabilä" (pe baza unei secvencioare de pe youtube) a formidabilei interpretäri a doamnei Mateescu, de cätre marea actritä Ileana Cernat, aflatä aici la cel mai bun rol al ei în cinema, totodatä una dintre cele mai colosale interpretäri feminine din filmul românesc. Este un rol de compozitie desfäsurat pe un arc imens, realist, fin, nuantat, de o naturalete pur si simplu dezarmantä, dincolo de care se simt profunzimile nebänuite si insondabile ale unei umanitäti întortocheate si infirme, complexate si complexe în acelasi timp, cu un permanent labirint de lumini si umbre, de duiosie si cruzime, de savuros si insuportabil...
Bine, nu zic cä dacä voi trece vreodatä prin Manhattan, când voi vedea Empire State Building, am sä fiu constient de toate calitätile, complexitätile si detaliile lui arhitecturale; astea-s treaba cunoscätorilor. Dar sigur voi zice: "ce turn înalt", nu "uite-o groapä, atentie sä nu cädeti".