O tragedie româneascã

de Cristian Tudor POPESCU | 21 APRILIE 2008

Tragicul cam lipseºte din cultura ºi civilizaþia româneascã. Nu ne dau afarã din þarã sfinþii ºi martirii, aºa cã tragedia se înjghebeazã ºi ea cu cine poate. Ultimul film al lui Sergiu Nicolaescu e o tragedie.

În Supravieþuitorul e vorba de un regizor-actor. Aproape octogenar, actorul-regizor mai face un film înviind fantome de carton ale tinereþii sale, care, cu trecerea deceniilor, au devenit ºi mai jalnice. Aceleaºi pistoale, aceleaºi zâmbete, aceleaºi pãlãrii, doar alte Mãrii. Împuºcãturi reverberate ca la Detunata. Înalt preafericitul comisar Moldovan face din nou slalom printre gloanþe în vreme ce accidentul vascular cerebral îl pândeºte în spatele ochilor înecaþi în pungi ºi riduri. Bãtrânul Limbã se strãduieºte iarãºi sã te facã sã râzi, dar nu reuºeºte decât sã-þi nascã întrebarea: Cum aratã moartea la þigani, când nu mai au ore de zbor? De râs râzi doar la sincronul buzelor cu vorbele persoanelor, brodit ca la o transmisie de pe Jupiter. Nu existã în acest film nici un singur gest care sã nu fie fals, nici o singurã vorbã care sã nu fie goalã, un cabotinism mulþumit, maimuþãrindu-se pe sine, dirijeazã toate relaþiile dintre personaje, caricaturi la puterea a doua. Pânã ºi defilarea Ilenei Lazariuc la nudul gol nu-þi trezeºte decât curiozitatea de a ºti unde are silicoane ºi unde nu. Oricum, mai bine decât Loredana Groza, care ia la un moment dat filmul în antreprizã, trãgând un dancing ºi o cântare, un dancing ºi o cântare, ºi încã douã, ºi încã trei, de te-ntrebi dacã Moldovan nu era cumva coregraf, nu comisar.

Existã în Supravieþuitorul o teribilã prospeþime a nãtângiei cinematografice, în ciuda vârstei înaintate a mai tuturor celor amestecaþi în el. Am vãzut filme de bãtrâneþe ºi de moarte ale unor uriaºi regizori: Tinereþe fãrã tinereþe al uriaºului Ford Coppola are incredibile momente de cineamatorism la limita oligofreniei. Eyes wide shut, testamentul lui Kubrick, e doar o bicisnicã umbrã a Portocalei Mecanice sau a Odiseei Spaþiale – 2001. Sunt filme proaste. Dar undeva în adâncul imaginilor se simte cãutarea disperatã a încã unui strop de graþie divinã, conºtiinþa dureroasã a glandei artistice uscate, neîmpãcarea cu sfârºitul artei înaintea sfârºitului vieþii. Ars brevis, vita longa. Uneori, prea lungã.

Sergiu Nicolaescu nu e numai un Supravieþuitor, dar ºi un Nemuritor. Nici o angoasã, nici o îndoialã nu îl clatinã la apusul cãlãtoriei sale prin lume: livreazã cu vãditã satisfacþie maselor de bizoni acelaºi kivetsch cinematografic care l-a consacrat. Pentru mine rãmâne tragic faptul cã poþi sã trãieºti zeci de ani ºi sã faci zeci de filme fãrã sã ºtii la sfârºit cum aratã cu adevãrat sufletul cinematografului. ªi nu vreau sã mã întreb ce-ai înþeles atunci din cinemaul propriei tale vieþi.

Pentru acest sentiment cu care am ieºit din sala Studio, Supravieþuitorul e un film bun, pe care a meritat sã-l vãd. Locul meu era acolo, rezervat, întrucât pe zi ce trece sunt ºi eu tot mai mult o fantomã de pe vremea comisarului Moldovan.

[email protected]

... si-acum c sa facem, sa n bucuram k nu i-a placut & k il considera prost??
proaste i s-au parut si '432', si 'no country for old men'... ;)

am ras cu lacrimi la cronica lui als -- aproape ca vreau sa vad filmul acum!

thx :oops: - eh, nici kiar asha: n-am scris-o k sa-i fac incasari lu serj!

pai in cronici s-a spus totul. ca sa te amuzi la film ar trebui sa mergi cu gasca, la bascalie, dar asta ar insemna sa platesti cateva bilete si nu cred ca se merita. in plus, sergiu o sa-si imagineze ca a facut incasari fiindca filmul lui e exceptional. eu zic sa mai astepti pana iese versiunea piratata. :D

Comisarul se-ntoarce încet. To survive, be kind fwd - Supravieþuitorul

Alex. Leo ªerban

Libertatea, aprilie 2008


Independent de ce vrea sã fie Supravieþuitorul (continuarea poveºtii comisarului Moldovan, dovada "supravieþuirii" regizorului septuagenar dupã douã intervenþii chirurgicale cusute cu aþã de publicitate etc.), el este, de fapt, un fel de "reality show" în care fiecare vine cu ce are mai bun: Loredana, cu vocea, Ileana Lazariuc, cu corpul, Jean Constantin ("Limbã"), cu limbariþa, iar actorul/regizor & scenarist Sergiu Nicolaescu - cu Sergiu Nicolaescu/voce, faþã ºi profil. Pînã ºi Simona Pãtruleasa e prezentã, în chip de (aþi ghicit!) prezentatoare. Problema e cã nu e nimic altceva, iar spectatorul, ca sã supravieþuiascã plictiselii, ar ieºi mai cîºtigat gîndindu-se la alte continuãri ale poveºtii - ca-ntr-un joc video (care, de altfel, a ºi ieºit cu aceastã ocazie). Brand placement toatã ziua.

Povestea e luatã, parcã la sfert de preþ, din filmele americane de "international intrigue" din anii '40: toate, dar absolut toate personajele de atunci se întîlnesc - în 1978 - "undeva în Europa"! Comisarul (un Moldovan cu barbã cãruntã, adicã Sergiu Nicolaescu) este chemat de patronul unui cazinou pentru o partidã (cu public ºi pariuri) de ruletã ruseascã. Cum norocul sãu este legendar, vã-nchipuiþi suspansul. Mai ales cã povestea se-nvîrte între anii '40, '60 ºi '78 mai ceva ca butoiul unui pistol, de nu mai ºtii în cine va nimeri glonþul...

Ce este cît de cît OK în filmul acesta KO încape, într-adevãr, într-un glonþ-douã: Ion Dichiseanu (în rolul unui colonel comunist reciclat în afacerist) ºi Cristi Iacob (în chip de ºofer de taxi suspect de serviabil). Nici Ileana Lazariuc nu face, ea, gafe în rolul frumoasei Zarada (gafa este a machiajului, care-o lasã cu mult pãr sus ºi deloc jos - adicã invers decît în anii '40), dar este chinuitã cu replici pe care nimeni nu le-ar rosti decît cu pistolul contractului la tîmplã. (Ca sã compenseze, în anii '70 e mutã ºi încape într-o cutie.) Numai cu douã-trei gloanþe, însã, nu poþi ciurui spectatorul timp de aproape douã ore, în care personajele mai mult vorbesc, acþiunea mai mult stã, iar cînd se miºcã, e ºi mai rãu: e semnificativ cã scenele cît de cît de acþiune din acest film letargic au loc, amîndouã, într-un cimitir... În rest, avem parte de o "alergãturã" (cu mai multe ghilimele decît picioare) pe acoperiº în care fostul comisar, pîºpîº, reuºeºte sã scape de niºte urmãritori cu, probabil, prenadez pe tãlpi; o soluþie ar fi fost ca urmãritorii sã fie în scaune cu rotile, mãcar sã ºtim o chestie. Ruleta propriu-zisã are loc într-un fel de cutie cu pereþi de plexiglas, cã sîngele stropeºte ºi pãteazã. Dar cei mai mulþi nu mor acolo, ci - cum spuneam - deja în cimitir, unde nu e durere ºi nici suspin, dar nici aritmeticã: personajul lui George Mihãiþã dã colþul, în fine (deºi, la cum joacã, e mort din prima scenã), personajul lui George Alexandru se pierde printre morminte, iar scenariul acolo-l lasã.

Acest film înduioºãtor de stîngaci, de incoerent ºi de previzibil conþine, totuºi, un mister de nepãtruns: în închisorile comuniste, numãrãtoarea la ruletã se fãcea crescãtor, 1,2,3, poc; 20 de ani mai tîrziu, în cazinou, se fãcea ca un countdown: 3,2,1, poc. Sens ascuns sau scãpare? - aceasta-i întrebarea. Capitalism/comunism (Azi/Ieri, Viaþã/Moarte, Ileana/Loredana...), totul e o ruletã, pare a ne spune maestrul Nicolaescu. Supravieþuitorul e un film filozofic.

Sergiu Nicolaescu vine la premiera Supravieþuitorul de la Constanþa

Dupã succesul înregistrat în capitalã, unde pânã în momentul de faþã a înregistrat peste 12.000 de spectatori, vineri, 25 aprilie, filmul Supravieþuitorul va avea premiera la Constanþa, cu începere de la ora 19.30, la Cityplex, un eveniment la care ºi-au anunþat participarea regizorul Sergiu Nicolaescu, alãturi de actorul Cristi Iacob.
Dacã în urma cu douã sãptãmâni avea loc premiera de galã a filmului la Bucureºti, vinerea aceasta regizorul Sergiu Nicolaescu va veni în întâmpinarea publicului constãnþean, pentru a le prezenta cel mai recent succes din seria Comisarul Moldovan, filmul Supravieþuitorul. (Pro Cinema)

Cu un pas înainte spre moartea cinematograficã. Supravieþuitorul Nicolaescu

Regizor a peste 40 de filme, cunoscut în perioada de dinainte ºi de dupã comunism, Sergiu Nicolaescu nu s-a temut sã abordeze orice gen de filme, de la istorice la „poliþiste”, de la psihologice la comedii.
Iar în ultima vreme se axeazã pe propria persoanã. Chiar ºi „Orient Express-ul” din 2004 sugereazã cã ar fi un film care se muleazã pe ale sale experienþe de viaþã, deºi este realizat dupã „Prinþul” lui Tudor Muºatescu ºi, evident, „Supravieþuitorul” de acum este ca o oglindire a trecerii sale prin lumea cinematograficã româneascã.
În plus, a început sã distribuie amatori/vedete în filmele regizate, trecându-i prin mânã Mihaela Rãdulescu în „15”, Ileana Lazariuc, Lucian Viziru ºi Cristina Rus în Supravieþuitorul.
Nu este o noutate faptul cã-i plac femeile frumoase, dar ar fi putut sã se mulþumeascã sã le scoatã la o cafea ºi nu sã le punã sã se joace de-a actriþele ºi mã refer aici la Cristina Rus.
Chiar dacã Jean Constantin nu ºi-a pierdut din farmec sau Vladimir Gãitan ºi George Mihãiþã sunt foarte convingãtori, nu salveazã cu nimic atmosfera prãfuitã, „fumatã ºi kitschoasã” din film. Dacã filmul a avut parte de multã publicitate e din pricina faptului cã „supravieþuitorul” Nicolaescu a reuºit sã o dezbrace pe nora lui Þiriac ºi nu pentru cã ar fi fost aºteptat cu sufletul la gurã.
În ciuda vastei sale experienþe, regizorul nu reuseste sã trezeascã printre spectatori nici mãcar sentimentul cã au vãzut un film „prost, dar interesant” sau „plictisitor, dar memorabil”.
Singura senzaþie pe care þi-o trezeºte „Supravieþuitorul” este o foame profundã de a vedea un film cu adevãrat capabil sã reproducã splendidele momente din trecut, fãrã a le învãlui în obsesia de sine a unui om care nu ºtie când sã se retragã.
Sergiu Nicolaescu a fost salvat ca regizor de „Nea Mãrin miliardar” ºi asta i se datoreazã aproape în totalitate genialului Amza Pellea. Cu „Supravieþuitorul” se poate califica cu succes printre regizorii de telenovele din America Latinã… ºi atât!

Rozana Mihalache (ATAC)

(iaca si cronica mea ce va aparea sapt. viitoare in 24 Fun Craiova. text standard: 1700 semne)

Jocuri & perfuzii: Supravieþuitorul

Încã un fleac ne va ciurui marile ecrane. Sergiu Nicolaescu supravieþuieºte ºi ne va bântui comisãreºte cu coºmarul Moldovan. Acum aproximativ 30 ani, faimoasa replicã “un fleac, m-au ciuruit” era consideratã culmea virilitãþii, un fel de flegmã de consistenþa unei veste anti-glonþ ce ar putea împiedica ºi trecerea timpului, înregistrându-l pe Sergiu Nicolaescu în rândul nemuritorilor. Era o legendã onestã pentru acele timpuri anoste în care cinematografia româneascã se cãznea sã caute fiori tragi-comici pe ºantierele patriei sau prin grajdurile C. A. P.–urilor.
Dar existã tendinþa de gonflare pânã la un nivel grotesc de expunere. Comisarul Moldovan simþea nevoia sã ne demonstreze cã ºi moaºtele se pot integra într-un ridicol absolut, printr-un trup avitaminizat: Supravieþuitorul.
O juma’ de film e concert Miss Lori Groza, ca-n epoca ei mamaistã, plus câteva gurisme de la Lucian Viziru în ipostaza unuia dintre cei mai faimosi dizeuri interbelici – Cristian Vasile, iar þanþoºa (o calitate cât o profesie!) Ileana Lazariuc apare nudistã în rolul unei ºeherazade autohtone - Zarada.
Semaca, Lãscãricã, Paraipan, Buciurligã au rãmas în urmã. Nu s-au mai revitalizat gloanþe pentru ei. Fervoarea lor legionarã s-a estompat. Oricum, erau prea simpatici pentru a fi niºte personaje sângeroase. Au fost înlocuiþi cu personaje macabre, din corpul inchizitorilor comuniºti, nemiloºi pânã la trabucul capitalist, cu gesturi robotice ºi replici hilare. Inutilã butaforie.
Comisarul Moldovan, cel de acum 30 de ani, nu avea nevoie de ajutorul actual al “Supravieþuitorului” pentru a fi transformat într-un superhero de protocol. Îi stãtea bine printre fleacuri.

[Paul S. Odhan / 24 Fun Craiova / aprilie 2008]

bun textu' coane marx, brava !

mda... s remark obsesia fiziologik a autorului pt cuvintu 'flegma' (p kre-l mai arunk si p forumu asta) & ezitarile terminologice 'rezolvate', d regula, prin acuplarile stingace d cite un neologism + neaosism, cu efecte cel putin stupefiante, cind nu hilare de-a dreptu (mostra d inflatie d cuvinte pt a denumi cva simplu: 'tendinta d gonflare pina la un nivel grotesc d expunere'... OMG! :lol: )
in plus, txtu e d o incoerenta stridenta intre prima propozitie ("Încã un fleac ne va ciurui marile ecrane.") si ultimu paragraf: "Comisarul Moldovan, cel de acum 30 de ani, nu avea nevoie de ajutorul actual al “Supravieþuitorului” pentru a fi transformat într-un superhero de protocol. Îi stãtea bine printre fleacuri." - dk 'supravietuitoru' ESTE dja 'fleac' - cf primei propozitii -, cum devine, brusc, 'superhero / corect: supererou! /d protocol'?? si nu s intelege k, 'fleac' fiind, din prima, ii sta bine oricum?
... cite ilogisme (cum ar zice tov marx) la un txt d numai 1700 semne standard, tz-tz!

in concluzie, txtu da senzatia cuiva kre s kinuie sa straluceask in inalturi, da nu ajunge, si kre inceark sa-si depaseask conditia, dar nu poate...
nota 5 cu ingaduinta

da, marx are SI o problema de stil. e ceremonios, pretentios si, uneori, comic involuntar, obscurizandu-si mesajul. i-am spus-o si s-a suparat, dar problema ramane...
o scriitura cuceritoare e simpla, clara, fara artificii..., mai ales ca nu toti au arta combinatorie a lui Plesu.
apropo, se scrie/ortografiaza "tragicomic"

vai, o sa t urask! si cre k stiu kre va fi directia urmatoarei 'flegme/vesta antiglont' :lol:
(apropo: cum dracu poa sa fie o flegma 'vesta antiglont'?! nu zic k n-am inteles 'unde bate autoru', da exprimarea e cel putin perplexanta... )

Ba "perplexizantä".
...Sau "perplexificantä"? :?
Nu stiu, "perplexant(ä)" sunä nedesävârsit...

pt k eu sint als (= un minimalist pina si-n initiale), as putea sa zic kiar 'perplexa'! ;)
dk as fi tov marx (ceea c, din fericire, nu sint!), as putea incerk kiar si 'perplexificantbufanta'... :lol:

Ba NU!
TU ai zice "prplxa"!

jumatate din comentariul tau pestilentios se refera la "fleacul" din prima si ultima propozitie din textul meu. n-am gresit cu nimic. toate filmele din seria Comisarului, inclusiv Supravietuitorul, sunt niste "fleacuri", doar ca au fost altfel percepute la timpul lor (ceea ce am explicat f clar in text). dar, probabil, cum ti-e obiceiul, nu esti capabil sa citesti un text.
iar in rest, faci spume inutile. atata timp cat e un text inteligibil se pot folosi orice termeni.

mai baietas, mai citeste-ti o data txtu cap-coada.
dk nici atunci n-ai inteles kre e incoerenta, mai citeste-l o data.
si tot asha...

ori esti kinez, ori t prefaci: propozitia d inceput & aia d final nu s pupa!
nu e kestie d semantik, ci d logik elementara.

ps nu s spune 'pestilentios', ci pestilential! asta, apropo d acuratetea termenilor p kre-i folosesti...

Nu, nu! Marx are dreptate!
"Pestilential" = purtätor de pestä, contaminat
"Pestilentios" = räspândac de pestä, agent

haidi, bre, terminati-va-ti (sic!) cu prostiile!: cuvintu ala e aiurea & suna k dracu :sick:
asha, miine-poimiine o sa ziceti k si 'excrementios' exista!! :lol:
saracu pruteanu, cs mai rasuceste in mormint...