Gionloc,

eu am subliniat acolo niste pasaje.
alea as vrea sa fie contrazise, argumentat.

Sä le contrazicä argumentat cineva care mai are resurse de luptä cu morile de vânt.
Deceptiile din ultima vreme m-au lehämitit de exercitiile de futilitate.

Pit,

ai un stil aparte de a te eschiva.
ce tot ii tragi cu "ura" mea fata de noul val?
pai are dreptate Comeaga cand spune ca toti cei care critica minimalismul sunt tratati ca niste dusmani de clasa.

"Din păcate, faţă de ce se întîmplă, nimeni nu mai are o poziţie critică, analitică. Mi se pare tragic că toată lumea vorbeşte la unison, ca toată această chestie să fie tratată ca o genialitate, iar ce nu este la fel să fie tratat ca un gunoi”

Bine mäcar cä mä eschivez în stilul meu aparte, si nu într-un stil banal.
In locul täu, mi-ar fi rusine sä väd cä descurajez fostii interlocutori, care cândva aveau încredere si bunävointä si räbdare, si acum întorc spatele, scârbiti si plictisiti.

adevaru-i ca n-am niciun chef sa scriu juma de ceas-un ceas ca sa arat de ce noul val e valoros (chiar daca nu toate filmele sint de nota zece), sa arat ca, intr-adevar, proba de microfon ii un film bun si ca asta nu inseamna ca filmele actuale is proaste si asa mai departe. mai bine ma duc sa ma uit la un film ;)

nu spun asta cu condescendenta, deloc: dar, asa, ca exercitiu, alege niste oameni carora ai fi tentat sa le dai credit in ceea ce scriu. urmareste cronicile care trateaza filme construite intr-un acelasi stil - realist, sa spunem. vezi ca in ele propun o serie de judecati dupa care apreciaza unele filme si, poate, resping altele (din aceeasi zona conceptuala). daca nu ti se par justificate argumentele lor, ok, vino tu cu alte judecati estetico-filosofice si darima-le demersurile. jos palaria pentru asa ceva! pe asa discutii merita sa stai zile intregi.

in rest, nu cere nimanui sa combata opinii care pleaca de la presupozitia ca un regizor actual - porumboiu, puiu, muntean sau care o fi - tre doar sa stie sa spuna motor!

n-are rost.
ma simt ca in fata biroului organizatiei de baza, acuzat ca subminez oranduirea sociala prin opiniile mele.
aceleasi tehnici totalitaro-securistice, de genul "n-ai voie sa vorbesti", "de ce urasti regimul, tovarase?", de ce faci opinie separata de marea masa a oamenilor muncii din cinematografie?", "ce ai dumneata cu tovarasii regizori?", "de ce lipsesti de la spectacolele muzical-coregrafice inchinate tovarasilor regizori?", "incerci cumva sa faci prozeliti contra tovarasilor regizori?", "militezi impotriva regimului minimalist?", "indraznesti sa ne contrazici?", "esti cam palid la fata, s-ar putea sa fii bolnav, tovarase, de ce nu te duci sa odihnesti?", "ce pregatire ai dumneata, tovarase, ca sa vorbesti despre minimalism?", etc. etc. etc.

Literaturä.

Minimalismul e singurul care a dat rezultate, a pus pe harta filmul romanesc. Am impresia ca toata aceasta cruciada gratuita impotriva criticilor este motivata de cronicile umilitoare receptionate de ho ho ho, pe care tu incerci sa le plasezi intr-un context subiectiv, ca sa iti autovalidezi efortul. Draga keep, nu e frumos din partea ta sa lovesti orbeste in stinga si-n dreapta ca sa te razbuni. Razboiul cu turcii s-a cam terminat. Nu sunt un admirator al minimalismului, ba din contra, dar ce s-a facut in materie de film comercial la noi este execrabil.

dansatorule,

ma bucur ca ai un mesaj echilibrat.
ok, sa lamurim niste lucruri.

- in primul rand, nu m-au preocupat cronicile la "Ho, ho, ho". Am aflat de aceste cronici prin grija halebardului (un fost "amic" de pe forum), care scotocea dupa tot ce era negativ pe net vizavi de acest film. Nu m-au afectat in asa masura incat sa ma faca sa ies cu kalashnikovul pe forum si sa impusc pe toata lumea:). Deci, legatura dintre parerile mele despre filmele minimalismului sterp si cronicile la "Ho, ho, ho" nu exista. E un film de televiziune, care a avut succes si in cinema. Chiar sunt multumit.
- ceea ce sustin eu e ca minimalismul impinge la faliment cinematografia romaneasca. La un faliment efectiv, palpabil, pur financiar. Prin "Felicia...." s-a incercat o intrare in sfera filmului de public, dar a fost un esec. De aia am tot subliniat numarul scazut de spectatori si caderea foarte abrupta a incasarilor dupa doar trei saptamani de difuzare. E un semnal de alarma.
Pai daca cel mai bun scenarist al momentului rateaza intalnirea cu publicul larg, la ce ne mai putem astepta de la ceilalti? Si nimeni nu vrea sa vada aceasta realitate. Nimeni dintre critici. Am mai vazut un titlu pe undeva, ieri, ceva de genul "Razvan Radulescu, magistral". E prea mult. E jenant de mult. Cand aduni abia 2.000 de oameni in trei saptamani nu prea poti vorbi de "magistral". Aceste excese rupte de realitate imi sar in ochi si ma fac sa "simt enorm si sa vaz monstruos".
- un alt lucru care ma deranjeaza e talibanismul sustinatorilor minimalismului. Dupa cum s-a vazut si mai sus, dar si in alte ocazii, pur si simplu nu poti avea un dialog cu ei. Daca Cristian Comeaga isi expune un punct de vedere vizavi de o stare de lucruri, vine Pit si spune ca e un porc. De parca ne-ar interesa daca acest Comeaga face suta de metri sub 12 secunde sau merge la biserica in fiecare duminica. Nu, vorbim de un producator important al unui regizor important. E un om din sistem care cu siguranta are mai multe informatii decat noi si o perceptie mult mai clara despre breasla. Dar, vezi, daca a facut un pas in afara cercului de aplaudaci, e taxat imediat, intr-un mod extrem de agresiv.
- nu neg rolul pe care l-au jucat minimalistii in emanciparea cinematografiei romanesti. Am apreciat si apreciez filme precum "A fost sau n-a fost", "432", "Amintiri din Epoca de Aur". M-am intalnit cu Tudor Giurgiu la Iasi, intr-o seara cand a fost prezentat "Legaturi bolnavicioase" in fata a 900 de studenti care au facut o sala arhiplina la cinema Victoria. Era o atmosfera absolut formidabila. Cunosc o parte din regizorii noului val, pe Cristi Mungiu il stiu de 7 ani. Sunt baieti foarte inteligenti, cu bun simt, talentati. Dar se petrece ceva ciudat: individual, toti sunt ok, dar cand ii iei ca intreg, ca "nou val", isi pierd identitatea si formeaza o casta aroganta. Si cred ca aceasta perceptie vine din cauza elogiilor excesive cu care criticii au alimentat publicul. Bine a spus Judex pe undeva ca regizorii acestia de multe ori zambesc jenati de omagiile cronicarilor. Asa si este. Critica i-a transformat in vedete, fara voia lor. Critica a plusat, a supraevaluat. Pe undeva, e firesc. Un cronicar/ziarist se simte bine asociat cu numele unei vedete. Numai ca excesul asta dauneaza grav sanatatii cinematografiei romanesti. Pentru ca foarte putini critici si-au pus intrebarea: ce va urma dupa minimalism? se poate continua cu sali goale si filme de festival? e sanatos acest lucru pentru viitorul cinematografiei?

Si daca rateaza intilnirea cu publicul larg inseamna ca e un scenarist prost sau ca respectivul public e needucat? Ceea ce vrei tu keep e un fel de prostituare a minimalistilor, sa zic asa. Adica, lasati naibii la o parte artificiile artistice si oferiti ceva care sa aduca bani. Sa-i lasam mai bine in liga lor, sa faca in continuare ceea ce stiu mai bine sa faca - daca e arta sau nu, e la latitudinea fiecaruia sa decida pina la urma - si sa speram ca vor exista si oameni care se vor face intelesi marelui public, oferind, in acelasi timp, si un pic de valoare. Caranfil incearca marea cu degetul, dar e singurul deocamdata... Poate mai apar si altii...

Nu, nu, nu spun asta! E doar o realitate, o stare de fapt. Inseamna ca nu se pliaza pe gustul publicului. Nu exista doar extremele scenarist prost - public needucat.
Si apoi, a face filme de mare audienta nu inseamna a te prostitua!

Ok, minimalistii isi vor urma cursul. Vor face filme de arta, fara spectatori. Insa asta e o intreprindere neprofitabila pentru producatori. Mai ales pentru stat, care contribuie cu 40-50% din bugetul filmului.
E un paradox: pe de o parte, vrem ca salile de cinema sa nu dispara, dar, pe de alta parte, nici nu furnizam materia prima pentru ca aceste sali sa aiba ce "mesteca". Statul plateste un producator sa faca o marfa care nu se vinde. Dar acelasi stat e acuzat de producatori ca ii dispar salile de cinema si n-au unde sa-si difuzeze filmele.

Mai e o chestie. Mare parte dintre regizorii minimalisti sunt si producatori. Macar in calitatea asta ar trebui sa incurajeze productia de filme cu succes la public.

nu neaparat. concurenta e acerba.
keep, uita-te macar cateva secunde la reclama care se face la Eclipse, numai aici, pe site...
cum sa se plieze un film romanesc pe gustul publicului, cand productiile astea fantasmagorice aduse de pe ocean, ne intoxica privirea cu reclame agresive?

compartiv cu asta: ce reclama s-a facut Feliciei? ca tot e cazul tau preferat...

rvn,

a existat un trailer.
ce puteai vedea interesant in trailerul filmului?
a fost vreo secventa care sa te "agate", sa te faca sa-ti spui "uau, uite un film bun, trebuie sa-l vad!"?
si ce sa spuna intr-o reclama la Felicia? nu stiu, uite, Pit, care a vazut filmul, ar putea sa dea o idee de promo, in trei fraze, in masura sa atraga publicul.

Filme precum Eclipse - turnate dupa carti usurele DAR captivante - au un public tinta bine destinat. Plus ca Eclipse continua o traditie a unui gen de filme dintotdeauna comercial, cu vampiri, numai ca de data asta, chiar e filmat original si contine chestii ce alte filme cu vampiri n-aveau (a se cauta cronica pitbulliana la Amurg).
Felicia...cui este destinat? Care-i samburele comercial? Ce aduce nou?

din cite stiu eu cnc nu ofera granturi, ofera sume de bani care trebuie restituite in masura in care casa de productie/autorul doreste ca drepturile de proprietate asupra peliculei sa ramina in curtea sa.

daca banii oferiti de cnc nu sint restituiti in zece ani, filmul ramine in proprietatea cnc.
acum, uita-te in contabilitatea cnc si vezi cite filme - si ce filme - au restituit cnc-ului suma imprumutata! probabil ca acelea sint cele mai de succes filme romanesti (din moment ce au restituit suma). banii i-au adus de afara, in mare masura, unde societatea e mult mai stabila ca nivel de trai si unde publicul iubitor de filme intense si polisemantice ajunge mai usor la cinema. un public care, in acelasi timp, s-ar putea sa fie cu adevarat pretentios, cu un standard al calitatii bine definit. astfel, filmele in cauza s-ar putea sa fie si cele mai bune filme romanesti - cel putin din ultimii douazeci de ani.

o intrebare ar fi de ce sponsorizeaza cnc filme care nu vor restitui niciodata banii imprumutati si care n-au nicio valoare artistica ori comerciala (logodnici, pacala &co), filme care vor ramine in patrimoniul cnc si vor aduce fix 0 lei de pe urma folosirii lor? daca oferi bani unor proiecte/producatori care au restituit banii imprumutati in trecut ai o minima garantie ca s-ar putea sa se intimple si in acest caz la fel, ceea ce inseamna ca tu, ca institutie (cnc), ai si mai multi bani pe care sa-i implici in productia de film.

apoi, nu stiu ce te tot agiti cu filme de arta fara spectatori (in romania)! dintre toate filmele romanesti, oricum astea au avut cel mai mare numar de spectatori (432 si MDL).

asta ziceam si eu: nimic. chiar nimic nu s-a facut in sensul promovarii insistente a filmului.
in schimb, Eclipse, are parte de ditamai reclama iar filmul e un mare, mare fisss!
si in alta ordine de idei: Pit nu e promoter, el e critic. de reclama se ocupa oameni pregatiti pentru asa ceva, care stiu sa vanda si scoata bani si din piatra seaca daca vor.

ori 0 lei, ori 1.000 de dolari adusi inapoi (din incasarile Feliciei, de pilda), tot nimic inseamna fata de cei 300-400.000 de euro cu care CNC contribuie la bugetul unui film.


astea sunt exemplele bune.
nu pot fi generalizate.

si daca tot vorbim de cnc, ar trebui sa-si defineasca foarte bine misiunea.

daca e un organism care finanteaza arta si, in consecinta, nu asteapta profit, atunci n-ar mai trebui sa astepte nici returnarea banilor.
dar asa, se pare ca vor si banii inapoi, si film de arta.
lucrul asta nu e posibil.

inseamna ca trebuie sa-si schimbe viziunea.

de pilda, sa aloce o parte din bani unor filme susceptibile de succes la public.
practic, sa dezvolte un sector comercial care sa alimenteze capitolul bugetar destinat filmelor "non-profit".

mai bine ar da bani cui merita, nu dinozaurilor comatosi dpdv artistic

asta ar fi ideal.
da' ,cine merita? asta-i e important de stabilit....