Succesul la public al filmelor romanesti

[rvn]

Deschid acest topic in speranta ca vom face o analiza inteligenta a succesului la public avut de filmele romanesti de-a lungul timpului.
Ma bazez pe voi, ca veti veni cu date concrete(numar de spectatori, incasari, etc..)dar si cu amintiri legate de perioada cand filmele rulau in cinematografe, poate chiar postati si fotografii.
Am considerat ca este binevenita deschiderea acestui topic, intrucat in ultimele zile, au fost inregistrate discutii interesante despre aceasta tema in "Atelierul de Scenaristica", unde n-au acces toti userii care ar putea emite idei si pareri pertinente despre acest subiect.
Deci, haideti sa vedem care este situatia filmului romanesc din punct de vedere al popularitatii.
As dori sa luati in calcul toate aspectele, nu numai banii incasati, tot ce credeti voi ca a contribuit la consacrarea unor filme, facand sa ramana in istoria cinema-ului romanesc ca filme iubite si preferate de public.
Se inscrie cineva la discutii? astept cu nerabdare pareri....

[Pitbull]

Pentru început:
Sergiu Nicolaescu si Geo Saizescu
Adicä: actiunea si comedia.
Problema: amândoi sunt foarte slabi.
Sergiu a rezistat bine zece ani, apoi a intrat în declin; dupä alti zece ani, era deja terminat.
Geo a fäcut o singurä comedie reusitä: "Balul de sâmbätä seara". In rest, filme mediocre si submediocre, de un umor îndoielnic, a cäror valoare stätea numai în talentul nativ al actorilor.

Mircea Drägan, un regisor foarte slab si neconstientizat de public, autor numai al unor catastrofe, a avut totusi succes datoritä actorilor (serialul "B.D.",) si subiectelor ("Fratii Jderi", "Stefan cel Mare - Vaslui, 1475", "Cuibul Salamandrelor", "Bratele Afroditei", etc.)

O situatie similarä a mai avut Mircea Muresan.

Manole Marcus stätea mai bine. Desi a fäcut si prostii, a dat lovitura cu "Actorul si sälbaticii" si, imediat în urma lui, "Operatiunea monstrul". Ambele, filme în primul rând de mari actori - dar cel dintâi era si foarte bine fäcut.

Dinu Cocea, cu serialul "Haiducii": actori si actiune; cinema mediocru.
Tot asa, serialul Märgelatu (Doru Nästase, Gh. Vitanidis, Mircea Moldovan).

Pânä acum, o primä si principalä concluzie:
Succesul de public al filmelor românesti nu s-a datorat niciodatä valorii intrinseci (fie si doar în sensul profesionalismului comercial), ci altor factori (actori, subiecte, conjuncturi, automatisme de perceptie, etc...) Nu cred cä am avut mäcar un singur "film de public" lucrat ca la carte.
Cele cu adevärat bune, erau filme de continut, dar care reuseau sä se adreseze si publicului (Pita, Veroiu, Daneliuc, etc.)

...voi reveni.

[rvn]

tot ce-ai scris aici e vazut cu ochiul unui profesionist.
eu mi-aduc aminte un lucru: n-am auzit prea des vorbindu-se in salile de cinema de odinioara ca filmele astea amintite de tine, ar avea umor de-o calitate indoielnica.
din contra, publicul roman le adora.
oamenii erau nerabdatori sa vada BD-urile, Nea Marinul si celelalte comedii vestite ale anilor 70
casele de bilete se inchideau devreme. costa, daca nu ma insel 6 lei un bilet, dar lumea mergea cu placere. chiar daca, alte optiuni de distractie nu erau, filmul romanesc nu era menit numai sa umple golul si-atat.
Romanii aveau idoli, actorii erau extrem de indragiti, chiar si locurile de filmare si replicile, erau urmarite si intiparite in minte ca ceva placut.
ultimile amintiri pe care le am despre un film romanesc de succes sunt de la "Declaratie de dragoste".
De ce nu se mai fac astfel de filme? de ce a avut acesta acea popularitate fara egal? ce a determinat succesul lui la public? ca pana la urma jumate din el avea tenta propagandistica.
si in ciuda acestui lucru, filmul inca mai este urmarit si azi.

[Pitbull]

Tot ceea ce spui e un truism.
Normal cä publicul adora comediile alea ieftine, dacä el însusi (în sens cultural) era produsul lor.
Sä nu mai formulezi niciodatä întrebarea "De ce nu se mai fac astfel de filme?" E falsä si rudimentarä (nivel de Bubu, Memeito, Daniel aka Teo si... si altii), cu iz de nostalgii plebeice.
NICIODATA nu s-au fäcut "astfel de filme" - adicä alea dupä care, în principiu, ar sugera întrebarea cä tânjim noi acum. Filmele românesti de public erau foarte proaste - nu aveau nivelul profesional al celor frantuzesti, italienesti, americane, din acea perioadä.

"Declaratie de dragoste" a fost un caz aparte. Corjos, un regisor nu prea inteligent, dar foarte intuitiv si sensibil, stia în general sä valorifice premisele generoase ale unui scenariu, mai mult instinctiv - iar acest film e cel care i-a reusit din plin (anterior, figura îi mai reusise, partial, cu "Ora Zero" - care, însä, n-a avut räsunetul meritat). Sä nu uitäm cä, ulterior, a coborât ireversibil. "Liceenii" relua reteta "Declaratiei..." la un nivel putin mai scäzut, iar ultimele douä... sä mä ierte Dumnezeu.

[omudindulap]

Bun, si ce trebuie facut pentru a-l atrage pe spectatorul roman la cinematograf (la filme romanesti)?
Din cate stiu (sau din cate ne-a batut Stefan la cap), Garcea si oltenii a reprezentat varful audientei in ultima decada.
La filmele (premiate afara) din ultimii ani nu prea s-a inghesuit lumea, exceptand 4, 3, 2, dar aici e alta poveste (Palme d'Or-ul, care a scos snobii din case, plus caravana).
Clar este ca romanului (vorbesc de majoritate) nu-i plac filmele autohtone actuale.
Cum vedeti viitorul apropiat al cinematografiei romanesti?
Pe cand un Luc Besson?

[Judex]

Pe cand un Luc Besson?
Poate ar trebui sa te inscrii la Atelier. ;)

[rvn]

eu chiar cred ca tanjim
romanii n-au capatat gusturi mai elevate in ultimii 20 de ani, din contra li s-a marit apetitul pentru filmele slabe din punct de vedere artistic, ar prefera sa vada la cinema cam ce se poate vedea si pe ecranul televizorului,adica productii usurele si fara prea multa "profunzime a putului gandirii" , care sa le dea dureri de cap.
dovada: "garcea si oltenii".
e vina lui ca publicul roman l-a preferat?
asta inseamna popularitate sau nu?
si de ce sa nu le facem pana la urma? daca publicul asta doreste sa vada, de ce sa nu-l multumim?
a facut cineva un sondaj de opinie serios in Romania?
se stie exact care este ponderea celor care ar dori sa vada pe ecrane numai filme de acest gen?
este asta o oportunitate de afacere pentru producatorii din domeniu?
si daca da, de ce intarzie sa apara?
ca bani sunt destui pe piata. nu trebuie sa fie neaparat, finantati de stat.

[Pitbull]

Dulape, solutia e una singurä, si cu desfäsurare pe termen lung.
Sunt necesare douä lucruri:
1) O cinematografie de continut solidä - pe care, în sfârsit, o avem! In siajul ei, se vor forma alti si alti cineasti buni pe plan profesional; câtiva dintre ei vor evolua tot spre zona filmului de continut; majoritatea, se vor specializa în filme de consum.
2) O scoalä de film adeväratä - pe care n-o mai avem de mult, si nici nu se întrezäreste vreo sansä în sensul ästa. U.N.A.T.C.-ul e o rusine; despre Hyperion si Media stiu prea putine, în materie de regie de film (iar în cazul ästa, no news is bad news).
In plus, sä nu uitäm cä filmul european de consum e în declin peste tot, din cauza monopolului comercial american. Europa e piatä de desfacere pentru filmele lor, nu trebuie sä facem filme comerciale bune. Deci... mai avem cam multisor de asteptat - la nivel atât continental, cât mai ales, hélas, national.

dovada: "garcea si oltenii".
(...)
si de ce sa nu le facem pana la urma? daca publicul asta doreste sa vada, de ce sa nu-l multumim?
Doamne fereste!
Dacä publicul e atât de degenerat încât ne cere sä-l exterminäm în masä, ce facem, ne punem cu bombardeaua pe el?
Cu toate päcatele lui, A.L.S. a zis-o bine: "critica e sus, publicul e jos".
Publicului nu-i dai ce-ti cere, îi dai ce stii tu cä are nevoie - altfel, muriti unul de gâtul altuia, de inanitie (si fizicä, si intelectualä).

[rvn]

Cu toate päcatele lui, A.L.S. a zis-o bine: "critica e sus, publicul e jos".
Publicului nu-i dai ce-ti cere, îi dai ce stii tu cä are nevoie - altfel, muriti unul de gâtul altuia, de inanitie (si fizicä, si intelectualä).

iar te contrazic: publicul vrea. el alege.
daca tu ii oferi ceva ce nu-i pe gustului lui( indoielnic sau rafinat, depinde de gradul de cultura)
el nu recepteaza, nu primeste.
si atunci? de ce sa nu-i dam publicului ceea ce doreste?
de ca sa-l obligam sa primeasca ceea ce credem noi, ca ofertanti,ca el ar dori?
VREAU SA STIU UN LUCRU: IN ROMANIA SE FACE VREUN STUDIU DE PIATA INAINTE DE A INCEPE DEMERSURILE PENTRU REALIZAREA PRODUCTIEI VREUNUI FILM?

si, da. ALS avea perfecta dreptate cand aprecia distanta dintre critica si public.

[Pitbull]

Nu, nu se fac studii de piatä.
Nu, nu-i dai ce-i cere - dar nici nu esti tälâmb. Ii dai ce trebuie, dar ambalat asa cum cere el.
Chestie pentru care e nevoie de PROFESIONALISM.
Jos populismul!

[keepwalking]

terminati cu dreptatatea lui als vizavi de "critica sus, public jos".
n-am nimic cu als, dar ceea ce a spus el nu o va spune nici un critic, fie de film, teatru, arte plastice, etc.
orice om de arta i-ar fi aratat obrazul.
brancusi spunea ca i-ar placea ca operele lui sa fie expuse in aer liber, sa se joace copiii printre ele si nimeni sa nu stie de cine sunt facute.
iata un exemplu de modestie si de adevarata menire a artistului, aceea de a crea pentru oameni, fara sa se impauneze, fara sa se catere pe un soclu.

[hellsteed]

adevaratii creatori de arta nu vor jigni niciodata publicul.

Da, da , da...

[keepwalking]

adevaratii creatori de arta nu vor jigni niciodata publicul.

Da, da , da...

ca sa fiu rau, as preciza: "publicul lor":D

[Pitbull]

Afirmatia lui A.L.S. a fost nedelicatä (ca de-atâtea ori), dar adeväratä.
Iar atitudinea lui Brâncusi, admirabilä de altfel, e sentimentalä si personalä - atât.
Hai sä le däm maselor Proust, Dostoiveski, Kundera, Bulgakov, Faulkner.
Hai sä le däm "Citizen Kane", "Stalker", "Blowup", "8 1/2", "Persona".
Acolo sä vezi cäscäturi, huiduieli si "Bäää, duce-ti-vä-n pizdele mä-tii cu cäcaturile astea, si dati-ne un Florin Salam ca lumea!"
Mäcar operele lui Brâncusi erau din piaträ si bronz - sic cu toate astea... guess what? Masa Celor 12 Apostoli e plinä de ciobituri!
Asa cä mai usor cu gregarismele si poezioarele.

Iar adevärul nu jigneste - face doar dusuri reci prostiei calde.

[keepwalking]

si, totusi, "Zboara cocorii", desi se inscrie in randul capodoperelor, a fost un film popular in Romania anilor 50-60.
asadar, poate exista un punct de legatura intre arta si popularitate.

[Floydman]

ca sa fiu concis: un film cu real succes de casa in Romania trebuie sa :

1) fie o poveste pe care o intelege toata lumea si sa prezinte un interes similar cel putin partial cu interesul pe care il prezinta "libertatea" si "cancan" combinat cu o latura un pic patriotica, (ca reminescenta a cinema-ului comunist) - aceasta latura fiind doar optionala.

publicul este jos, intr-adevar, ca nivel de educatie a gusturilor cinematografice. filmul cu succes de casa nu prea poate sa isi propuna si sa educe publicul. pt ca riscul de esec creste.

succesul de casa inseamna exclusiv sa ii dai publicului mediu/slab calitativ ceea ce vrea si nu sa "pierzi timpul" cu ceea ce crezi tu ca regizor ca are nevoie pt emancipare spiritual-artistica,

asta este realitatea regretabila pe care o impune segmentul de public majoritar, inert in sub-cultura sa.

Aici il avem doar pe Sergiu care poate sa livreze exact reteta de la pct 1).

2) sa fie "cu batai"/ bum bum pac pac ! (ultima interjectie nu e chiar intamplatoare) ceea ce costa de regula extrem de mult. aici avem doar ce vrea CNC ul sa finanteze din proiecte pt ca mi-e greu sa cred ca vreun capital privat ar putea fi aruncat in vreun film romanesc la nivel de milioane de euro, in Romania actuala. Adica ramanem cu filmele lui Sergiu. Cu alte cuvinte, si in acest caz, bugetul va fi limitat pt ca nici CNC -ul nu are cine stie ce bani. Deci va iesi oricum o superproductie low -budget. Daca ma intelegeti

3) sa aiba actori carismatici - aici am avea rezolvare, dar actorii tb sa joace in ceva "care este" conform 1) si 2) de mai sus.

Concluzia: Doar Sergiu poate face succese de casa in Romania la ora asta si alea numite astfel cu indulgenta. Este ca v-am adus unde trebuia? :D

Daca va fi sa vina si alt regizor ca sa faca succese de casa tb sa bifeze cele 3 cerinte de mai sus. Ala io, ala io! Mai sunteti?

[keepwalking]

Afirmatia lui A.L.S. a fost nedelicatä (ca de-atâtea ori), dar adeväratä.


nu, nu.
daca se rezuma la "cineasti", poate ca era ok.
dar de ce a inclus si "criticii" in acea stratosfera a geniilor neintelese de publicul prost?

[rvn]

pentru ca si criticii sunt de neinteles.
ai auzit vreodata ca un critic sa aduca elogii vreunui film care n-are nimic artistic in invelisul lui?

[bremen1980]

brancusi spunea ca i-ar placea ca operele lui sa fie expuse in aer liber, sa se joace copiii printre ele si nimeni sa nu stie de cine sunt facute.
.
Ai dreptate dar Brincusi nu banuia ca vor juca aia table si vor bea secarica pe ''Masa tacerii ''si ca scutura covoarele pe ''Poarta Sarutului''

[Pitbull]

Ba poti fi sigur cä stia - cä doar era Brâncusi, nu Buscu... ;)
Afirmatia lui e de citit la nivel de fond, nu de formä.
Si mie mi-ar pläcea sä-mi iau zborul de pe balcon, acum, pânä la Copacabana si înapoi - da' cam bänuiesc ce s-ar întâmpla în secunda urmätoare.
...In fond, si Dumnezeu a fäcut lumea în sapte zile, nu...?

De-aia am si zis:
(...) mai usor cu gregarismele si poezioarele.

[teo_k3]

"-- Publicului nu-i dai ce-ti cere, îi dai ce stii tu cä are nevoie - altfel, muriti unul de gâtul altuia, de inanitie (si fizicä, si intelectualä).-- "

Asta inseamna ca daca publicul vrea sa bea apa tu il fortezi sa bea vin sec, daca publicul vrea sa vada un film comercial pe gustul lui tu ii arunci un film pe care doar criticii il apreciaza.
Cred ca ti-ai raspuns singur la intrebarea de ce nu sunt spectatori la filmele romanesti. (din cauza oamenilor care gandesc la fel ca tine - care dicteaza, si care forteaza publicul sa se uite la filmele romanesti "de arta" facute doar pe gustul criticilor.).

[Pitbull]

Thanks for helping to make my point, Daniel dude! >:D<
Sä nu mai formulezi niciodatä întrebarea "De ce nu se mai fac astfel de filme?" E falsä si rudimentarä (nivel de Bubu, Memeito, Daniel aka Teo si... si altii), cu iz de nostalgii plebeice.

[rvn]

si, totusi, "Zboara cocorii", desi se inscrie in randul capodoperelor, a fost un film popular in Romania anilor 50-60.
asadar, poate exista un punct de legatura intre arta si popularitate.

keppy,
in anii aia nu exista altceva decat cultura sovietica a la tatucu Stalin.
normal ca a fost popular, ca si celelalte opere ale autorilor rusi din toate domeniile, nu numai cinema.

[StefanDo]

nu stiu cat de utila este discutia atata vreme cat nu pomenim si de succesele de public DE CALITATE romanesti, europene sau americane

[Pitbull]

@rvn:
Adevärat, dar numai partial.
"Zboarä cocorii" era un film foarte bun si la nivel de continut, si la nivel de public.
Adicä, tocmai unul dintre acele cazuri la care m-am referit si eu de multe ori.
Nu anuleazä nici filmele de continut greu accesibile publicului, nici filmele de consum lucrate cu o competentä ireprosabilä.
Hai sä nu mai tot redescoperim roata.

@StefanDo:
Päi, go for it!

[StefanDo]

merci, dar am o problema: campionii la box-office sunt invariabil campioni si la prost-gust, în timp ce "meseriasii" mor de foame

ma gandesc in primul rand la bienvenue chez les ch'tis, care a vandut 20 de milioane de bilete (da, am scris bine) in franta, desi e cel mult o comedioara calduta

[teo_k3]

Va sa zica, preferi sa faci filme cu care sa te lauzi doar intre critici?
Doar pentru faptul ca nu va apreciem toate filmele de arat si pentru ca avem o parere diferita de a criticilor nu inseamana ca suntem niste plebei nostalgici.

Intrebarea ramane neschimbata: Ce trebuie facut pentru a-l atrage pe spectatorul roman la cinematograf?

[Pitbull]

Räspunsul rämâne neschimbat: #8

[rvn]

la Hollywood, castigarea premiului Oscar, inseamna enorm pentru filmul respectiv.
si succes la public, dar si incasari spectaculoase.

Anul 2009 a fost unul profitabil pentru industria filmului, încasările pe bilete depăşind 10 miliarde de dolari, mai mari cu 10% faţă de 2008.

Un Oscar aduce peste 17 milioane de dolarila încasările unui film, potrivit lui Randy Nelson, profesor de economie şi finanţe la Colby College şi co-autor al lucrării “What’s an Oscar Worth?”. Premiul pentru cel mai bun film aduce o creştere a încasărilor de 245% în primele patru săptămâni după decernare. Şi premiile pentru cel mai bun actor/actriţă aduc încasări importante, dar companiile care au luat premiul pentru cel mai bun mixaj de sunet ar trebui să se mulţumească doar cu statueta aurită.

Filmele produse de companii mici au mult mai mult de câştigat de pe urma Oscarurilor. “Shakespeare in Love”, produs în 2008, a avut încasări de doar 3,6 milioane de dolari, dar a ajuns să facă aproape 100 milioane de dolari (de 27 de ori mai mulți bani), după ce a fost a desemnat cel mai bun film.

Dacă filmele independentecâştigă mult de pe urma unui astfel de premiu, audiența galei de decernare a Oscarurilor scade semnificativ, ceea ce inseamnă o diminuare a veniturilor din publicitate. Astfel, Academia de Filma luat decizia de mări la zece numărul de nominalizări la categoria cel mai bun film, față de cinci câte erau până anul trecut.

Un Oscar poate aduce venituri suplimentare importante şi pentru companiile de media mari, dar acestea nu îşi fac calculele în funcţie de un factor atît de dificil de prezis, ci se orientează mai degrabă spre francizele stabile (cum este Harry Potter), care aduc venituri sigure.

Este greu de crezut că Avatar mai poate beneficia, în termeni de încasări, de pe urma unui Oscar pentru cel mai bun film (în condiţiile în care filmul a avut o campanie de marketing foarte puternică şi a fost văzut deja de foarte multă lume), dar filme mai puţin mediatizate, lansate la sfârşitul anului, cum sunt "Precious" sau "An Education", ar putea să atragă mai mulţi spectatori în sălile de cinema, dacă vor primi statueta de aur.

"The Hurt Locker", una dintre producțiile cu cele mai mari șanse la câștigarea premiului pentru cel mai bun film, nu a avut încasări prea consistente din biletele de intrare în sălile de cinema, dar odată cu anunțarea listei de nominalizări, vânzările de DVD-uri și de download-uri plătite au explodat, ajungând la 710.000 de unități, conform CNBC.com. Vânzările de DVD-uri au întrecut orice așteptare și ar putea crește și mai mult dacă filmul va primi premiul cel mare.

Lista filmelor nominalizate la Oscar la categoria cel mai bun film (în ordinea încasărilor globale până la 5 martie 2010):

• Avatar, regia: James Cameron, cu Sam Worthington, Zoe Saldana, Sigourney Weaver, Stephen Lang, Laz Alonso. 20th Century Fox, patru nominalizări, încasări de 2,55 miliarde de dolari, în cinematografe din 18 decembrie.

• Up, regia: Pete Docter. Pixar / Disney, cinci nominalizări, încasări de 723 milioane de dolari, în cinematografe din 29 mai 2009.

• The Blind Side, regia: John Lee Hancock, cu Sandra Bullock, Tim McGraw, Quinton Aaron. Warner Bros., două nominalizări, încasări de 249 milioane de dolari, în cinematografe din 20 noiembrie.

• Inglourious Basterds, regia: Quentin Tarantino, cu Melanie Laurent, Brad Pitt, Diane Kruger, Eli Roth, Christoph Waltz. The Weinstein Co., opt nominalizări, încasări de 313 milioane de dolari, în cinematografe din 21 august 2009.

• District 9, regia: Neill Blomkamp, cu Sharlto Copley. Sony, patru nominalizări, încasări de 204 milioane de dolari, în cinematografe din 14 august.

• Up in the Air, regia: Jason Reitman, cu George Clooney, Vera Farmiga, Anna Kendrick. Paramount, şase nominalizări, încasări de 146 milioane de dolari, în cinematografe din 4 decembrie 2009.

• Precious, regia: Lee Daniels, cu Gabourey Sidibe, Mo’Nique, Paula Patton, Mariah Carey. Lionsgate, şase nominalizări, încasări de 53 milioane de dolari, în cinematografe din 6 noiembrie 2009.

• A Serious Man, regia: Joel şi Ethan Coen, cu Michael Stuhlbarg, Richard Kind. Focus, două nominalizări, încasări de 24 milioane de dolari în cinematografe din 2 octombrie 2009.

• The Hurt Locker, regia: Kathryn Bigelow, cu Jeremy Renner, Christian Camargo, Brian Geraghty, Anthony Mackie. Summit Entertainment, nouă nominalizări, încasări de 19 milioane de dolari, în cinematografe din 26 iunie 2009.

• An Education, regia: Lone Scherfig, cu Carey Mulligan, Peter Sarsgaard, Emma Thompson, Alfred Molina. Sony Pictures Classics, trei nominalizări, încasări de 16 milioane de dolari, în cinematografe din 9 octombrie 2009

mai pot filmele romanesti sa recastige inimile spectatorilor romani?
mai pot face fata invaziei ofertei industriei americane de film?
mai pot avea filmele romanesti succes la public?
vom mai avea actori ca Toma Caragiu, Jean Constantin, Marin Moraru, Gheorghe Dinica, Tamara Buciuceanu,Amza Pellea, Octavian Cotescu, Radu Beligan...?
o sa mai traim sa vedem oameni imbulzindu-se la casa de bilete pentru a vedea un film romanesc?

[StefanDo]

rvn, dar pui problema gresit

filmele romanesti amintite mai sus erau lansate intr-un vid total. Acum situatia e diametral opusa, oferta extrem de generoasa si extrem de facila.

Complexele culturale ale romanilor si banda rulanta din directia Hollywood anuleaza orice sansa a divertismentului cinematografic autohton. Sper din tot sufletul ca Buna, ce faci? sa ma contrazica in primavara.

LE: iar cresterea veniturilor din sua e justificata exclusiv de raspandirea 3D ;)

[SMC]

S-a omis ceva foarte important, cel putin in ceea ce priveste scopul noilor autori de cinema ( ai "Noului Val"), tintind, mai mult sau mai putin, un public pe care si-l doresc ori ba.

- nu toti cineastii (si ma refer,aici, strict la cei din N.V.) isi doresc un film "de public". Daca el se dovedeste/s-a dovedit si un astfel de succes, cu atat mai bine.
- ele-s, de cele mai multe ori, (indiferent ca-i debut sau nu) "succese de stima" - care, nu doar intamplarea a facut, in repetate randuri, sa fie si altfel de succese : de critica, de public (ala de festival, nu ala din malluri). Deci putem spune ca "publicul", are un inteles relativ in acest context.

Concluzie : daca "publicul" se divide in doua categorii aflate la poluri opuse( minti creditabile [ si creditate, uneori] si.. ceilalti), aceasta separare nu sta in intentiile cineastilor-autori, si al cinematografului pe care il ofera spre "consum"( iarasi,un termen relativ).

[rvn]

rvn, dar pui problema gresit
filmele romanesti amintite mai sus erau lansate intr-un vid total.


o pun eu, cum o pun...(pe problema!)
stefan,
nu sunt de acord cu tine in ceea ce priveste vidul.
vid e cam mult spus, e valabil mai mult pentru anii 80.exista si inainte distributia filmelor americane si europene, nu ca fenomen de anvergura ca azi, dar exista.
FILMUL ROMANESC DE ODINIOARA ERA IUBIT DE PUBLIC.
in asta consta succesul lui, in primul rand. si cred ca-si recupera si banii, chiar in procent mai mare decat azi(ar fi interesant de studiat statistica in acest sens).
de ce nu mai exista DRAGOSTE intre filmul romanesc si spectatorul lui?
din cauza 3d-ului sau din cauza faptului ca primul nu mai satisface dorinta celui de-al doilea?
e..?

[Pitbull]

de ce nu mai exista DRAGOSTE intre filmul romanesc si spectatorul lui?
Simplu: fiindca retelele de distributie s-au umplut cu filme comerciale sträine, mai bune decât ciurucurile Nicolaestilor, Saizestilor, Dräganilor, Muresenilor, Moldovanilor, Cocilor, Nästasilor, etc., dinainte de 1989.
In plus, productia româneascä nu mai are o zonä medianä: s-a scindat între filme foarte bune, dar nu de public, ale Noii Generatii (minimaliste sau nu), si labe triste gen Garcea, Barna, Popovici, Nicolaescu, Saizescu, Nichitus, etc.

[rvn]

asta tot nu explica de ce filmul romanesc nu mai este iubit.
indiferent de calitatea filmelor care s-au facut in ultima vreme, romanii ar trebui sa prezinte interes pentru cinematografia lor.
constat cu mahnire ca spectatorii( unii, nu toti) refuza cu indarjire sa vizioneze un film romanesc nou, chiar si numai din curiozitate.
in schimb, pe cele vechi, care le trezesc nostalgii, le urmaresc cu placere si chiar sunt dornici sa le revada din cand in cand
nu este asta dovada faptului ca filmele astea, pe care tu le numesti mediocre, au ramas ca filme de referinta, tocmai prin faptul ca publicul le-a iubit si le iubeste in continuare?

[Pitbull]

Nu.
E doar dovada faptului cä mecanismele psiho-afective ale publicului functioneazä în anumite moduri, diferite de idealismele bine-intentionate.

[rvn]

posibil.
eu cred ca-n ziua de azi, spectatorul devine fanatic.
de-aia unele branduri scoase pe piata nasc isterii.
ce produce acest fanatism? si de ce nu e capabil si filmul romanesc sa iste asemenea manifestari extreme din partea spectatorilor?
chiar tu povesteai in cronica de la Eclipse ca exponentele genului feminin prezente la film, erau in culmea fericirii.
la unul romanesc de ce nu se intampla la fel?

[c.ghevara]

asta tot nu explica de ce filmul romanesc nu mai este iubit.
indiferent de calitatea filmelor care s-au facut in ultima vreme, romanii ar trebui sa prezinte interes pentru cinematografia lor.
constat cu mahnire ca spectatorii( unii, nu toti) refuza cu indarjire sa vizioneze un film romanesc nou, chiar si numai din curiozitate.
in schimb, pe cele vechi, care le trezesc nostalgii, le urmaresc cu placere si chiar sunt dornici sa le revada din cand in cand
nu este asta dovada faptului ca filmele astea, pe care tu le numesti mediocre, au ramas ca filme de referinta, tocmai prin faptul ca publicul le-a iubit si le iubeste in continuare?

Românii ar trebui să prezinte interes pentru cinematografia lor? Unde scrie că ar trebui? E datorie patriotică, e directivă UE? :) Poate ei nu recunosc cinematografia asta ca fiind A LOR . Nu ot spunem că X film, Y film nu e pentru public? Rvn, spune-mi un film românesc din ultimii 10-15 ani făcut pentru public! Pe de o parte nu se fac filme pentru public, iar ale care sunt declarate pentru public sunt foarte slabe şi nici nu put pe lângă concurenţa străină. Atunci, care-i cinematografia lor?
Cele vechi le trezesc nostalgii pentru că e o legătură afectivă, oarecum pavloviană... Acu 30 de ani eram tineri, viaţa era frumoasă, ne amintim cu plăcere tot ce era legat de perioadă, pentru că e "filtrat". A rămas doar senzaţia subiectivă că filmele au plăcut atunci, şi individul nu mai ţine nimeni cont de faptul că i-au plăcut pentru că nu avea altele, sau pentru că era mai "prostuţ", mai puţin exigent când avea cu 20-30 de ani mai puţine cunoştinţe şi experienţă de viaţă. ;)

[c.ghevara]

Ei, acum m-am lămurit de ce nu au filmele româneşti succes la public! #-o X_X

[keepwalking]

cred ca unul din factorii decisivi il reprezinta lipsa banilor.
orasele mari pastreaza cinematografe imense, de 900 de locuri, inghetate, care arata ca o pestera.
nimeni nu vrea sa investeasca in ele, sa dea un var, sa puna o mocheta.
toti le-ar cumpara doar cu gandul sa le darame, pentru ca, va dati seama, aceste cinematografe sunt plasate in zone centrale, demne de interes imobiliar.
ar fi alternativa multiplexurilor, dar preturile biletelor, in jur de 15 - 20 de lei sunt prohibitive, dupa buzunarul meu, de pilda.
marturisesc ca am calcat intr-o astfel de sala doar cu ocazia festivalului de la iasi:)
asadar, avem sali mari, cu bilete ieftine, de 5 - 7 lei, dar deloc primitoare, si sali relativ moderne, cu o capacitate mica, dar cu preturi foarte mari la bilete.
ambele resping publicul.

[Pitbull]

Conteazä si asta, desigur - dar pe planul doi; în fond, sälile sunt doar mijloacele, nu scopul.
In primul rând, încä nu avem nici traditia, nici profesionistii filmelor de public, si nici scoala care sä-i formeze.
Deci, dacä vom avea vreodatä o cinematografie de public adeväratä (ceea ce ar fi foarte bine)... mai e pânä atunci...!

[keepwalking]

revenind la varful de audienta numit "garcea si oltenii"...
a fost facuta si un fel de partea a doua, "trei frati de belea", cu un succes mult mai diminuat.
ce sa insemne acest lucru?
o schimbare in gusturile publicului?
si daca da, spre ce?

[danonino]

revenind la varful de audienta numit "garcea si oltenii"...
a fost facuta si un fel de partea a doua, "trei frati de belea", cu un succes mult mai diminuat.
ce sa insemne acest lucru?
o schimbare in gusturile publicului?
si daca da, spre ce?

Personajul Garcea era cunoscut. Atat.

Si aia, prosti, inculti, cu creierul neted, au bani. Aa, da, si indivizii sunt numerosi, mai bine zis" sunt majoritari.
Totul tine de prejudecati si de marketing. Nimic mai mult, nu e o chestie complexa si greu de inteles.

Scopul filmului este sa faca profit, nu sa "lumineze" publicul.

[anaemona]

Afirmatia lui A.L.S. a fost nedelicatä (ca de-atâtea ori), dar adeväratä.
Iar atitudinea lui Brâncusi, admirabilä de altfel, e sentimentalä si personalä - atât.
Hai sä le däm maselor Proust, Dostoiveski, Kundera, Bulgakov, Faulkner.
Hai sä le däm "Citizen Kane", "Stalker", "Blowup", "8 1/2", "Persona".
Acolo sä vezi cäscäturi, huiduieli si "Bäää, duce-ti-vä-n pizdele mä-tii cu cäcaturile astea, si dati-ne un Florin Salam ca lumea!"
Mäcar operele lui Brâncusi erau din piaträ si bronz - sic cu toate astea... guess what? Masa Celor 12 Apostoli e plinä de ciobituri!
Asa cä mai usor cu gregarismele si poezioarele.

Iar adevärul nu jigneste - face doar dusuri reci prostiei calde.

Pit, cred ca gresesti si afirmatia aia cum ca publicul e jos si critica e sus e urmarea unui gol de public imens. Nu mai zic ca oamenii inca isi mai rup de la gura sa-si ia o carte, sa mearga la un spectacol, adica aia care o faceau cu mai putine eforturi acum 20 de ani, dar acum au renuntat incet-incet la film si in special la filmul romanesc. Erau vremuri cind publicul era altul, cel de care vorbesc eu, o sa-mi spui ca era asa pentru ca nu exista concurenta, deci publicul inghitea ce i se dadea, dar eu zic ca inghitea mai usor sau mai scuipa ceva ce nu-i placea si atunci.

Ce am vrut sa-ti spun, experienta personala la Calauza, vazut pentru prima data intr-un cinematograf de provincie dupa 83-84, dar nu-mi amintesc exact anul. Sala era ticsita, nu aveai loc sa arunci un ac, stiu ca pe vremea aia era fobia aia cu paduchii :)) in scoala, mi-amintesc ca mi-era teama ca-n inghesuiala aia or sa se prinda ceva paduchi pe capu meu.

Film romanesc care a placut publicului: Buletin de Bucuresti. Poate sint naiva, poate eram copila cind l-am vazut, dar l-am revazut de mai multe ori si de fiecare data mi-a placut. E un film cu picioarele pe pamint, cu ceva schiopatari, dar pe ansamblu o comedie placuta. Zic de el si nu de altele pe care eu nu le-am apucat in cimatografe, doar la TV. Cind am vrut sa-l vad mi-a fost imposibil sa-l vad in orasul meu, asa ca l-am convins pe tata sa-l vedem in Bucuresti :D Singurul cinema in care mai rula, era in fundu Ferentarilor, am stat putin stresata in sala, plina de tigani, da plina si filmul rula de multe luni in Bucuresti iar pe vremea aia, ca si acum de altfel, nu prea se tinea cont de incasari, de cerinte, filmul rula un nr de saptamini, se muta de la un cinema la altul si gata. Cred ca un subiect de genul Buletinului, intr-o nota comica inca ar atrage publicul.

De fapt filmele care-mi plac din cinema-ul european/est european actual sint filme simple, cu nota comica, care-ti lasa si o portita deschisa spre un subiect mai serios si cred ca astea ar fi filmele de care are nevoie si cinema-ul romanesc, fara tragisme si mahalagisme inutile, povesti simple dar inghegate si nascute din realitate. Nu stiu cum fac cehii, chiar bulgarii ca mi se pare mai real ce vad in filmele lor. Cineastii nostri vor sa scrie roluri de "opera"-grele, profunde cind de fapt publicului i-a placut intotdeauna mai mult opereta.

[omudindulap]

Distracţia românilor pe timp de criză. Patru milioane au fost la cinematograf în primele 9 luni ale anului (http://www.gandul.info/magazin/distractia-romanilor-pe-timp-de-criza-patru-milioane-au-fost-la-cinematograf-in-primele-9-luni-ale-anului-7680955)

Se pare ca lumea inca merge la film. La filmele lor.

[anaemona]

De fapt poate fi vorba de aceiasi 200 de mii care au vazut 20 de filme, daca nu si mai multe. Ce vor sa spuna cu 4 milioane? E numarul de bilete vindute? Cum pot spune ca-i vorba de 4 milioane de oameni?

[omudindulap]

Da, la numarul de bilete vandute cred ca se refera. Ideea este ca numarul acestora a crescut cu aproape 25 % fata de anul trecut, ceea ce nu este deloc de neglijat, ba chiar imbucurator.
Ar fi fost interesant sa ne fi spus si ce procent din acestea reprezinta bilete vandute la filmele romanesti.

[keepwalking]

am fost in primavara, in luna mai, cred, la o proiectie la Victoria din Iasi a "Legaturilor bolnavicioase".
era o proiecte gratuita, in cadrul unor zile studentesti.
900 de studenti umplusera sala pana la refuz!
era o nebunie.
tot in acel calup mai fusesera incluse, in zilele urmatoare, "Eu cand vreau sa fluier, fluier" si "Tache".
posibil sa fi fost aceeasi atmosfera.
sunt convins ca afluenta imensa de public nu fusese determinata de gratuitatea vizionarii.
asadar, iata trei filme care pot reprezenta un reper despre succesul la public.

@anaemona,

da, si eu am fost de cateva ori la "Buletin de Bucuresti":)
imi placea la nebunie, mai ales inceputul, cu muzica Mirabelei Dauer, "Vantule..."

[Liviu-]

Cand eram la generala au fost date filme istorice, eu stiu ca am fost la Stefan cel Mare. Sala a fost arhiplina, dar nu datorita interesului, ci pentru ca era gratis si a beneficiat de publicitate in cadrul scolii. Imagineaza-ti tu niste pusti de generala fiind atat de interesati de un asemenea film...

Acum nu stiu daca e acelasi lucru in cazul zis de tine, dar nu cred ca ar trebui sa fii prea sigur ca gratuitatea n-ar fi un motiv bun sau "motivul".

LE: Aia 4 milioane pot fi scazuti cu usurinta la 1.5-2 milioane. Eu am fost la aprox 15 filme in cele 9 luni de ex si n-am putut merge in perioada verii (Inception a fost exceptia pentru ca am depus eu un efort in sensul asta). Sunt multe persoane care se duc de mai multe ori la acelasi film, cu atat mai mult si la alte filme.

[defav]

Afirmatia lui A.L.S. a fost nedelicatä (ca de-atâtea ori), dar adeväratä.
Iar atitudinea lui Brâncusi, admirabilä de altfel, e sentimentalä si personalä - atât.
Hai sä le däm maselor Proust, Dostoiveski, Kundera, Bulgakov, Faulkner.
Hai sä le däm "Citizen Kane", "Stalker", "Blowup", "8 1/2", "Persona".
Acolo sä vezi cäscäturi, huiduieli si "Bäää, duce-ti-vä-n pizdele mä-tii cu cäcaturile astea, si dati-ne un Florin Salam ca lumea!"
Mäcar operele lui Brâncusi erau din piaträ si bronz - sic cu toate astea... guess what? Masa Celor 12 Apostoli e plinä de ciobituri!
Asa cä mai usor cu gregarismele si poezioarele.

Iar adevärul nu jigneste - face doar dusuri reci prostiei calde.

Pit, cred ca gresesti si afirmatia aia cum ca publicul e jos si critica e sus e urmarea unui gol de public imens. Nu mai zic ca oamenii inca isi mai rup de la gura sa-si ia o carte, sa mearga la un spectacol, adica aia care o faceau cu mai putine eforturi acum 20 de ani, dar acum au renuntat incet-incet la film si in special la filmul romanesc. Erau vremuri cind publicul era altul, cel de care vorbesc eu, o sa-mi spui ca era asa pentru ca nu exista concurenta, deci publicul inghitea ce i se dadea, dar eu zic ca inghitea mai usor sau mai scuipa ceva ce nu-i placea si atunci.

Ce am vrut sa-ti spun, experienta personala la Calauza, vazut pentru prima data intr-un cinematograf de provincie dupa 83-84, dar nu-mi amintesc exact anul. Sala era ticsita, nu aveai loc sa arunci un ac, stiu ca pe vremea aia era fobia aia cu paduchii :)) in scoala, mi-amintesc ca mi-era teama ca-n inghesuiala aia or sa se prinda ceva paduchi pe capu meu.

Film romanesc care a placut publicului: Buletin de Bucuresti. Poate sint naiva, poate eram copila cind l-am vazut, dar l-am revazut de mai multe ori si de fiecare data mi-a placut. E un film cu picioarele pe pamint, cu ceva schiopatari, dar pe ansamblu o comedie placuta. Zic de el si nu de altele pe care eu nu le-am apucat in cimatografe, doar la TV. Cind am vrut sa-l vad mi-a fost imposibil sa-l vad in orasul meu, asa ca l-am convins pe tata sa-l vedem in Bucuresti :D Singurul cinema in care mai rula, era in fundu Ferentarilor, am stat putin stresata in sala, plina de tigani, da plina si filmul rula de multe luni in Bucuresti iar pe vremea aia, ca si acum de altfel, nu prea se tinea cont de incasari, de cerinte, filmul rula un nr de saptamini, se muta de la un cinema la altul si gata. Cred ca un subiect de genul Buletinului, intr-o nota comica inca ar atrage publicul.

De fapt filmele care-mi plac din cinema-ul european/est european actual sint filme simple, cu nota comica, care-ti lasa si o portita deschisa spre un subiect mai serios si cred ca astea ar fi filmele de care are nevoie si cinema-ul romanesc, fara tragisme si mahalagisme inutile, povesti simple dar inghegate si nascute din realitate. Nu stiu cum fac cehii, chiar bulgarii ca mi se pare mai real ce vad in filmele lor. Cineastii nostri vor sa scrie roluri de "opera"-grele, profunde cind de fapt publicului i-a placut intotdeauna mai mult opereta.

Interesant ce ati postat , intr-adevar Buletinele mi-au placut si mie si nu numai datorita talentului lui Mircea Diaconu sau al celorlalti, cred ca secretul succesului sta in realismul scenariului ;pe vremea aia chiar se faceau aranjamente de genul acela , era o chestie arzatoare pentru unii , la moda .
De-aia am scris asta , ci gindul ca uite, din necazurile vietii de azi se pot scoate niste scenarii comice fabuloase, romanului ii place sa faca haz de necaz. Cu conditia sa nu se cedeze tentatiei vulgarului-cum s-a tot practicat pina acum , sa fie ceva plauzibil si ar avea sanse mari sa placa. Deci un Buletin adaptat vremurilor noastre , nu stiu , mi se pare impardonabil ca nu se iveste nici un scenarist care sa priveasca problema asa, sau poate nu reusesc ei sa dea forma potrivita unui prezent care chiar ca poate oferi multe subiecte bune.O idee simpla, zic eu , dar de multe ori ideile simple , "sanatoase", fac minuni .

[rvn]

@anaemona,

da, si eu am fost de cateva ori la "Buletin de Bucuresti":)
imi placea la nebunie, mai ales inceputul, cu muzica Mirabelei Dauer, "Vantule..."

keppy,
n-am stiut pe vremea aia ca existi. luam trenul pana la Iasi, daca era cazul,ca sa ne "placa la nebunie" impreuna.
cred ca l-am vazut cel putin de 4 ori. intr-o secventa foarte scurta (atunci cand Draga si Cotescu primesc telefon de la Catrinel sa le ceara banii pentru buletin) aparea stadionul unde faceam orele de sport( ca liceul la care invatam n-avea sala) si de fiecare data stateam nemiscata sa n-o ratez.
cred ca succesul filmului n-a constat numai in jocul actorilor. scenariul n-a fost deloc slab si inca o data lansez ideea aceea ca romanului ii place sa rada atunci cand face "haz de necaz"..
un film facut in ziua de azi, cu o tema asemanatoare n-ar mai avea nici un chichirez. ar iesi o laba trista la care n-ar mai rade nici curcile,darmite spectatorii.

[Angel2010]

Cum se face ca, multe filme romanesti care au avut succes la public nu au fost agreate de critica de specialitate? De exemplu, filmele lui Sergiu Nicolaescu, atat de balacarit pe acest forum ca fiind un regizor mediocru, se jucau cu casa inchisa si faceau milioane de spectatori care stateau de cu noapte la coada la bilete sa vada un film al lui Nicolaescu?

[Lelouche]

Din ciclul - vorbi si nea Ion ca e si el om, incerc sa spun si eu citeva cuvinte.
Dupa ce am citit cu atentie cele trei pagini de expuneri, inclin foarte mult sa ii dau dreptate lui Ghevara si lui Keep. Intr-adevar, nu cred ca exista vreo "directiva" prin care sa recunoastem o nevoie acuta de cinematografie romaneasca,daca ea (cinematografia) nu ne satisface asteptarile; iar Keep aduce in prim plan o problema la fel de serioasa,cea a salilor de cinema, improprii vizionarilor si chiar a cinematografelor de provincie care achizitioneaza numai filme cu succes asigurat la public.
In alta ordine de idei, eu vad niste minusuri destul de importante in actul de expunere al cinemaului romanesc. Cineva spunea cu ceva posturi inainte ca sala de cinema e doar un mijloc. E adevarat, dar reprezinta un mijloc al draqu de important. Cind mergi sa vizionezi un film, poti sa fi tu cinefilu' cinefililor, ca daca stai pe un taburet, timpul trece,filmul curge si la sfirsit constati ca...........ti-a amortit curu. Si filmul de arta unde s-a dus? La draqu........Deci o sala de cinema trebuie sa-ti asigure totusi confortul unei vizionari relaxate. Cinematografia nu e o arta a lenei, inteleg asta, dar mi se pare normal sa o poti aprecia in conditii decente de relaxare fizica tocmai pentru a fi apt psihic. E cam ca mersul la biserica. Te inchini,te smeresti, te pocaiesti, dar daca zaci in genunchi o ora...........amorteala iti intuneca mintea. Nu tin neaparat sa intru in detalii de ordin religios sau psihologic,desi stiu ca sunt numeroase, pentru ca nu asta e motivul topicului.
In al doilea rind, printre minusuri,ar mai fi ...........actorii. Nu intru nici aici in cine stie ce profunzimi "abisale", ci ma voi referi la un singur aspect. E aproape o moda ca firmele de publicitate sa "folosesca" in reclamele sale, actori cunoscuti publicului. Asta asa, ca o garantie a produsului oferit spre consum. Ok, firma face clipul, targetul e atins sau nu, vinzarea se face sau nu. Cel care mi se pare mie ca pierde aici e........actorul. Prin reclama, actorul cistiga increderea cumparatorului vizat, dar isi pierde din pacate increderea sa in sine si in publicul viitor si trecut. Adica hai sa fim seriosi! Mai am sa-l vad pe domnul Albulescu facind reclama la pasta de lipit proteza Corega si ochii mi se vor sterpezi. Pai cum (bine se poate nu asta e neaparat problema) s-o mai privesc eu pe Maia Morgestern intr-un film "greu" (par example) cind mie imi suna in cap..............DonCafe............DonCafe....... ..
In sfirsit, cu unele afirmatii posibil sa fi exagerat,dar in mare astea mi se par mie problemele legate de cinematografia romaneasca si modul defectuos de receptare a ei.
Recunosc ca mi-au placut la nebunie : Operatiunea Monstru, Actorul si Salbaticii, Premiera, Croaziera, Nunta muta, Restul e tacere, Le concert (desi nu stiu unde sa-l incadrez : cinematografie romaneasca ori ba,desi regizorul e roman; si nu as vrea sa intru in "pacatul" de tip Herta Muller"),etc,etc

[Lelouche]

Si din nou de la nea Ion zicere, fiindca e batrin si sclerozat si mai uita una alta.
E mai degraba o chestie de rica personala. Si mai mult ca sigur ca si altii au constat (ca nu sunt unicul!). Romanul nu are o cultura comportamental-adecvata de manifestare in sala de cinema. Bine, in afara familiei, nici nu stiu modalitatea de a-ti educa acest compertament. Dar cum exista forme de decenta in ceea ce priveste o sala de concert, o sala de muzeu, etc, ma gindesc ca exista o forma de decenta si in sala de cinema. Ori la noi, ca la nimenea. O astfel de decenta nu exista.

Asta asa mai mult ca off-topic si ca ooff-personal.

[omudindulap]

Filmul, alaturi de muzica, este una dintre artele cu cea mai mare raspandire si adresabilitate, prin urmare, in sala de cinema se intalnesc toate categoriile sociale, intelectuale etc.
Teatrul, in schimb, se adreseaza, in general, unei paturi mai restranse, civilizata, educata, cultivata etc.
Pe cale de consecinta, la teatru nu se mananca pop-corn, iar in sala de cinematograf, devenit un spatiu personal, se intregesc familii, se lamuresc unele chestiuni de maxima importanta pentru membrii turmei s.a.

[Lelouche]

omuledindulap, in principiu ai dreptate. numai ca nu stiu cum draqu in sala de cinema, bunul simt si "corectitudinea" vis-a vis de "celalalt" se pierde pe undeva pe la intrare.................in univers.
Exemplul clasic de care ma lovesc de fiecare data inevitabil si imuabil : incepe filmul, lumina se stinge, trec 2-3 minute si apar intirziatii. asta nu e o problema,dar intirziatii sunt si cei mai zgomotosi. ridica rindul, se foiesc, isi scot floricelele, isi cauta sosurile aferente,sucurile, isi aseaza hainele,le cad gentile,etc. Mama ei de viata............Nu suntem cu totii obligati sa suportam toti retarzii care intirzie la film.
Si by the way, nimeni nu se mai uita in ziua de azi la genericul de final al filmului? Pe toti parca ii ridica catapulta de pe scaune............

[Pitbull]

daca stai pe un taburet, timpul trece,filmul curge si la sfirsit constati ca...........ti-a amortit curu. Si filmul de arta unde s-a dus? La draqu........Deci o sala de cinema trebuie sa-ti asigure totusi confortul unei vizionari relaxate.
Am cunoscut pe cineva care a väzut pentru prima oarä "Romeo si Julieta", de Zeffirelli, asezat pe jos lângä peretele sälii video de la Union, aproape sub ecran, pe jumätate gol, cä dacä stätea cu tricoul pe el în zäpuseala din etuva aia, ar fi lesinat de cäldurä. La sfârsit, voia neapärat sä-l joace pe Mercutio, si spera ca-n grupa mare sä aibä serbäri cu piese de Shakespeare, nu tot cu iepurasi, rätoi si ghiocei vorbitori. (Ghinion... N-a mers.)

[Lelouche]

vorbim de pasiuni sau de mase?

[omudindulap]

omuledindulap, in principiu ai dreptate. numai ca nu stiu cum draqu in sala de cinema, bunul simt si "corectitudinea" vis-a vis de "celalalt" se pierde pe undeva pe la intrare.................in univers.

Nu cred ca poti pierde ceva ce nu posezi (bun simt). Ma indoiesc de faptul ca un om civilizat isi pierde aceasta calitate odata cu intrarea in sala de cinematograf. Nu, ea pur si simplu nu exista la acele specimene de care vorbesti. E lipsa de educatie, mentalitate, cultura etc.
Si ma indoiesc ca afara se intampla altfel. Poate infirma cineva, dintre cei care-au fost si pe alte meleaguri.

[Pitbull]

vorbim de pasiuni sau de mase?
Intre grupele mijlocie si mare, nu prea poate fi vorba de pasiune cinefilä.

[Lelouche]

Pitt, probabil ca nu sunt eu prea inteligent de vreme ce nu ma prea prind de subtilitatile tale de exprimare.............

[Pitbull]

Reciteste cu atentie mesajul - sigur ai sä te prinzi. ;)

[Lelouche]

in vino veritas?

[Pitbull]

Huh? :|

[redmen]

@ omudindulap si Lelouche

Nu cred ca tine neaparat de bun simt.Sunt convins ca daca s`ar vinde popcorn in incinta unui teatru ar fi la fel.Daca cinematografele nu impun anumite reguli degeaba se plange lumea.A inceput filmul,usile se inchid si nu mai ai voie sa intri.Nu e mare filozofie.Dar cinematografele nu se pot lipsi de banii pe care ii aduce un client (sau mai multi) care intarzie.

[omudindulap]

Cu popcorn-ul poti veni si de-acasa. La teatru nu numai ca nu se mananca, dar, cu mici exceptii, nu se vorbeste. Se rade, se plange, se ofteaza, dar nu pe langa subiect. E vorba de o anumita tinuta care s-a impus si mentinut de-a lungul timpului.E cutumiar. E valabil pentru orice spatiu in care se inspira/expira arta. Arta impune respect.
Aa, la Twilight sau la Harry Potter, la filmele comerciale (so called popcorn movies), se rage, se fac gratare, insa la Cinemateca sunt convins ca situatia e cu totul alta. Evident, si aici pot exista intrusi, dar per total cred ca atmosfera e una de FILM.

[Lelouche]

Sarind cumva de la una la alta, as vrea sa amintesc si chiar sa apreciez aparitia de ceva vreme pe esplanada (era sa zic esafodul) editoriala a Film Menu. Acu', ca multi m-or improsca sau nu, asta conteaza prea putin. Eu apreciez eforturile lor depuse in slujba cinematografiei pe plaiurile mioritice. Altceva de gen, oricum nu prea avem.
Numai si daca stau sa ma gindesc ca suedezii au o biata foaie (volanta si care apare numai in format electronic) publicata de Swedish Film Institute si tot putem spune ca stam mai bine; desi in domeniul cinematografiei si a puterii de producere si promovare a filmelor suedezii stau mult mai bine.
Am amintit de Film Menu fiindca dupa parerea mea, si astfel se contribuie la educarea cinematografica a "maselor". E important as zice.

P.S. Dar poate ca ma abat de la subiect sau poate chiar bat campii. Rog sa fiti ingaduitori si sa ma corectati unde gresesc.
Parerea mea.

[Pitbull]

Film Menu e o revistä OK.
Nu mai zi "pärerea mea".

[Lelouche]

Pina la urma, ca sa revin la unele nelamuriri de-ale mele, Le Concert il includem ori ba in meandrele cinematografiei romanesti?

[rvn]

lelouche,
cred ca ai deviat de la tema initiala.
aici vorbim despre succesul la publicul larg,nu la cel care citeste revistele de cinema, ca deja acela se incadreaza la alta categorie...
nu stiu in ce masura pot influenta conditiile din cinematografe, dorinta publicului de a merge la vizionarea unui film romanesc.personal, as zice ca foarte putin, toeretic asa ar trebui.
in nici un caz nu este asta cauza declinului popularitatii acestuia, ci faptul ca romanii pur si simplu refuza sa mai ia contact cu cinema-ul autohton, conform ideii ca tot ce vine din afara e bun si ca ce se face in Romania este prost.
gresit. ieri, se discuta despre "Medalia de onoare", daca va avea succes la public sau nu.
eu nu cred ca aparitia lui Ion Iliescu pe afis va avea vreo influenta prea mare pentru a atrage spectatorii la film si chiar daca ar fi asa, multi vor refuza sa-l vada, asa cum se intampla cu majoritatea filmelor din 'noul val".
desi nu este un film cu ritm alert si actiune, "Medalia de onoare"se incadreaza la categoria "bijuterii".pacat ca publicul romanesc nu distinge cantitatea de calitate. pacat ca ne invadeaza mintea si ochii noua generatie, a filmelor incropite din desene animate sofisticate si refuzam sa acceptam ce-i al nostru, ce ne-ar emotiona si ne-ar face sa intelegem de ce filmul romanesc e apreciat de straini si hulit in tara lui.

[StefanDo]

nu mai zice

[rvn]

nu mai zice
mi s-a ridicat bann-ul sau nu?

[StefanDo]

era pentru pit

[rvn]

subtil si.. inofensiv.

[StefanDo]

n-ai inteles

[Pitbull]

Cu chin, cu vai, am înteles eu - desi a trebuit sä scormonesc.
Ideea ar fi urmätoarea:
Nu mai zice nu mai zice färä citat cu nu mai zi, când au trecut douä mesaje si-o zi de când am zis nu mai zi în loc de a zice nu mai zice.
(Wow, din asta fac exercitiu de vorbire, la actorie!)

[Lelouche]

ok rvn am inteles mesajul tau. in cazul asta, cind o sa am timp o sa initiez un topic care va face referire tot la cinematografia romaneasca, numai ca o sa ma opresc asupra modului si conditiilor de receptare proprii vizionarii unui film, cu trimiteri dese la filmul romanesc.

[rvn]

esti liber sa faci ce doresti.suntem intr-o tara libera.
dar, lelouche, discutia va fi ca si aici:invartire in jurul propriei cozi, asa ca..mai bine ramai pe pozitie si daca mai ai ceva de spus, poti spune foarte bine si aicea.

[Lelouche]

Si tot legat de subiectul cinematografie romaneasca, propun spre lectura (si poate reamintire), urmatorul articol : Dan Nutu (http://www.hotnews.ro/stiri-film-7614117-video-interviu-dan-nutu-murit-dupa-film-toata-copilaria-rugam-dumnezeu-noptile-vad-capul-mare-stalpul-patria.htm)
Ideea de a posta articolul de mai sus mi-a venit dupa ce am citit ALS (http://agenda.liternet.ro/articol/12465/Alex-Leo-Serban/Ludwig-Dan.html)

[rvn]

Dan Nutu a fost "copilul teribil" al cinema-ului romanesc in anii lui de glorie.
uite, filmele cu el au ramas si unii le urmaresc cu placere si astazi. si tot cu placere isi amintesc si de el.sunt curioasa: peste 20-30 de ani, de care filme romanesti isi va mai aminti publicul?tot de astea?si de care ACTORI?????

[redmen]

Vazut aseara "Marti,dupa Craciun".Baga in film niscai injuraturi,niste nuduri,o glumita doua despre McDonalds si Iglesias si ai succes la public.Nu o sa inteleg niciodata ce e asa de ras daca cineva injura intr`un film,sau daca vezi o pula intr`un film,si cum asta este un criteriu sa spui ca ti`a placut un film.Probabil se trage de pe vremea comunismului cand sexul era un subiect tabu.

L.E. Cineva mi`a spus mai demult ca lui ii place sa se uite la filme romanesti "pentru ca sunt cu multe injuraturi".

[rvn]

Cineva mi`a spus mai demult ca lui ii place sa se uite la filme romanesti "pentru ca sunt cu multe injuraturi".
cred ca acea persoana nu intelegea injuraturile neaose din filmele americane, ca sa-si dea seama de cate sunt acolo pe "metru patrat"(de pelicula).

[redmen]

Vazut Boogie.Nu m`a impresionat absolut deloc.Poate ar fi iesit mai bine daca ar fi fost un scurt/mediu metraj.Sonorizare proasta,imagine proasta,tremurat de camera,poveste neinteresanta.Singura chestie care mi`a placut a fost faza cu paunii si referirea in discutia celor 3 despre cei 2 prieteni ai lor,Baciu si Radulescu.

[danonino]

desi nu este un film cu ritm alert si actiune, "Medalia de onoare"se incadreaza la categoria "bijuterii".pacat ca publicul romanesc nu distinge cantitatea de calitate. pacat ca ne invadeaza mintea si ochii noua generatie, a filmelor incropite din desene animate sofisticate si refuzam sa acceptam ce-i al nostru, ce ne-ar emotiona si ne-ar face sa intelegem de ce filmul romanesc e apreciat de straini si hulit in tara lui.

Ti se pare tie ca producem filme asa de bune?

Dintre filmele aparute de dupa '90 (si vazute de mine), doar Filantropica iese in evidenta.

Filmul romanesc apare ca varianta mai lunga a unei stiri de la ora 5. Stirile de la ora 5 au mega-audienta. De ce s-ar mai duce lumea sa le vada la cinema, cand le poate vedea si la tv?

[Pitbull]

pacat ca publicul romanesc nu distinge cantitatea de calitate. pacat ca ne invadeaza mintea si ochii noua generatie, a filmelor incropite din desene animate sofisticate si refuzam sa acceptam ce-i al nostru, ce ne-ar emotiona si ne-ar face sa intelegem de ce filmul romanesc e apreciat de straini si hulit in tara lui.
Räspunsul a venit de la sine.

[rvn]

Ti se pare tie ca producem filme asa de bune?
Dintre filmele aparute de dupa '90 (si vazute de mine), doar Filantropica iese in evidenta.


hai sa-ti spun ceva, danone:
pana acum catva timp aveam niste prejudecati care constau in refuzul total de a mai vedea vreun film romanesc facut dupa 89, prejudecati fara sens, dar care puteau fi explicate prin suprasaturatia din anii comunismului.
cineva m-a convins ca nu e asa cum credeam eu.
acum incerc eu, acelasi lucru cu tine si anume sa te conving ca in Romania se fac SI FILME BUNE, nu se fac filme care se indentifica cu stirile de la ora 5. acelea sunt glumitele de sambata si duminica seara, de la tv.
de la "Filantropica" incoace s-au facut multe filme romanesti care merita vazute si apreciate si e pacat sa vorbim despre ele daca macar nu facem un efort sa mergem in sala de cinema sa le vedem , sa capatam o oarecare dimensiune a stadiului in care ne aflam ca evolutie a cinematorafiei dupa anii grei de comunism, pe care sunt convinsa ca n-ai apucat sa-i suporti, macar din punctul asta de vedere.
n-o sa insir aici vreun titlu. sunt amintite peste tot la sectiunea asta.
retine, danone: judeci pripit si mi-ar placea sa cred ca nu din cauza ignorantei.
p.s."Medalia de onoare" e un film uimitor, din toate punctele de vedere. ca sa-ti schimbi parerea gresita pe care o ai, te poti "vindeca" vizionandu-l. si apoi, ia-o in ordine descrescatoare pana la filmul lui Nae Caranfil. n-ai sa regreti, te-asigur.

[danonino]

Eu nu ma referea la Moartea domnului Lazarescu, la filmele de gen, cu drame propulsate si tinute pe ecran de stirile de la ora 5.

[rvn]

tot n-ai avea dreptate.
filmul romanesc actual nu e unul de consum.nu este digerabil.
de-aia exista discrepanta intre premiile obtinute la festivaluri si numarul de spectatori care platesc biletul ca sa-l vada.
despre asta ar trebui sa discutam, cum sa facem filme bune dar in acelasi timp si cu succes la marea masa a publicului...

[redmen]

Poa` sa scoata un regizor roman un film dupa reteta hollywoodiana,cu actiune,umor,drama efecte si tot ar fi in zadar.Criticii l`ar desfiinta total pe motiv ca romanii trebuie sa faca numai filme de arta,iar publicul roman s`ar uita la afis putin si ar zice "alt film romanesc de cacat,bag pula ma duc sa vad ce e nou pe filelist".

[rvn]

Poa` sa scoata un regizor roman un film dupa reteta hollywoodiana
si de ce trebuie sa folosim retete straine, mai ales de-alea hollywoodiene?
sarmalele si micii nu pot fi facute de americani ca sa aiba gustul din Romania, noi de ce sa incercam inutil sa vindem hot-dog la fiecare colt de strada?

[Liviu-]

Poa` sa scoata un regizor roman un film dupa reteta hollywoodiana,cu actiune,umor,drama efecte si tot ar fi in zadar.Criticii l`ar desfiinta total pe motiv ca romanii trebuie sa faca numai filme de arta,iar publicul roman s`ar uita la afis putin si ar zice "alt film romanesc de cacat,bag pula ma duc sa vad ce e nou pe filelist".

As zice ca "Filantropica" e un film facut in stil american. Nu cu actiune si efecte ce-i drept...

[Pitbull]

Regret, Liviule - dar nici nu poate fi vorba.
E rafinament de tip european clar. Stilul american e cu totul altfel.
Probabil i l-ai atribuit datoritä dinamismului si vivacitätii.

[danonino]

Ce? Ti se pare foarte folosit stilul ala? Nu stiu foarte multe filme americane care sa il fii folosit

Mie imi aduce cu cel folosit in Lord of War, desi nu e chiar omniscient Ovidiu.

Are mai putina importanta provenienta stilului. El isi face treaba in Filantropica, mentine atentia, spectatorul e acaparat de film, stabileste mai usor legatura cu personajul, creand empatie, cel ce vizioneaza devine acaparat de film.

[rvn]

cred c-ar fi o greseala sa incepem sa imitam filmele de consum americane.
ar iesi o tocanita romaneasca amestecata cu un Big Mac, de toata rusinea.
ar rade si curcile de noi, ne-am pierde identitatea( in materie de produs filme), ceea ce ar fi extrem de nasol.

[Liviu-]

Regret, Liviule - dar nici nu poate fi vorba.
E rafinament de tip european clar. Stilul american e cu totul altfel.
Probabil i l-ai atribuit datoritä dinamismului si vivacitätii.

Adevarul e ca a trecut ceva timp de cand l-am vazut si a fost o singura vizionare, dar atunci cand l-am vazut ma ducea cu gandul mereu la filmele americane, dar cand zic american nu ma refer nicidecum la stilul de dupa 90. Nu era din cauza dinamismului si a vivacitatii, dar poate ma insel eu...

Ce? Ti se pare foarte folosit stilul ala? Nu stiu foarte multe filme americane care sa il fii folosit

Nu mi-e clar cui te adresezi. Mai ales in prima parte.

[redmen]

Noi nu avem o identitate in cinematografie,cum nu avem identitate in multe alte lucruri.Este un defect al romanilor.Si oricum singurul meu criteriu este simplu : filme bune si filme proaste.Restul e o mare aberatie.

@Pitbull si Liviu : Poate nu o fi construit Filantropica pe modelul american dar e un film care l`as vedea luat si facut remake de studiourile americane,si care s`ar bucura de ceva succes.

[Pitbull]

Uite, un exemplu elocvent - vechi, ce-i drept...
Cele trei filme ale serialului cu "...ardelenii".
Tentatia de a imita stilul western (în primul rând american - dar si spaghetti sau german) era inevitabilä. Totusi, Pita si Veroiu (care atunci erau la apogeul carierei - în sens bun) au stiut s-o evite: în fiecare dintre cele trei filme, unele elemente de stil western consacrat erau preluate discret si reformulate - nu într-un stil românesc, acesta nefiind deloc definit, ci în stilurile lor personale. De-aia au si fost atât de reusite cele trei filme (în ordine descrescätoare, zic eu: "Profetul...", "Artista...", "Petrolul...").

[Lelouche]

Apropo de filmele bune romanesti. Aseara am fost la NCRR si am vazut - Ilustrate cu flori de camp.Au prezentat Mihai Fulger, Andrei Blaier si operatorul filmului. Sala a fost plina de tineri,iar domnul Blaier a fermecat cu blindetea domniei sale.
Filmul, o hilaro-drama m-a fascinat de la inceput pina la sfirsit. Din fericire cred ca este un film ce va rezista in timp, nu neaparat prin subiectul propus (desi a fost o tema importanta la vremea respectiva - '74) cit prin imagine si muzica. Mi-a placut enorm. Am simtit ca am cistigat o bucatica de suflet romanesc.
Blaier m-a incintat prin felul de a fi al domniei sale. Oricum, am avut o seara minunata.

[rvn]

ce-mi plac sezatorile! gherghef sau goblen n-ati lucrat?

[Pitbull]

Eu îmi amintesc o searä întru totul similarä din iarna lui 1976-77, la cineclubul Ecran Util, din Amzei (deasupra teatrului): erau începuturile amicitiei mele cu Blaier, un tip într-adevär cuceritor. Iar filmul e pe departe cel mai bun al lui. De remarcat cä, desi adoptä (în mod inconturnabil) pozitia oficialä anti-avort, nu e tezist, ci de o umanitate foaerte obiecvtivä.

[Lelouche]

rvn,parca nu ne bagam daca nu vedeam..............amu' stiu eu ce sa zic? sa te bag in seama, sa nuuu..........am o dilema...............

[rvn]

dilema veche?

[hellsteed]

http://www.nicosia.mae.ro/index.php?lang=en&id=119941

Ia uite ce filme mi-aduc astia in oras !

Care e acest Meekness si A second of life ?

Brilliant : Carmazan , Barna :) si acest Meekness pe care nu l-am gasit inca

[Lelouche]

hellsteed, Meekness am dedus ca este - Umilinta (http://editura.liternet.ro/carte/239/Catalin-Florin-Apostol/Umilinta.html) lui Catalin Apostol..........

[hellsteed]

hellsteed, Meekness am dedus ca este - Umilinta (http://editura.liternet.ro/carte/239/Catalin-Florin-Apostol/Umilinta.html) lui Catalin Apostol..........

Ii citisem scenariul pe Liternet astuia. Am sa ma duc sa vad ce-i de el. :)

[c.ghevara]

Poa` sa scoata un regizor roman un film dupa reteta hollywoodiana,cu actiune,umor,drama efecte si tot ar fi in zadar.Criticii l`ar desfiinta total pe motiv ca romanii trebuie sa faca numai filme de arta,iar publicul roman s`ar uita la afis putin si ar zice "alt film romanesc de cacat,bag pula ma duc sa vad ce e nou pe filelist".

As zice ca "Filantropica" e un film facut in stil american. Nu cu actiune si efecte ce-i drept...

Ceea ce se simte ca ”stil american” e scenariul. Structura e clară, respectă reguli, nu-şi bagă pula în public, încearcă să îi creeze surprize, construieşte personaje cu care să te identifici, există mize şi payback, obţine răspuns emoţional din partea spectatorului. De asta pare în stil american. Nu e nevoie de explozii, împuşcături şi chestii gogonate. Şi nu se pune problema copierii, cum scria Rvn. Americanii au săpat mai adânc în scenaristică decât alţii şi au descoperit nişte principii valabile. Nimic nu-i împiedică pe europeni (nici pe români) să le folosească, fără să copieze mecanic, fără discernământ elemente neesenţiale. Filmului american ar merita să i se mai reteze din exagerări, pentru că, din păcate, spectatorul i-a cerut tot mai multe efecte gogonate şi o îndepărtare de realism tot mai accentuată (ceva asemănător cu tabloidizarea presei), filmului românesc i-ar prinde bine mai multă fantezie şi atenţie la spectator. Nu poţi avea succes la public câtă vreme dispreţuieşti publicul. Dacă nu dai, nu poţi pretinde. :D

[Windom]

Filmul romanesc vazut la noi drept "de fitze" sau "de arta", cred ca circula prin Europa bine mersi drept film "de public". Care nu e romanesc. Publicul. La noi nu functioneaza decit reteta "film de public romanesc". Adica glume nesarate cit incape, Garcea, bascalie si autoironie retarda. Trist, dar adevarat. Se imbulzeste romanul sa-l vada pe Garcea cum ii sare basca si asta pentru ca asa a fost "educat" la teveu, in primul rind. Teveul e pepiniera publicului cinefil de la noi. Nu cred ca critica de la noi desfiinteaza un film cu succes la public doar de dragul de a-l desfiinta. Pur si simplu, avem un public care umple salile doar daca i se serveste ceva superficial. Iar un critic de film ce se respecta nu o sa laude in veci asa ceva.

[Lelouche]

Cica tinarul Caranfil, pe la liceu isi anunta parintii ca vrea sa dea la regie film. Si primeste urmatorul sfat de la tatal sau (Tudor Caranfil):
"N-ai sa intri. Un regizor trebuie sa fie in primul rind un tip solid, un munte de rezistenta fizica, iar tu esti slab ca un pui de Crevedia. Chiar daca s-ar trece peste asta, tot n-ai avea nici o sansa. Comisia de admitere e formata din regizori pe care i-am injurat ani de zile in cronicile mele, cum iti imaginezi c-or sa rateze ocazia sa se razbune? Chiar daca, printr-un miracol, te-ai strecura in facultate, ar avea ei grija sa n-o termini. Si, chiar daca ajungi s-o termini si sa te angajezi la Buftea, nu ti-ar da nimeni sa faci film. Si, chiar daca ti-ar da sa faci film, gindeste-te ce fel de film ai fi nevoit sa faci, ce mizerii ar trebui sa accepti! Si, chiar daca ar fi toti cu mintea in alta parte si ti-ar iesi un film bun, ti l-ar interzice. Dar, chiar daca nu ti l-ar interzice, ar avea grija sa nu circule decit in tara. Si, chiar daca s-ar intimpla minunea si ai reusi un mare succes international, pina la momentul respectiv iti vei fi mincat sanatatea, asa ca ce rost are?"
Mai clar de atit poate fi oare exprimat mediul in care se "misca" cinematografia romaneasca. S-o fi schimbat ceva semnificativ dincolo de cele exprimate de Tudor Caranfil?
Ok, Nae Caranfil chiar a reusit sa faca film. Insa, nu ar trebui sa ne puna pe ginduri faptul ca mai toate sunt coproductii? (intrebarea nu trebuie citita neaparat in cheie materiala, desi acest aspect sunt constient ca e foarte important).

P.S. Sursa citatului de mai sus AICI (http://www.librarie.net/carti/76140/Noul-val-cinematografia-romaneasca-Mihai-Fulger)

[rvn]

pentru ca asa a fost "educat" la teveu, in primul rind. Teveul e pepiniera publicului cinefil de la noi. Nu cred ca critica de la noi desfiinteaza un film cu succes la public doar de dragul de a-l desfiinta. Pur si simplu, avem un public care umple salile doar daca i se serveste ceva superficial. Iar un critic de film ce se respecta nu o sa laude in veci asa ceva.

trist si adevarat.
cu o mica adnotare. e vorba mai ales de publicul tanar,cel sub 30 de ani. anii grei de interdictie comunista ne-au facut sa fim avizi de televizor. in plus, tv-ul e cel mai ieftin mod de a petrece timpul liber(atunci cand n-ai minte si bani).televiziunile, in goana lor dupa audienta n-au tinut cont de limitele bunului simt.scopul lor n-a fost sa educe ci din contra, sa ofere telespectatorului ceea ce-si dorea. in conditiile astea, cinemaul ce mai poate face?
mai nimic. asista neputincios la degradarea continua a gusturilor publicului, care public in mare parte, n-a vazut si n-a citit nimic.

[Pitbull]

televiziunile, in goana lor dupa audienta n-au tinut cont de limitele bunului simt.scopul lor n-a fost sa educe ci din contra, sa ofere telespectatorului ceea ce-si dorea.
O dihotomie pe teritoriul cäreia nu voi obosi niciodatä sä lupt.
...Mai ales cä, în ultima vreme, s-a remarcat un val foarte agresiv de slugi ale conceptiei rudimentare si triviale care spune: "nimeni n-are dreptu' sä educe publicul, trebuie doar sä-i dati ce vrea!"

[Lelouche]

Sa inteleg ca eludarea e o forma de acceptare? Atunci,asa sa fie...........

[rvn]

Noi nu avem o identitate in cinematografie,cum nu avem identitate in multe alte lucruri

identitate avem! cred ca am castigat de mult respectul lumii bune a cinematografiei( cel putin in Europa).n-avem industrie. cu asta as fi de acord. si nici n-avem perspectiva unei asemenea expansiuni cinematografice in viitorul apropiat, da' nu-i bai. nu putem avea pretentii exagerate. macar sa incepem incet-incet sa ne debarasam de dinozauri cu vechile lor metode cu tot.

[c.ghevara]

Cu o condiţie. Cei tineri să nu jinduiască să devină noii dinozauri, cei mai noi dinozauri etc. :D

[rvn]

asta n-ar fi grav, atata timp cat exista competitie reala.
pana la urma, toti avem o perioada de glorie. daca nu profitam de potentialul maxim de creativitate in timpul ei, degeaba ne mai inscriem in cursa...
vom ramane codasi.

[teo_k3]

Nu suntem " slugi ale conceptiei rudimentare........." suntem pur si simplu oameni cu alte gusturi. Pentru fiecare film de arta ar fi frumos sa faceti cel putin un film comercial.
NU se poate? Voi vreti sa faceti doar filme de arta? .....(:|

[Windom]

Pina la urma, depinde de "capacitatea de asimilare" a fiecaruia. Pentru unii, toate filmele e de arta...
":-O Buei, ce plm, ma uit de un sfert de ora la Bucur cum sta si maninca - bag picioru', asta-i film de arta. Wtf?:-O Io am venit aici mînat de cele mai nobile intentii, io vreau sa fiu entertained.:(( I'm not here to think, god dammit...X( Give me my mothafuckin' money backX( .

Shiiiiiiiiiiit, my head hurts#-o .

...never set foot in this place again...

ever...[-(

...filosofi...

'tu-vă muma-n cur...>:P"

[Angel2010]

Mai exista vre-un regizor roman pe care sa il intereseze succesul filmelor romanesti la publicul roman? Pe toti ii intereseaza cum sa faca filme pe placul festivalurilor straine unde sa inhate premii...

[c.ghevara]

televiziunile, in goana lor dupa audienta n-au tinut cont de limitele bunului simt.scopul lor n-a fost sa educe ci din contra, sa ofere telespectatorului ceea ce-si dorea.
O dihotomie pe teritoriul cäreia nu voi obosi niciodatä sä lupt.
...Mai ales cä, în ultima vreme, s-a remarcat un val foarte agresiv de slugi ale conceptiei rudimentare si triviale care spune: "nimeni n-are dreptu' sä educe publicul, trebuie doar sä-i dati ce vrea!"

Slugile cui? Ale concepţiei rudimentare? Ce stăpân de slugi poate fi concepţia! Şi ăia care vor să educe publicul cu forţa ale cui slugi sunt? :)


Teo, un raport sănătos ar fi cam de un film de artă, la 20 de filme pentru public. La noi nu prea e nici măcar invers. Dar şi filmul pentru public ar trebui să fie de nivel bun. E o frecţie inutilă să vrei să educi publicul cu filme de artă. Trebuie să-l educi cu filme de public BUNE!

[Windom]

Cind "a educa" şi "a forţa" apar în aceeaşi propoziţie, e ceva putred în Danemarca.

[danonino]

Pina la urma, depinde de "capacitatea de asimilare" a fiecaruia. Pentru unii, toate filmele e de arta...
":-O Buei, ce plm, ma uit de un sfert de ora la Bucur cum sta si maninca - bag picioru', asta-i film de arta. Wtf?:-O Io am venit aici mînat de cele mai nobile intentii, io vreau sa fiu entertained.:(( I'm not here to think, god dammit...X( Give me my mothafuckin' money backX( .

Shiiiiiiiiiiit, my head hurts#-o .

...never set foot in this place again...

ever...[-(

...filosofi...

'tu-vă muma-n cur...>:P"


Nu stiu care o fi arta in a manca o ciorba timp de o juma de ora. Nu inteleg ce vrea sa demonstreze.
Acele pauze lungi trebuie sa aiba o incarcatura emotionala sau sa sublinieze o stare a personajului.

[Windom]

Există destulă încărcătură emoţională acolo, dar o poţi detecta doar dacă ai radarul pe frecvenţa potrivită. Unii sînt deschişi la aşa ceva, alţii nu, asta e totul. Nu-i un defect din naştere.

[hellsteed]

Există destulă încărcătură emoţională acolo, dar o poţi detecta doar dacă ai radarul pe frecvenţa potrivită. Unii sînt deschişi la aşa ceva, alţii nu, asta e totul. Nu-i un defect din naştere.

Ca si in secventa din " Eu cand vreau sa... " cand ii filmeaza ceafa vreun minut. :)

[c.ghevara]

Windom, încărcătura aia emoţională îl emoţionează pe spectator în vreun fel? Cel care emite un mesaj trebuie să îl emită pe frecvenţa potrivită. Altfel, sună cam aşa: ”Eu emit pe ce frecvenţă am chef. Dacă e cineva pe frecvenţa aia, bine, dacă nu, nu.” Dacă nu ai emis mesajul tău pe frecvenţa publicului, nu poţi acuza publicul că nu te pricepe, că nu te place. Nu publicul e de vină dacă autorul nu are succes de public! :D

Da, nu e defect din naştere. Contează nu doar dacă eşti deschis, ci şi pragul. E ca şi cum în întuneric, ochii ţi se obişnuiesc, şi poţi vedea ceea ce nu vedeai iniţial. Dacă te tot uiţi la filme cu încărcătură emoţională redusă, ajungi să le apreciezi pe cele care au, cât de cât, ceva.

[bremen1980]

Trebuie sa recunoastem ca la noi situatia filmelor este anormala .In mod obisnuit ar trebui sa avem o piramida :la baza cu multe filme pentru popor si spre virf cu putine filme pentru cinefili .La noi este invers ,toti regizorii dorind sa rupa in doua poporul cu cadre de 15 minute in care urmarim o musca cum zboara pe nasul unui nene.E bine ca exista filme pretentioase dar cine are '' grije '' si de bietul popor ??? Poporul poate fi luat in bascalie dar sa nu uitam ca el plateste (prin impozite ) si are si el dreptul la filmele lui.Vrea B.D.-uri ,Moldovani ,Miclovani ,litoral ,fufe ,pai sa-i dam .

[Windom]

Ok, să luăm secvenţa de care vorbeam, cu Bucur la masă. 90% din public se plictiseşte. Consideră că sînt mişmaşuri artsy-fartsy, material de labă pentru criticul cu nasul pe sus. 10% poate descoperă totuşi ceva în timpul ăla (aparent) "mort" - rutină, o răceală în relaţia de cuplu sau mai ştiu eu ce-i place individului să vadă. Maybe he's right, maybe he's full of shit... Contează că analizează, că-şi pune întrebări. Dacă Bucur se punea la masă iar camera rămînea pe el 1 minut, treceai peste şi o uitai în secunda următoare. Dar aşa, scena respectivă mai reuşeşte o trăsătură de condei în creionarea respectivului personaj. Sînt chestii mărunte dar care contribuie pînă la urmă, adunate, la evidenţierea caracterului personajului principal.
Corect: dacă sînt auteur, emit pe respectiva frecvenţă ce vrea muschii mei. Dacă sînt business man în straie de regizor, mă uit mai întîi din ce direcţie bate vîntul, emit, apoi număr banii...

[c.ghevara]

Bremen,
Publicul vrea BD, litoral, fufe, din motiv că în categoria filmului pentru public nu i s-a oferit altceva mai bun. Autorii filmelor de public ar trebuie să trateze realizarea cu aceeaşi seriozitate cu care este tratată producţia unui film de artă.

Windom,
Corect: cu condiţia să nu te revolţi după aia, că n-ai ce număra, că publicul e prost şi nu dă banii pe marfa ta. Nu poţi fi şi cu p... în c... şi cu sufletul în rai. E vorba de succesul de public.

[Windom]

Poporul poate fi luat in bascalie dar sa nu uitam ca el plateste (prin impozite ) si are si el dreptul la filmele lui.Vrea B.D.-uri ,Moldovani ,Miclovani ,litoral ,fufe ,pai sa-i dam .
Să-i dăm, dar să nu ne lăudăm dup-aia că i-am servit inepţii. Poate dup-aia cere ştiri de la 5 de 3 ore, manele şi execuţii 24/24. Şi iar îi dăm. Că cere.

[Lecart]

Dar s-a facut pe undeva un studiu, un sondaj, sa vedem exact ce asteptari are publicul? Nu stiu cati s-ar (mai) omori pentru un BD, acum..

[Windom]

Daca in America scoate Jarmusch un film ce se dovedeste a major flop la public, nu sar americanii să-l convertească la comercial. Asteapta urmatorul Bruckheimer. Ei îl au, noi încă nu, doar unul mai mic şi mai bătrîn.:D Ce-i mai păgubos pînă la urmă: să-i convertim pe artişti la comercial sau să aşteptăm să vedem de unde sare iepurele? E catastrofa daca nu sare?

[c.ghevara]

E mai uşor, mai puţin păgubos, ba chiar mai economicos să-i convertim pe artişti la comercial, decât să convertim publicul la artă, believe me! :))

Nu e catastrofă dacă nu sare iepurele... Doar că mai trec 20 de ani ca să constaţi că tot n-ai industrie cinematografică, şi că sub pretextul nobil al subvenţionării artei, se împrăştie banii publici (ai publicului) unor găşti.

[danonino]

Ok, să luăm secvenţa de care vorbeam, cu Bucur la masă. 90% din public se plictiseşte. Consideră că sînt mişmaşuri artsy-fartsy, material de labă pentru criticul cu nasul pe sus. 10% poate descoperă totuşi ceva în timpul ăla (aparent) "mort" - rutină, o răceală în relaţia de cuplu sau mai ştiu eu ce-i place individului să vadă. Maybe he's right, maybe he's full of shit... Contează că analizează, că-şi pune întrebări. Dacă Bucur se punea la masă iar camera rămînea pe el 1 minut, treceai peste şi o uitai în secunda următoare. Dar aşa, scena respectivă mai reuşeşte o trăsătură de condei în creionarea respectivului personaj. Sînt chestii mărunte dar care contribuie pînă la urmă, adunate, la evidenţierea caracterului personajului principal.
Corect: dacă sînt auteur, emit pe respectiva frecvenţă ce vrea muschii mei. Dacă sînt business man în straie de regizor, mă uit mai întîi din ce direcţie bate vîntul, emit, apoi număr banii...

Prin faptul ca un individ mananca greu o ciorba, deduci ca se cearta cu femeia?

Eu stiu... am vazut Le Samourai cu Alain Delon, film cu multe pauze de efect si putin dialog. Acele pauze era extraordinar de bine gandite si redate, exprimau o stare, un sentiment al personajului. Consider ca pauza ar trebuie sa fie o aluzie perceptibila si logica.

[teo_k3]

In opinia unui om deschis la mine "poate" e mai usor sa-i convertim pe artisti la comercial, dar totusi, sa pastram o anumita latura artistica a filmului.
In opinia unui critic, acest lucru este imposibil, "comercialul trebuie convertit la arta". :(( :-O

[omudindulap]

Un artist veritabil nu se converteste, el isi urmeaza propria cale, nu tine cont de trend sau mai stiu eu cine/ce.

[Pitbull]

Un artist veritabil nu se converteste, el isi urmeaza propria cale, nu tine cont de trend sau mai stiu eu cine/ce.
SIMPLU SI ADEVARAT.

[Windom]

Prin faptul ca un individ mananca greu o ciorba, deduci ca se cearta cu femeia?
Nu neaparat, dar iti dai seama ca exista acolo o anumita sictireala: el cu ale lui, ea cu lalaielile ei lacrimogene. De nu era asa, baga o scena de sex torid pe masa aia de bucatarie - vedeai atunci succes la public...

[rvn]

De nu era asa, baga o scena de sex torid pe masa aia de bucatarie - vedeai atunci succes la public...
aoleu! nu era pericol sa zica lumea c-au imitat un film si doi actori care n-are rost sa-i mai amintesc aici?

[Lelouche]

rvn, azi e miercuri...........insinuezi ceva legat de ziua de ieri? sic

[teo_k3]

Un artist veritabil este acela care poate produce atat "arta" cat si "comercial".
Un artist veritabil nu se ascunde doar in spatele filmului de arta :D

[omudindulap]

Conform teoriei tale, Lynch nu e un artist veritabil, nu? :-bd

[Windom]

Un artist produce arta, un comerciant face comert. Printr-un fericit concurs de imprejurari, un artist poate avea succes comercial fara a-si trada convingerile. Dar un comerciant nu va ajunge in veci artist.

[anaemona]

Eu zic ca Blue Velvet, Wild at heat, chiar MD si chiar TP mai putin sfirsitul sint comerciale, adica au placut/plac unui public larg, nicidecum nu o spun intr-un sens negativ.

[omudindulap]

Cu un buget de 6 mil $, Blue Velvet-ul a avut incasari de 700 000 $ in primul week-end (deci lumea nu prea s-a inghesuit sa-l vada).
In acelasi an,1986, Aliens, cu un buget de 18 mil $, a avut incasari de 10 mil $ numai in primul week-end.
Deci? Cat de comerciale sunt filmele lui Lynch?

[rvn]

voi credeti ca singurul criteriu dupa care se evalueaza succesul sunt incasarile?
sau acesta este mai degraba cel mai relevant?
un film comercial are o aparitie meteorica. de obicei, are incasari ametitoare in primele saptamani de la lansare, dupa cateva luni este rasuflat, publicul este atat de suprasaturat de reclama facuta respectivului, incat deja producatorii se gandesc la alt concept cu care sa dea lovitura pe piata,cel putin la acelasi nivel.
filmul de arta n-o sa aiba niciodata traseul asta. nu beneficiaza de reclama agresiva, nici macar nu cred ca intra in vreun top al incasarilor, in schimb primeste aprecierea publicului elevat si a criticii.
deci,se pot imbina cele doua? in cinema-ul romanesc actual e greu.

[omudindulap]

Cand vorbim de artistic vs. comercial, unul dintre cele mai importante criterii prin care pozitionam un film intr-o categorie sau alta il reprezinta incasarile.
Incercam doar sa-i demonstrez Anaemonei ca filmele lui Lynch nu sunt comerciale, spre deosebire de cele ale lui Cameron, de exemplu.
Era vorba de succesul la public, succesul de casa, nu de valoarea artistica a filmului.

Atentie, comercial nu este sinonim cu necalitativ, pentru ca atat Transformers, cat si Inception sau Matrix sunt filme comerciale, dar de cu totul alt calibru.

[rvn]

ai dreptate in ceea ce spui.
dar, uite, din cauza goanei dupa incasari, aproape ca filmele care au aparut pe piata in ultimele luni nici nu mai seamana a "filme artistice". aproape toate sunt facaturi de imagini 3d senzationale. adevaratele filme se fac cu ACTORI.
intre un Matrix, Transformers, Inception sau cine stie ce alte bazaconii, aleg sa ma uit la Medalia de onoare. Rebengiuc e de nu stiu cate ori mai bun si niciodata efectele vizuale de milioane de dolari din filmele americane n-or sa reuseasca transmita spectatorului ceea ce transmite un actor de talia lui.

[buticut]

Un artist produce arta, un comerciant face comert. Printr-un fericit concurs de imprejurari, un artist poate avea succes comercial fara a-si trada convingerile. Dar un comerciant nu va ajunge in veci artist.
+1

Lynch nu e comercial, are cel mult un cult-following in genul Ed Wood-ului lui Tim Burton sau chiar al lui Edward D. Wood Jr. himself. Succesul in mare parte e evaluat dupa incasari. Ca succesul nu e mereu sinonimul calitatii, asta e deja o alta poveste. Asa cum spunea si omudindulap, la randul sau, comercial nu inseamna neaparat necalitativ.

Pentru mine:

Succes = $$$ box office

Capodopera = winner in the battle against time. Se poate ca un film sa nu fie considerat capodopera la momentul lansarii, ci abia mai tarziu, dar "capodopera" inseamna automat un film nemuritor, fiindca din moment ce un film este calificat asa din prima, din a doua :P, oricat de mult timp ar trece, nimeni si nimic nu-i va putea schimba acest statut. Ce este o capodopera azi, va fi si peste 50 de ani, asa cum si ce poate nu este considerat acum o capodopera, va fi peste 50 de ani. Bottom line: o capodopera va fi mereu o capodopera.

Film de Arta = un film care reflecta viziunea artistica a celui care il face, fara sa se compromita de dragul $$$ sau pe scurt, "Eu va dau ce vreau eu. Daca va place, bine, daca nu, nu. Macar am incercat!" Am mai spus asta mai demult, nu cred ca vreun regizor isi propune vreodata sa faca un film de arta care sa aiba incasari de toata jena. Fiecare din noi aspira la succes, ca nu se intampla, asta e. Normal ca ei si-ar dori un public-tinta format din cat mai multe persoane; filmele sunt facute pentru toti, nu doar pentru o anumita categorie de persoane. Ca nu toti se conecteaza cu filmul....ata ete. Filmul artistic nu raspunde cerintelor de pe "piata", ci incearca sa convinga piata sa raspunda la ceea ce el ii ofera.

Film Comercial = Un film cu un buget mare, care se adreseaza unui public-tinta numeros, insa care nu doar i se adreseaza, ci si face tot posibilul sa il atraga printr-o campanie de marketing costisitoare. Asta e una din diferentele dintre un film de arta si un film comercial - ambele se adreseaza tuturor, dar in timp ce in cazul filmului de arta nu se asteapta mare lucru din partea publicului, in cazul filmului comercial, nu doar ca se asteapta, ci se si "forteaza". La filmul comercial, entertainment-ul e cuvantul-cheie.

adevaratele filme se fac cu ACTORI. Actoria e o meserie, la urma-urmei si asa cum un average-joe cateodata nu face tot ceea ce ii place la locul de munca, asa si un actor poate sa aleaga roluri din necesitate, ca sa aiba cu ce isi ocupa timpul. In actorie nu ai norocul de a alege mereu rolurile care ti se potrivesc ca o manusa si uneori alegi orice, doar ca sa ai de lucru. Faptul ca un actor valoros apare intr-un blockbuster nu-i diminueaza din calitati, mai ales daca el continua sa fie at the top of his game. Johnny Depp de exemplu - NU toate filmele cu el sunt bune, insa el este bun in toate si asta e o mica-mare diferenta ;). E un ACTOR cu majuscule, ba chiar mai mult, un artist in toata extensia cuvantului. Ultimele lui filme au avut incasari de sute de milioane - so what? Succesul de care se bucura acum e rezultatul a peste 20 de ani de munca si il merita pe depplin. Nu e un sell-out. Sell-out-ul e cel care alege roluri fiind motivat doar de BANI, insa la Johnny energia lui debordanta te convinge de faptul ca intr-adevar ii place ceea ce face.

[rvn]

filmul comercial se ajuta si de "accesorii".in angrenajul unei asemenea afaceri intra multe branduri care-si fac reclama prin intermediul ei. de fapt, la un moment dat nici nu mai are importanta prea mare ce se intampla pe ecran. conteaza masinile pe care le conduc actorii, hainele lor, ochelarii de soare, stilul tunsorilor si eventual marca lentilelor de contact...
asistam la o degenerare masiva a termenului clasic de "film".

[buticut]

Filmul comercial se forteaza din greu. La Filmul de Arta, exista dorinta de a avea succes, dar asteptarile sunt in mare parte reduse.


asistam la o degenerare masiva a termenului clasic de "film".

Asa cum din pacate, mai nou se confunda si "artistul" cu "actorul", cand de fapt cei doi termeni sunt cu totul diferiti.

[c.ghevara]

Îmi plac filmele lui Lynch. Nu ştiu dacă el a intenţionat să facă filme comerciale, dar a reuşit să facă filme vandabile. Totul a început în momentul în care cinefilii şi snobii, atraşi de momeala că face filme necomerciale, s-au constituit într-o pătură destul de groasă pentru a-i asigura popularitatea.
Îmi amintesc cât de ameţit de şoc, intrigat, ba chiar, enervat am ieşit de la Wild at Heart în 90... :D "Ce naiba a fost asta? Ăsta-şi bate joc de mine sau e idiot? Ce drac vrea Lynch ăsta cu toate clişeele alea? Ăia de la Cannes s-au prostit de tot?" Abia la al treilea episod din Twin Peaks m-am prins ce face pehlivanul :))
Dar tare mă tem că în zona asta săpăm degeaba pentru a afla ceva despre succesul la public al filmelor româneşti...

[rvn]

ceea ce mi se pare ingrijorator e ca filmul de arta e pe cale de disparitie. cei care trebuie sa-si recupereze banii investiti in ecrane trimidensionale il sufoca. stiu cum si bineinteles ca asta e necesar pentru protectia afacerii lor.

[omudindulap]

Din fericire, eu gust, in aproximativ aceeasi masura, un Nolan sau Tarantino, un Lynch sau Burton, un Malle sau Truffault. Daca, prin absurd, filmul de arta va deveni/devine o specie rara, pot oricand sa ma intorc la cele de odinioara, caci am atatea filme de vazut, incepand cu anii 50-60.
Sunt acoperit.
Dar am deviat de la subiect. Filmul romanesc. Incotro?!

[rvn]

607
608
propun sa-i intrebam pe ei.poate de acolo de sus, din ceruri, au o viziune mai buna asupra cinematografiei romanesti.
asemenea actori n-ar trebui uitati niciodata. cu ei se faceau filme romanesti indragite de public.
si cu succes. comercial sau necomercial. succesul era din DRAGOSTE. care nu mai exista.
s-a pierdut undeva, pe drum...

[buticut]

Nu stiu incotro...dar trebuie:

- mai multi bani bagati in campania de marketing
- ca filmele sa fie mai "generos" finantate
- trailere mai "atragatoare". Americanii fac un trailer bici din orice cacat de film
- sa abordeze din cand in cand subiecte mai accesibile


...printre altele

In primul rand insa, mentalitatea noastra e problema. Cand auzim de film romanesc, automat ne gandim la unul plictisitor si lent si multi fug de ele ca Satana de tamaie.

[rvn]

In primul rand insa, mentalitatea noastra e problema. Cand auzim de film romanesc, automat ne gandim la unul plictisitor si lent si multi fug de ele ca Satana de tamaie.

ooooooooooooh, booty.
asta e si of-ul meu! de-asta am tot zis si la inceput. CUM SA FACEM SA NU MAI EXISTE DEZINTERES DIN START?

[Windom]

Lynch a rupt gura tirgului cu Eraserhead (Capodopera de Arta, na c-am zis-o>:) ). Apoi a fost luat in vizor de Mel Brooks, care i-a oferit The Elephant Man. Ambele filme nu prea au prins la public. Dar omul a cistigat increderea producatorilor. Care producatori au incercat the turning, convertirea de care vorbeam.:D I-au zis, frecindu-si miinile - hai nene, lasa tu chestiile astea artistice la o parte, ca-ti dam noi pe mina un blockbuster. Si astfel ajungem la Dune. Major flop. Lynch renunta la biznis, isi da jos hamurile si lasa caruta hollywoodiana in drum. Vine Blue Velvet, gratie lui de Laurentiis (R.I.P), care continua sa aiba incredere in el. Filmul il lanseaza pe Lynch pe orbita, e un film cu succes la public, datorita mai ales lui Hopper - nu exista inca un trademark Lynch care sa atraga norodul. Acesta apare odata cu Twin Peaks, care inregistreaza un imens succes la public, datorita faptului ca reuseste sa imbrace stilul lynchian deja format intr-un ambalaj de soap-opera extrem de accesibil.
Odata cu Twin Peaks, Lynch da o dubla lovitura: isi consolideaza publicul sau pe de o parte si reuseste sa atraga si restul lumii, astfel incit si ala care n-a auzit de Eraserhead o fie curios sa vada, dupa TP, ce-i mai trece omului asta cu freza cool prin cap. Asadar, da, Lynch are succes la public tocmai datorita faptului ca provoaca respectivul public cu fiecare nou film. De altfel, e si considerat a fi cel mai comercial auteur american.

Scuze de off, back on...

[buticut]

Vine Blue Velvet, gratie lui de Laurentiis (R.I.P), care continua sa aiba incredere in el.
Avem nevoie de asemenea oameni curajosi, care sa sprijine un proiect nebunesc, chiar daca o fac singuri. Nimeni nu are incredere in filmul romanesc, deci nimeni nu se aventureaza sa arunce cu bani in publicitate.



In primul rand insa, mentalitatea noastra e problema. Cand auzim de film romanesc, automat ne gandim la unul plictisitor si lent si multi fug de ele ca Satana de tamaie.
ooooooooooooh, booty.
asta e si of-ul meu! de-asta am tot zis si la inceput. CUM SA FACEM SA NU MAI EXISTE DEZINTERES DIN START?

Thing is, e un oarecare dezinteres general. Intr-adevar, ceva mai accentuat pe meleagurile noastre, dar filmele romanesti sunt primite aproximativ la fel si de publicul de afara. Si daca filmul in cauza ar fi american si nu romanesc, tot nu s-ar inghesui lumea sa il vada. Singura sansa probabil e sa schimbam ambalajul...

[rvn]

=buticut Singura sansa probabil e sa schimbam ambalajul...
cand am incercat sa facem asta,timid si cu bun simt, au fost aruncate sudalmi asupra crtiticillor, acuzati ca au laudat exagerat autorii.

[ricutza]

asistam la o degenerare masiva a termenului clasic de "film".


yup. cel putin de cand face Greenaway filme.
dar n-are neaprat legatura cu filmele comerciale...

[ricutza]

ceea ce mi se pare ingrijorator e ca filmul de arta e pe cale de disparitie. cei care trebuie sa-si recupereze banii investiti in ecrane trimidensionale il sufoca. stiu cum si bineinteles ca asta e necesar pentru protectia afacerii lor.

filmul pentru trei spectatori in sala ar trebui sa dispara intr-adevar. Dar nici macar asta n-o sa se intample!

Sa fim seriosi, atata vreme cat vor fi cineasti cu bani, vor exista si cineasti fara bani. Si cum cineastii fara bani nu vor putea executa lucrari comparabile cu cele ale regizorilor cu bani, se vor refugia in arta.
Deci daca dispar filmele de arta inseamna ca in prealabil au disparut filmele comerciale, caz in care zic eu ca avem probleme mult mai grave.

[Windom]

filmul pentru trei spectatori in sala ar trebui sa dispara intr-adevar.
Ha?:-O Da' ce ti-a facut de vrei sa dispara? De cind e conditionata calitatea unui film de numarul spectatorilor in sala? Ce are de-a face filmul cu sala? Poate eu sint un regizor pizdos caruia ii place sa-si lanseze filmele direct pe home video, sa aiba parte de ele doar cei alesi nu toti fraierii mincatori de popcorn. Inainte de a se inchide cinematograful nostru, de multe ori eram singurul care mergea la film, la fel se intimpla si in Mures, la defunctul "Tineretului". Cu toate acestea, nu erau filme "pe cale de disparitie", dar nu asta e problema. Vorbeai de Greenaway. Pai daca omul isi lanseaza un film in circuitul cinematografelor de la noi, face mai mult de 3 oameni in sala? Nu cred, romanu' e predispus la intindere neuronala... Asadar, ar trebui sa dispara? Wtf, sa dispara si Bergman, Fellini, Tarkowski, Cassavetes, ca si pe astia i-a durut in cur de incasari...

Si cum cineastii fara bani nu vor putea executa lucrari comparabile cu cele ale regizorilor cu bani, se vor refugia in arta.
Ha?:-O Singurul motiv pentru care avem filme de arta e deoarece exista regizori rupti in cur? Eu nu vad deloc arta ca pe un refugiu. E un dar, acela de a face arta, cu care te nasti sau nu. In schimb vad comercialul drept un refugiu pentru un artist ratat.

[teo_k3]

A Beautiful Mind - atat comercial cat si arta.
Se pare ca in acest caz comercialul nu este un refugiu pentru un artist ratat.
Un artist veritabil (Russell Crowe,.....) poate produce atat "arta" cat si "comercial".

Ne ascundem in spatele filmului de arta din incapacitatea de a mai produce "comercial".
Ne plangem ca avem salile de cinema aprope goale dar nu vrem sa schimbam nimic, nu vrem nici macar sa combinam arta cu comercialul.

A filma ceafa unui individ 3 minute, a filma pe altul pe veceu 5 minute, ...... nu inseamna arta.
Un film de arta este acela care te fece sa "simti un nod in gat", este acela care iti transmite o emotie .......

Vreau sa stiu cate filme "de arta romaneasca" s-ar mai face daca CNC-ul nu ar mai da bani. Am impresia ca toti se inghesuie doar pentru ciolanul dat de CNC si nu o fac de dragul artei.

[Windom]

As indrazni sa merg pina acolo incit sa afirm ca discutiile astea anoste despre succes la public si incasari s-ar potrivi mai bine pe Money Channel ori pe site-ul revistei Capital, nu pe un forum de cinema. N-au legatura cu A Saptea Arta, in adevaratul inteles al sintagmei, nu in cel pervertit. Daca ajungem sa bocim faptul ca se face arta in detrimentul banilor, pe un forum care mai deunazi era pe locul intii, parca, in topul forumurilor de cultura, ceva nu-i in regula.

[buticut]

Poate eu sint un regizor pizdos caruia ii place sa-si lanseze filmele direct pe home video, sa aiba parte de ele doar cei alesi nu toti fraierii mincatori de popcorn.
There is no such thing as "the chosen ones". O fi pizdos regizorul, dar din ceva trebuie si el sa traiasca si nu cred ca filmele Straight-to-DVD sunt scopul lui suprem. Cred ca toti regizorii...sau oricum, majoritatea, au aceleasi aspiratii, insa asteptari diferite de la public.


Vorbeai de Greenaway. Pai daca omul isi lanseaza un film in circuitul cinematografelor de la noi, face mai mult de 3 oameni in sala?
Dar in State sau in alta parte ar face mult mai multi bani? Ce nu prinde la noi, cam nici afara nu prinde.


Si cum cineastii fara bani nu vor putea executa lucrari comparabile cu cele ale regizorilor cu bani, se vor refugia in arta.

Ha?:-O Singurul motiv pentru care avem filme de arta e deoarece exista regizori rupti in cur? Eu nu vad deloc arta ca pe un refugiu. E un dar, acela de a face arta, cu care te nasti sau nu. In schimb vad comercialul drept un refugiu pentru un artist ratat.
Regizorii fara bani sunt nevoiti sa improvizeze, in schimb celora cu bani li se pune mai totul pe tava. Arta se naste in mare parte si datorita improvizatiilor, a oamenilor care fac bici din cacat. Intr-adevar, arta e un dar care poate nici macar prin munca asidua nu se poate dobandi - ori il ai, ori nu. Majoritatea filmelor pe care noi le consideram "de arta" au fost facute cu resurse minime. Cand nu ai bani, esti minutios si calculat, folosind fiecare cent cum poti tu mai bine.

In schimb vad comercialul drept un refugiu pentru un artist ratat.
Spune-i asta lui Tarantino. Incasarile lui IB = bugetul lui x 5. Un film highly entertaining, comercial pana in maduva oaselor si totusi, Tarantino e un artist ratat minus "ratat".

A Beautiful Mind - atat comercial cat si arta.
A Beautiful Mind comercial :-O? No way! Doar pentru ca a avut incasari bune, nu inseamna ca e comercial. Daca un film e labeled (apropo, nu sunt fanul etichetarilor) ca fiind "comercial", inseamna din start ca se vrea a fi entertaining (spun "se vrea" pentru ca de multe ori nu le iese). Filmul comercial e un crowd-pleaser si cei care il fac stiu ca isi vor scoate banii investiti in el. Asta nu inseamna ca un film comercial nu poate fi si artistic (vezi exemplul meu de mai sus), dar in mod clar un film artistic e cel de la care studiourile au asteptari. A Beautiful Mind a fost insa un succes surprinzator.

PS: Apropo de asta cu 3 spectatori in sala, acum doua saptamani am vazut Marti, Dupa Craciun la Timi si ce credeti? Sala era aproape plina :).

[Windom]

Spune-i asta lui Tarantino. Incasarile lui IB = bugetul lui x 5. Un film highly entertaining, comercial pana in maduva oaselor si totusi, Tarantino e un artist ratat minus "ratat".
E un artist, in acceptiunea foarte larga a termenului. Eu as zice entertainer. Artistul, auteur-ul, e cel care umple un gol, care inaugureaza un curent, un stil. Stilul lui Tarantino consta din reciclarea altora. Ceea ce nu-l face un original "veritabil", sa zic asa. Pina si IB e un remake. Intreaga sa filmografie e jalonata de "omagii". Sint fan Tarantino, dar nu l-am considerat niciodata un auteur, doar un regizor extrem de talentat.

Howard e un crowd pleaser nota bene. Uita-te doar la posterul de la A Beautiful Mind.
611
Ce sugereaza oare? "Luati-va batistele (si gajicile) cu voi"

[buticut]

E un artist, in acceptiunea foarte larga a termenului. Eu as zice entertainer. Artistul, auteur-ul, e cel care umple un gol, care inaugureaza un curent, un stil. Stilul lui Tarantino consta din reciclarea altora. Ceea ce nu-l face un original "veritabil", sa zic asa.
Right, e original insa prin faptul ca ia putin de peste tot si apoi asambleaza partile intr-un mod artistic si unic.

Howard e un crowd pleaser nota bene. Uita-te doar la posterul de la A Beautiful Mind.
611
Ce sugereaza oare? "Luati-va batistele (si gajicile) cu voi"

Yeah, you're kinda right, desi prin prisma modului in care l-au marketat nu e chiar in concordanta cu "cerintele" pe care trebuie sa le indepplineasca un film comercial de acest gen. Trailerul de ex. din cate imi amintesc, nu sugera ca filmul ar fi sappy, but I might be wrong. L-as revedea acum, daca nu mi-ar merge netu' ca pixu'. Din cate stiam, a fost un surprise hit, facand mult mai multi bani decat se astepta, de aceea l-am catalogat ca nefiind comercial, dar din nou, I might be wrong.

[paul_aramis]

[quote=ricutza]...Poate eu sint un regizor pizdos caruia ii place sa-si lanseze filmele direct pe home video, sa aiba parte de ele doar cei alesi nu toti fraierii mincatori de popcorn...

în cazul ăsta nu ai fi decât un regizor care stă prost la partea de business. că pe cap de spectator, un film difuzat în cinema (acişilea la noi) e mai scump decât unul pentru acasă. başca că acasă sunt mai mulţi mâncători de checheş decât la cinema, pentru simplul motiv că acasă te costă de 4-5 (sau chiar mai bine) ori mai ieftin decât la "sală". başca virgulă că acolo n-ai nici berea la îndemână şi nu-ţi permiţi nice să râgâi, nice să te vânturi, cum poţi să o faci pe canapeaua de acasă.

[ricutza]

filmul pentru trei spectatori in sala ar trebui sa dispara intr-adevar.
Ha?:-O Da' ce ti-a facut de vrei sa dispara? De cind e conditionata calitatea unui film de numarul spectatorilor in sala? Ce are de-a face filmul cu sala? Poate eu sint un regizor pizdos caruia ii place sa-si lanseze filmele direct pe home video, sa aiba parte de ele doar cei alesi nu toti fraierii mincatori de popcorn. Inainte de a se inchide cinematograful nostru, de multe ori eram singurul care mergea la film, la fel se intimpla si in Mures, la defunctul "Tineretului". Cu toate acestea, nu erau filme "pe cale de disparitie", dar nu asta e problema. Vorbeai de Greenaway. Pai daca omul isi lanseaza un film in circuitul cinematografelor de la noi, face mai mult de 3 oameni in sala? Nu cred, romanu' e predispus la intindere neuronala... Asadar, ar trebui sa dispara? Wtf, sa dispara si Bergman, Fellini, Tarkowski, Cassavetes, ca si pe astia i-a durut in cur de incasari...

Si cum cineastii fara bani nu vor putea executa lucrari comparabile cu cele ale regizorilor cu bani, se vor refugia in arta.
Ha?:-O Singurul motiv pentru care avem filme de arta e deoarece exista regizori rupti in cur? Eu nu vad deloc arta ca pe un refugiu. E un dar, acela de a face arta, cu care te nasti sau nu. In schimb vad comercialul drept un refugiu pentru un artist ratat.

Eu ma indoiesc ca pe Fellini, Tarkovski si Bergman chiar nu-i interesa daca filmele le sunt vazute sau nu. Da, ok nu vroiau neaparat sa fie vazute si intelese de toata lumea. Dar vroiau sa fie vazute si placute cel putin de oamenii intelectuali. Chestia cu "nu ma intereseaza spectatorii, fac film pentru arta" e doar o legenda urbana recenta ca sa justifice esecurile care departe de a fi Fellini sau Trakovski, sunt niste chestii din care nu intelege nimeni nimic.
Daca nu i-ar interesa intr-adevar de spectatori, atunci nu i-ar interesa nici aprecierile. Ori eu n-am vazut pana acum regizor care sa respinga laude. Sau care sa se arate ingrijorat ca filmul ii este vazut de prea multi oameni cand el de fapt intentionase sa faca ceva total obscur si neinteles.

Filme ale lui Greenaway am vazut in Romania cu sala plina. Ca sa nu mai vorbesc de cei care au tremurat vreo 7 ore la cinematograful in aer liber de la Anonimul ca sa vada doua episoade din Valizele lui Tulse Luper si sa asiste la discutia ulterioara cu Greenaway.

Si da, cred ca majoritatea celor care exploreaza diverse dimensiuni artistice, fac asta pentru ca nu au fondurile necesare sa faca filme de public. Pai daca facem un raport regizori "artisti" si regizori "comerciali" intre Europa si America, o sa vezi ca artistii sunt preponderenti in Europa si comercialii in America. Sper ca n-o sa-mi spui acum ca avem noi o formula speciala de cultivare a genelor artiste.

Si oricum nu inteleg de ce chestia asta ti se pare asa odioasa? E ca si cum ai spune ca e aiurea sa creezi un film pe o tema data. E o realitate. In Europa nu sunt bani pentru super productii si atunci stii din start cand scrii scenariul ca nu trebuie sa vrei 5000 de elicoptere 100 000 de figuranti etc, pentru ca altfel nu iti vei face niciodata filmul. Inseamna asta ca esti mai prost, sau mai putin artist decat un american? Evident nu! Asta ca sa nu mai vorbim ca si in America super productiile au limitarile lor.
A...ok...sunt si acel procent de artisti (destul de redus) pe care chiar nu-i intereseaza nimic. Dar filmele lor de obicei le vezi in muzee, nici macar la festivaluri.

[ricutza]

Spune-i asta lui Tarantino. Incasarile lui IB = bugetul lui x 5. Un film highly entertaining, comercial pana in maduva oaselor si totusi, Tarantino e un artist ratat minus "ratat".
E un artist, in acceptiunea foarte larga a termenului. Eu as zice entertainer. Artistul, auteur-ul, e cel care umple un gol, care inaugureaza un curent, un stil. Stilul lui Tarantino consta din reciclarea altora. Ceea ce nu-l face un original "veritabil", sa zic asa. Pina si IB e un remake. Intreaga sa filmografie e jalonata de "omagii". Sint fan Tarantino, dar nu l-am considerat niciodata un auteur, doar un regizor extrem de talentat.



Daca tot ne aventuram sa dam definitii despre ce insemana sa fii regizor "auteur" sa mentionam si la ce surse ne referim exact. Ca de exemplu conform teoreticienilor cititi de mine, Tarantino intra perfect in categoria asta. Asta ca sa nu spun ca "inaugureaza un curent" mi se pare o aberatie totala intrucat ideea de "autor" este de a avea un stil aparte, deci de a nu apartine unui curent.

Intamplarea face ca intr-adevar multi regizori din Noul Val Francez (moment in care a si inceput sa se puna problema cinematografiei de autor) sa fie considerati si autori dar si sa faca parte din acelasi curent. Dar caracteristica acestui curent este tocmai ca insumeaza o serie de exprimari cinematografice extrem de diferite. De-asta e probabil si singura exceptie (pe care o cunosc eu cel putin).
In rest care alti autori au mai inaugurat vreun curent? ca eu nu mai stiu pe nimeni nici ca Fellini, Antonioni, Bergman, Tarkovski, Fassbinder sau Tarantino...

[Windom]

Eu ma indoiesc ca pe Fellini, Tarkovski si Bergman chiar nu-i interesa daca filmele le sunt vazute sau nu. Da, ok nu vroiau neaparat sa fie vazute si intelese de toata lumea. Dar vroiau sa fie vazute si placute cel putin de oamenii intelectuali. Chestia cu "nu ma intereseaza spectatorii, fac film pentru arta" e doar o legenda urbana recenta ca sa justifice esecurile care departe de a fi Fellini sau Trakovski, sunt niste chestii din care nu intelege nimeni nimic.
Daca nu i-ar interesa intr-adevar de spectatori, atunci nu i-ar interesa nici aprecierile. Ori eu n-am vazut pana acum regizor care sa respinga laude. Sau care sa se arate ingrijorat ca filmul ii este vazut de prea multi oameni cand el de fapt intentionase sa faca ceva total obscur si neinteles.
Publicul a fost ultimul lucru la care s-au gindit oamenii astia atunci cind au creeat ceva. Iar a nu interesa nu e acelasi lucru cu a respinge. Si nu, nu cred ca i-a durut undeva de laude (ori critici). Au continuat sa ramina fideli propriilor idei, au simtit poate o anumita implinire daca aceste idei au "lovit" acolo unde trebuie, dar n-au asteptat niciodata osanale.

Filme ale lui Greenaway am vazut in Romania cu sala plina. Ca sa nu mai vorbesc de cei care au tremurat vreo 7 ore la cinematograful in aer liber de la Anonimul ca sa vada doua episoade din Valizele lui Tulse Luper si sa asiste la discutia ulterioara cu Greenaway.
Desigur, in centrele universitare si pe la festivaluri. Eu ma refeream la cinematografele "mainstream".
Si da, cred ca majoritatea celor care exploreaza diverse dimensiuni artistice, fac asta pentru ca nu au fondurile necesare sa faca filme de public. Pai daca facem un raport regizori "artisti" si regizori "comerciali" intre Europa si America, o sa vezi ca artistii sunt preponderenti in Europa si comercialii in America. Sper ca n-o sa-mi spui acum ca avem noi o formula speciala de cultivare a genelor artiste.
Asadar, banul prosteste, sufoca simtul artistic? Chestia cu America e explicabila prin faptul ca e o societate eminamente de consum. Nu o sa cred niciodata faptul ca factorul determinant atunci cind vine vorba de diferenta dintre filmul european si cel american e publicul. Da, exista o "formula speciala", determinata de sistemul de gindire, de bagajul de cultura european, printre altele.

Referitor la auteur, "curent" a fost o explimare nefericita. "Stil" ar merge mai bine, auteur-ul creeaza un stil, umple un gol prin contributia sa. Tarantino si-a creat stilul pe spinarea altora, de-asta nu cred ca se incadreaza in definitia de auteur.

[rvn]

Si da, cred ca majoritatea celor care exploreaza diverse dimensiuni artistice, fac asta pentru ca nu au fondurile necesare sa faca filme de public. Pai daca facem un raport regizori "artisti" si regizori "comerciali" intre Europa si America, o sa vezi ca artistii sunt preponderenti in Europa si comercialii in America. Sper ca n-o sa-mi spui acum ca avem noi o formula speciala de cultivare a genelor artiste.[/QUOTE]
cinematograful s-a inventat in Europa.cea de-a saptea arta isi are originea tot in Europa.America doar a transformat-o intr-un produs comercial.

[QUOTE = in Europa nu sunt bani pentru super productii si atunci stii din start cand scrii scenariul ca nu trebuie sa vrei 5000 de elicoptere 100 000 de figuranti etc, pentru ca altfel nu iti vei face niciodata filmul. Inseamna asta ca esti mai prost, sau mai putin artist decat un american? Evident nu! Asta ca sa nu mai vorbim ca si in America super productiile au limitarile lor.
[/QUOTE]

ba cred ca sunt bani si-n Europa, dar pur si simplu nu se investesc in asfel de mega productii.
europenii tin la traditie. ei nu renunta la film, ca arta. doar ofera americanilor o imensa piata de desfacere si posibilitatea de a gasi in tarile europene locatii, actori..etc(mai ieftine) pentru filmele lor.

[teo_k3]

Publicul nu se asteapta la filme gen: Gladiatorul, Iron Man, Transformers .... facute de romani. Cred ca publicul este constient ca nu avem nici tehnologia, nici banii filmelor americane. In acelasi timp, publicul cere filme cu o anumita latura comerciala.

Si in concluzie:
- Ce s-ar putea face pentru a creste numarul de spectatori la filmele romanesti?

- un subiect simplu?
- o comedie usoara?
- o poveste romantica cu un final fericit?
- niste actori mai putin tragici?
- .................................................
.................................................. ......

Daca nu se va ajunge la un consens, atunci probabil artisti vor ramane cu lauda criticilor si salile aprope goale, iar majoritatea spectatorilor, vor ramane cu filmele americane.

[Windom]

Si in concluzie:
- Ce s-ar putea face pentru a creste numarul de spectatori la filmele romanesti?

- un subiect simplu?
- o comedie usoara?
- o poveste romantica cu un final fericit?
- niste actori mai putin tragici?

O comedie romantica usoara, cu un subiect simplu si final fericit, cu un Stefan Banica mai putin tragic decit il stim. Si cu Jojo, dar numai daca scoate la iveala cel putin un sîn...

[SaberRider]

- Ce s-ar putea face pentru a creste numarul de spectatori la filmele romanesti?

Promovare serioasa.

Reclama este foarte importanta si romanii nu stiu ce e acela marketing. Trailerele sunt proaste indiferent de filmul romanesc pe care il promoveaza. Trebuie sa te informezi ca sa afli ce filme romanesti ruleaza in cinemauri.

Produsul trebuie bagat pe gat nu sa caute clientul de el. Asta daca nu esti Peter Jackson sau altii top 5.

Ce isi mai face reclama Protvul cu un film Media Pro din cand in cand, ca in rest nu auzi nimic. Si se mira lumea ca sunt cinemaurile goale.

[redmen]

Eu nu vad succesul despre care vorbiti neaparat in numarul de spectatori care vad un film la cinema.Traim in lumea internetului si din ce in ce mai multa lume alege sa downloadeze filmul sa il vada in confortul casei sale.Deci cifrele alea cu spectatorii sunt egale cu zero.

Ce ar trebui ca un film romanesc sa aiba succes la public? In primul rand varietate.Drama,comedie,politist,politic,sf,parodi e.Nu putem continua la nesfarsit cu filmul minimalist,oricate premii si aprecieri ne`ar fi adus.Trebuie sa li se permita regizorilor care vin din spate sa faca si altfel de filme,trebuie sa li se acorde credit mai mare scenaristilor.Nu putem avea o cinematografie sanatoasa atunci cand tu ca regizor scrii si scenariul si alegi sa iti pui in toate filmele care le faci aceiasi actori.Avem o gramada de actori care asteapta sa fie descoperiti si inca se insista pe cateva nume care sunt deja cunoscute.Eu nu vreau sa cred ca nu avem si alti actori BUNI in tara asta.Regizorii trebuie sa inceteze cu conceptia si aroganta asta cum ca publicul ar fi prost si de`aia nu vine sa iti vada filmul.Nu.Daca esti limitat si altceva in afara de minimalisme nu stii sa faci,da`te la o parte si lasa si pe altul sa isi incerce norocul.Nu trebuie ca o gasca de regizori din ultimii ani sa isi imparta ciolanul de la C.N.C.

P.S. Cine zice ca un nou film B.D. nu ar prinde la romani ar trebui sa isi invite vecinii la o vizionare a vechilor filme,sa vada cat de mult se insala.Desigur,ar trebui sa aiba niste actori al naibii de buni ca sa placa.

[rvn]

un interviu care se potriveste la fix cu tema noastra.
ALS sustine ca nu se mai ocupa cu critica de film. nu stiu ce sa zic...dar cred ca o are in sange.


Mihai CHIRILOV & Alex. Leo ȘERBAN
Filmul românesc - cine are nevoie de el?
DILEMA VECHE

„Situația e albastră”
Mihai Chirilov: Te-ai retras acum un an din viaţa cinematografică, dar ai reuşit întrucîtva să ţii pasul cu noile filme româneşti – iar întîmplarea face că 2010 să fi fost un an extrem de bun. În ce măsură te mai interesează ce se întîmplă în peisajul local? Vezi cumva lucrurile din altă perspectivă decît atunci cînd scriai şi urmăreai activ fenomenul?

Alex. Leo Şerban: Cele mai multe filme româneşti de anul acesta le-am văzut la TIFF – deci, în măsura în care acesta ţine pasul, presupun că îl ţin şi eu... Dar, sincer, interesul meu a scăzut; nu numai în legătură cu cinema-ul autohton, ci cu cinema-ul în general. Am trecut de la faza de îndrăgostire la cea de căsnicie („la bine şi la rău“), apoi la rutină. Am considerat că e cazul să „ies la pensie“. Deci, din perspectiva unui „pensionar“, văd filmul românesc ca pe un absolvent de Harvard sau Sorbona care, în ţară, nu-şi găseşte de lucru: paradoxal, taman diplomele obţinute acolo constituie, aici, un handicap. „Nu e nevoie de el.“

Mihai Chirilov: Spuneai la un moment dat că noului film românesc, abundent în vîrfuri, dar contrabalansat de inepţii, îi lipseşte o producţie medie pentru a putea vorbi despre o industrie cinematografică în adevăratul sens al cuvîntului. Între timp şi-au făcut apariţia inclusiv acele filme de gen a căror absenţă o deplîngeai (n-o să le nominalizez aici, pentru că mi se pare că majoritatea dintre ele se screm în van să capteze atenţia publicului), ba chiar s-a găsit loc şi pentru un experiment inclasabil cum este Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu. S-a mai echilibrat situaţia? Ce îi lipseşte azi, la 10 ani de la renaştere, filmului românesc?

Alex. Leo Şerban: În condiţiile în care un film precum Marţi, după Crăciun – pe care am avut imprudenţa să-l numesc „film de public“ – abia face în jur de 10.000 de spectatori, e clar că situaţia (nu doar hîrtia...) e albastră. Evident, nu e vina lui Muntean: el rămîne un autor care a crescut constant, iar Marţi... mi se pare genul acela de cinema de calitate asociat, în Franţa, cu nume precum Chabrol sau Sautet. Mă încăpăţînez să cred că aşa ar trebui să arate un film de public; din păcate, nu şi în România, care este mult în urmă în materie de cinefilie şi care consumă cantităţi industriale (toxice!) de produse TV. Mă tem că acestea au formatat aşteptările marelui public, care nu mai vrea decît un anumit tip de film: cel făcut după reţetă. Paradoxul (din nou) este acesta: filmele cît de cît „vizibile“, la noi, sînt tocmai cele făcute de „cei doi M şi cei doi P“ (Mungiu, Muntean, Puiu & Porumboiu); întrucît ele sînt de o anumită factură (mai solicitantă pentru spectatorul obişnuit cu produsele TV), publicul a văzut un titlu, două, după care s-a săturat. Acum, cînd aude „film românesc“ se gîndeşte la bolnavi duşi din spital în spital, la avorturi sub Ceauşescu sau la poliţişti, contemplativi... Dar nu este problema lui M2 + P2; este problema lipsei de alternative. Unde sînt acei „meseriaşi“ capabili să facă filme de gen? Au rămas oare, în România, doar o mînă de regizori?! Răspunsul e simplu: „ceilalţi“ sînt invizibili. În afara criticilor obligaţi să bifeze toate prăpădeniile, restul publicului nu se duce să vadă acele filme. (Şi nici nu i-aş dori, căci sînt catastrofale!) Deci filmului românesc îi lipseşte alternativa. În continuare...

Mihai Chirilov: Cu toate astea, succesele filmului românesc au creat un teren de desfăşurare pentru titluri relativ mediocre care au încercat să capitalizeze de pe urma reputaţiei construite de predecesori. Unele au ajuns în festivaluri, în virtutea interesului pentru filmul românesc (şi mă încăpăţînez, la rîndul meu, să includ aici Eu cînd vreau să fluier, fluier, în ciuda carierei lui internaţionale), altele pur şi simplu există, deşi locul lor ar fi la coş. În aceste condiţii, cred că epigonii nu au decît de cîştigat, în vreme ce perdanţii, culmea, par a fi cei cărora li se datorează succesele de care aminteam. Poliţist, adjectiv al lui Corneliu Porumboiu a avut fanii lui compulsivi, dar şi detractori pe măsură. Aurora lui Cristi Puiu a avut parte de un tratament similar unui porc trimis la tăiere, şi ceva îmi spune că şi viitorul film al lui Cristian Mungiu e deja pîndit la cotitură. În termeni foarte cinici, întrebarea care parcă stă pe buzele tuturor este: Cine mai are nevoie de Porumboiu, Puiu şi Mungiu?

Alex. Leo Şerban: La fel de cinic vorbind: festivalurile mari – şi o mînă de critici români, care au pariat pe ei încă de la-nceput. Nimeni nu se poate aştepta ca Poliţist-ul lui Porumboiu şi Aurora lui Puiu să fie recorduri de încasări: sînt filme dificile, îndrăzneţe, profund personale. În oricare cinematografie care se respectă, astfel de titluri au locul lor. Pe mine nu mă şochează detractorii – aceştia există oriunde şi au, şi ei, „locul“ lor (totul e să nu le dai mai multă importanţă decît merită). Problema – repet – este lipsa alternativei. Sînt absolut convins că, dacă piaţa de film românesc ar fi mai diversificată, orgoliile (inclusiv ale unor spectatori) şi enervările s-ar mai potoli. Ce mă deranjează este că acestea din urmă nu sînt îndreptate înspre „meseriaşii“ invizibili care dau rateuri în serie pe banii noştri, nici înspre CNC-ul „echidistant“ care le face posibile (deşi le ţine, adesea, „în dulap“, sub cheie!), ci – culmea – înspre cei care fac filmele care ne pun pe hartă. Înspre performeri! Între o cinematografie care face filme „de export“ şi una care nu e-n stare să facă nici măcar filme de consum autohton, darămite de export, e preferabilă prima variantă. Nu zic că e varianta ideală, dar măcar e ceva.

Mihai Chirilov: Esenţializînd lucrurile, se poate spune că lui Puiu i se datorează naşterea Noului Cinema Românesc (cu tot ce a presupus acest curent), lui Mungiu – botezul, lui Muntean şi Porumboiu – maturitatea, iar lui Puiu (din nou) – „moartea“ lui simbolică şi aparent necesară. Nu o explozie, ci o implozie a curentului. Îţi solicit un exerciţiu de anticipaţie: care crezi că va fi următoarea mişcare a lui Mungiu?

Alex. Leo Şerban: N-am nici cea mai mică idee... Parcă tu erai cu previziunile, nu? Ai pariat pe şansele lui 4,3,2 încă înainte de-a fi trimis la Cannes, deci eşti cel mai în măsură să răspunzi. Chiar sînt curios.

Mihai Chirilov: Eu îl văd pe Mungiu în stare să reînvie NCR-ul, cu un film la fel de influent pe cît a fost, la vremea lui, Marfa şi banii, dar cu un solid cîrlig la public (aşa cum, în mod inexplicabil, a avut Fluierul lui Florin Şerban sau cum Mungiu însuşi şi-ar fi dorit să fie seria Amintirilor...) Altfel spus, îl văd capabil să scoată NCR-ul de sub incidenţa controverselor care-l gîtuie tot mai tare din toate direcţiile. Apropo de controverse: unii regizori sînt de părere că, pe cît de instrumentali ar fi fost criticii (mă rog, unii dintre ei) la cimentarea reputaţiei Noului Cinema Românesc, pe atît de mult au profitat de pe urma lui pentru a-şi adjudeca o bucăţică din meritele lui. Sper că nu această aberaţie te-a făcut să te laşi de meserie. Dar, presupunînd că ai continuat să citeşti ce se scrie în ţară, ce rol crezi că ar trebui să joace azi criticii de film în „telenovela“ filmului românesc?

Alex. Leo Şerban: Nu, aberaţiile nu mă pot convinge să renunţ la nimic. Şi, de fapt, puţin îmi pasă cum sînt privit eu, fostul-critic-de-film-a.l.ş. – aş zice că nu contează nici cum sînt priviţi ex-confraţii; întrebarea esenţială este dacă mai e nevoie de Critica de Film (ca „instituţie“) nu numai în România, ci peste tot în lume. Momentul, cum ştii, e foarte prost. În SUA (unde ea avea, ca în Franţa, cel mai mare prestigiu), critica de film e în mare suferinţă. Paradoxul (iarăşi) este că oamenii aceştia sînt din ce în ce mai informaţi, mai cultivaţi, dar publicul interesat de analizele şi verdictele lor e din ce în ce mai subţiat: a ajuns o minoritate. La noi, critica a ţinut pasul cu Noul Cinema Românesc, iar opiniile în privinţa acestuia au fost destul de apropiate. Cu excepţia unor caraghioşi care fac copii la indigo, toată suflarea criticărimii băştinaşe – de la Tudor Caranfil la Cristi Luca – a salutat cum se cuvine NCR-ul. Evident, efectul entuziasmului lor a fost zero. Căci s-a întîmplat un fenomen bizar: deşi entuziasmul e mai îndreptăţit decît scepticismul, suma entuziasmelor cumulate a avut acest efect pervers – publicul neaderent la estetica NCR-ului a aruncat discreditul său şi asupra criticii. Nici asta n-ar fi o catastrofă – măcar să fi rămas doar criticii „discreditaţi“, nu şi cineaştii! Dar, pentru că sîntem în România, s-a ajuns la acuzaţii de „cumetrie“, iar „prieteşuguri“ (reale sau imaginare) au fost arătate cu degetul nu din public, ci – culmea! – tot dinspre unii cineaşti. Iar pentru a creşte în ochii lor, unii mai tineri şi cu repere haotice s-au repezit să le cînte în strună... Or, nimic nu e mai periculos decît să preiei idiosincraziile unui artist – pentru un critic, este letal. Se observă o tendinţă (aşa-zis teoretică) de purism, un fel de „cinematografic corect“ ai cărui misionari propovăduiesc „evanghelia după Cr. Puiu“ şi-i anatemizează pe „eretici“. Sînt figuri grave şi fără umor, ca nişte birocraţi UE puşi în slujba unui Savonarola. E de dorit să se calmeze. Meritul lui Puiu este indeniabil şi este istoric, dar tot el are o vină veşnică: a transformat cinema-ul şi discuţiile despre el într-o chestiune de viaţă şi de moarte. Relax, nu sînt decît nişte filme, ca să-l parafrazez pe autorul meu preferat – un anume domn Hitchcock...

[keepwalking]

Relax, nu sînt decît nişte filme, ca să-l parafrazez pe autorul meu preferat – un anume domn Hitchcock...

Ca sa-l parafrazez pe Alex Leo Serban, care-l parafrazeaza pe Hitchcock: relax, nu sunt decat niste critici.

[rvn]

in final, ai priceput si tu.
(mi-a fost "dor" de tine. ma plictiseam ingrozitor)

[keepwalking]

Ma distreaza mirarea lui Alex Leo Serban ca critica romaneasca e discreditata. :)
Cum sa nu te discreditezi cand formezi un cor omagial pe paispe voci, de la cele mai groase pana la cele cu stridente pubere...

[Pitbull]

Trebuie sa li se permita regizorilor care vin din spate sa faca si altfel de filme,trebuie sa li se acorde credit mai mare scenaristilor.
Nu-i opreste nimeni - dimpotrivä: producätorii PLANG dupä proiecte de filme de consum cu sanse de a fi bune! Anca Puiu asteaptä propuneri de comedii inteligente - si e numai un exemplu.
Problema e cä aceste proiecte încä nu existä - se propun numai ineptii vulgare si amatoricesti, cel putin ridicole, dacä nu chiar toxice si nocive. In lipsa unei scoli reale de cinema, nimeni nu-i produce pe profesionistii acelei atât de necesare categorii de mijloc. Avem nevoie de ei, dar nu-i avem pe ei!

[rvn]

problema ar fi cu banii, totusi...
cine va finanta aceste proiecte? cnc-ul nu prea vad cum, dupa actualele reguli...

[danonino]

- un subiect simplu?
- o comedie usoara?
- o poveste romantica cu un final fericit?
- niste actori mai putin tragici?


hm...
Vai, dar ce discutii! Ca gusturile, ca Tarkovski, ca criticul, ca pelicula europeana, ca leul romanesc, etc.
Sa mai intoarcem privire si catre realitate. Cel mai mare succes la public din ultimii 20 de ani, l-a avut "Garcea si oltenii". Punct.

[Pitbull]

problema ar fi cu banii, totusi...
cine va finanta aceste proiecte? cnc-ul nu prea vad cum, dupa actualele reguli...
Regulile sunt tot alea - Aberatia lui Sergiu încä nu s-a promulgat.
Problema e cä C.N.C.-ul nu finanteazä decât pe bazä de P.C.R.

[SMC]

Apropo...
Am vazut anul asta la B-Est, "Captivi de Craciun" - un mediu metraj al tinerei Iulia Rugina, care a constituit si lucrarea ei de diploma.
Mie nu mi-a placut, dar nu e important aici cum si de ce, insa lumea din sala (plina) a ras de s-a spart. Ma gandeam apoi, ca e cea mai viabila alternativa de pana acum la care accede publicul nostru - si nu e in lungmetraj! :-O
Prevad un viitor roz pt. Rugina, care cred ca va deveni o foarte populara regizoare de comedii.

[Pitbull]

Am citit scenariul, si nu m-a convins.
Astept sä-l väd.

[dragonfly_drk]

da, cel mai mare succes a fost garcea si Oltenii, pentru ca romanii de rand asta au primit.

si de ce? pentur ca televiziunile au realizat ca romanii nu vor sa se uite la lucruri obositoare. ci la chestii simple, la peresonaje analfabete, cretine... pentru a se simtit mai presus decat ele si pentru a se relaxa dupa o zi lunga de munca.

totul porneste de la conceptie...
in momentul in care conducerea nu va mai promulga legi de genul:
"din 2011, numarul de ore de munca se va mari la 12 ore obligatoriu."
si alte aberatii care incalca Drepturile Omului,
in momentul in care in scoala se va face educatie si nu labareala
in momentul in care romanii se vor trezi la realitate, iar scenografii, regizorii, etc. vor veni cu idei originale,
abia atunci poti sa spui ca Garcea si Oltenii nu vor mai prinde.

insa in conditiile in care Youtube-ul este plin cu filmulete despre idioti care nici macar nu stiu sa vorbeasca... gen Fernando de la Caransebes sau idiotu ala cu cei 6 cai ai lui, nu prea ai ce face.
totul porneste de la perceptia romanilor... cei care fac filme nu au nicio vina ca romanii in marea lor masa nu au cultura.

[SMC]

Mie mi s-a parut infantil si mult prea lung pentru ce avea sa spuna, dar repet, se radea de am crezut ca o sa ma prabusesc cu tot randul de scaune.
Aproape ca nici nu mai auzeam dialogurile de hohotele din sala.

[rvn]

comediile sunt cu dus si-ntors. risti sa devii penibil daca umorul nu e inteligent.
de poante politice, rasuflate, e plina sticla tv-ului. n-au ce sa mai caute si in cinematograf.
as vrea sa cred ca "garcea si oltenii" a fost un "accident nefericit"

[danonino]

comediile sunt cu dus si-ntors. risti sa devii penibil daca umorul nu e inteligent.
de poante politice, rasuflate, e plina sticla tv-ului. n-au ce sa mai caute si in cinematograf.
as vrea sa cred ca "garcea si oltenii" a fost un "accident nefericit"

daca din intamplare s-ar face un film avandu-le ca personaje pe Naomi, Fernando de la Caransebes si Perversu' de pe Targu' Ocna, ma crezi ca ar fi box office hit? S-ar cere si in format 3d

[redmen]

Nu ar fi box office pentru ca filmul s`ar lansa direct pe dvd.11,99 lei numai impreuna cu ziarul Libertatea de miercuri.

[ricutza]

cinematograful s-a inventat in Europa.cea de-a saptea arta isi are originea tot in Europa.America doar a transformat-o intr-un produs comercial.

ba cred ca sunt bani si-n Europa, dar pur si simplu nu se investesc in asfel de mega productii.
europenii tin la traditie. ei nu renunta la film, ca arta. doar ofera americanilor o imensa piata de desfacere si posibilitatea de a gasi in tarile europene locatii, actori..etc(mai ieftine) pentru filmele lor.

Deci, din nou, hai sa renuntam la legendele urbane. Faptul ca fratii Lumiere au avut norocul sa breveteze o inventie la care isi mai adusesera contributia multi oameni inainte, nu inseamna ca "cinematograful s-a inventat in Europa". Munca lui Edison (primul care imi vine in minte) a fost destul de importanta la dezvoltarea aparatului de filmat, si sa nu uitam ca el era american. Mai multi oameni de stiinta lucrau paralel la aparate diferite, si Lumiere au fost primii care au avut succes. Asta nu insemana ca americanii au stat cu picioarele pe masa si au asteptat sa le vina de la europeni camera de filmat, pe care ulterior sa o dezvolte intr-o industrie.
Iar fratii Lumiere au pornit in minte cu o chestie comerciala nici decum artistica. Ei doar filmau niste cadre si le aratau la public. Tot americanii au venit cu ideea de scenariu si personaje, care trebuie sa recunoastem, au contribuit enorm la dezvoltarea celei de-a 7-a arte.
Deci cred ca e usor nedrept sa spunem ca americanii n-au facut nimic la dezvoltarea filmului din punct de vedere artistic.

Iar legat de europeni si americani si de cum se fac azi filme, eu zic sa redevenim rezonabili. Europa n-are de ce sa le faca cadouri americanilor. Deci atitudinea asta ca noi ii lasam pe americani sa faca filme comerciale in timp ce ne concentram pe filme artistice, e pe sistemul "strugurii sunt prea acrii". Si nu, in Europa nu sunt banii care sunt in America pentru filme. aaaa, daca isi pun toate tarile europene ambitia si fac o mega co productie poate ca s-ar putea face un film cu un buget de cateva zeci de milioane de euro. Dar de aici si pana a scoate filme din astea pe banda rulanta, e o diferenta de doar 90 de ani, de cand practic americanii vad cinematograful ca o industrie

[redmen]

Si romanii au facut film pe la 1912 dar au mai trecut vreo 100 de ani pana sa auda lumea despre noi,asa ca nu conteaza cine a facut prima oara filme.
Eu zic sa nu bagam Europa in aceeasi discutie cu Romania.Poate ca la noi nu sunt banii aia multi de se baga in super productii dar in alte tari europene sunt si s`au facut filme pe masura bugetului.

[ricutza]

Publicul a fost ultimul lucru la care s-au gindit oamenii astia atunci cind au creeat ceva. Iar a nu interesa nu e acelasi lucru cu a respinge. Si nu, nu cred ca i-a durut undeva de laude (ori critici). Au continuat sa ramina fideli propriilor idei, au simtit poate o anumita implinire daca aceste idei au "lovit" acolo unde trebuie, dar n-au asteptat niciodata osanale.


Mai Windom, sincer acum cinematograful este o modalitate de a comunica o serie de idei printr-un aparat audio-vizual. Orice act de comunicare presupune si un receptor. Este total absurd sa privesti niste cineasti ca niste asceti pe care nu-i intereseaza absolut deloc daca operele lor sunt sau nu receptate de cineva. Este totusi o diferenta intre a sustine ca acesti regizori nu au fost interesati sa faca averi din filme, si a sustine ca nu i-au interesat daca filmele lor sunt vazute si intelese. Oamenii astia fac trimiteri la alte manifestari artistice kin filmele lor, se preocupa sa creeze modalitati pentru ca spectatorii sa le desifreze simbolistica, te asigur ca nu au fost auto-suficienti. Eu sunt convinsa ca au avut mereu un public in minte.



Desigur, in centrele universitare si pe la festivaluri. Eu ma refeream la cinematografele "mainstream".


The Pillow Book l-am vazut la Bucuresti la Studio. Deci relativ mainstream. Si nu tin minte sa fi facut parte dintr-o retrospectiva ceva...


Referitor la auteur, "curent" a fost o explimare nefericita. "Stil" ar merge mai bine, auteur-ul creeaza un stil, umple un gol prin contributia sa. Tarantino si-a creat stilul pe spinarea altora, de-asta nu cred ca se incadreaza in definitia de auteur.

A deci sa te inspiri din cinema nu e bine, dar sa te inspiri din pictura, filozofie si literatura e ok. Doar pentru ca influentele lui Tarantino sunt mai recognoscibile si sunt tot din cinema, nu inseamna ca ceea ce creeaza el e mai putin "inovator" decat ce au creat ceilalti.

[Windom]

A deci sa te inspiri din cinema nu e bine, dar sa te inspiri din pictura, filozofie si literatura e ok. Doar pentru ca influentele lui Tarantino sunt mai recognoscibile si sunt tot din cinema, nu inseamna ca ceea ce creeaza el e mai putin "inovator" decat ce au creat ceilalti.
Dar cine a zis ca un artist trebuie sa se inspire de undeva? Dimpotriva, artistul veritabil creeaza, nu se inspira. El vine cu o conceptie, o viziune despre lume, proprie siesi. Daca se foloseste de filozofie ori literatura pentru a si-o exprima mai bine, e cu totul altceva. Tocmai asta voiam sa spun: referitor la conceptul de auteur in cinema, pentru mine adevaratul auteur e cel care creeaza "patul de roca", ca sa folosesc un termen din geologie. Cei care vin apoi si sedimenteaza peste, sint originali doar in masura in care stiu sa interpreteze ceea ce se afla dedesubt. Si privind lucrurile din punctul asta de vedere, originalitatea lui Pulp Fiction, de exemplu, consta in faptul ca reuseste sa compileze, intr-un mod extrem de inteligent, tehnici apartinind New Wave-ului francez cu influente care merg de la Siegel la Leone. Prin urmare, Tarantino e un auteur daca e sa vorbim de structura estetica pe care a propus-o in cinema. Dar respectiva structura e un sediment. Si e o discutie pentru alt topic, daca acest sediment are aceeasi valoare cu piatra de dedesubt.

L.E. Acum am vazut citatul lui SMC de la Le Samourai. Se potriveste ca o manusa si aici.

[SMC]

Intr-o oarecare masura sunt de acord, dar pana si "autorii veritabili" - cum le spui tu - sunt uneori inspirati din alte arte (un aproape asumat automatism artistic-reflexiv, daca vrei :D ), luand in considerare ca cinematograful este ultima arta - dar nu si cea din urma, nu? :)
Si... vizavi de "Pulp Fiction", te-as contrazice, dar nu aici... :D

[Windom]

Inca o vorba sa mai spun si am terminat cu off topicul: ideea cum ca un regizor e "silit" sa faca arta din lipsa banilor, mi se pare de-a dreptul aberanta. Un exemplu: Cassavetes a inregistrat un esec la public cu The Killing of a Chinese Bookie, raminind fara o para in buzunar. S-a imprumutat si a scos Opening Night, care din nou a stat in git publicului, desi ambele sint filme dementiale. Sa nu-mi spuneti mie ca un asemenea regizor ar scoate un Armageddon ori un Avatar, daca ar avea banii. Nu, ar mai scoate probabil vreo 10 Opening Night-uri, urmindu-si astfel crezul. Daca prind la public, cu atit mai bine, daca nu, asta e...

[SMC]

Asa e...
Aseamenea regizori nu se conformeaza.
Imi amintesc acum de o intrebare pe care i-am adresat-o lul Porumboiu la o bere (ca sa revenim la ai nostri si la topic), acu' ceva vreme.
Mi-a zis ca decat sa faca 3d - la o intrebare de-a mea ce viza amuzant si relaxant "fenomenul" si o potentiala afiliere a cinematografiei romanesti, lui - mai bine s-ar lasa de cinema. :D

[rvn]

da, cel mai mare succes a fost garcea si Oltenii, pentru ca romanii de rand asta au primit.

si de ce? pentur ca televiziunile au realizat ca romanii nu vor sa se uite la lucruri obositoare. ci la chestii simple, la peresonaje analfabete, cretine... pentru a se simtit mai presus decat ele si pentru a se relaxa dupa o zi lunga de munca.

numai cei care au trait ceva ani inainte de 89, cum sunt eu, Pit, c., keep,windom, ana.si altii care nu-mi vin in minte acum, pot intelege ce a insemnat televizorul pentru omul de rand atunci, pe vremea aia si ce inseamna acum.televiziunea a fost, este si va fi o afacere prospera.telespectatorii, avizi de emisiuni distractive si filme straine, soap opera si telenovele, de care au fost atat de pagubiti in anii de restriste, au fost atrasi ca mustele la bec de ecranul tv, inca din primii ani de dupa revolutie si-asa au ramas in mare parte.iar Lazarovul a avut grija sa-si umfle conturile de pe urma neuitatelor:"surprize, surprize", 'academia vedetelor", "ciao darwin", "din dragoste" si alte bazaconii de emisiuni penibile la care au pus botu' milioane de romani, in mare parte pensionari, someri si gospodine care astfel isi omorau(in cel mai ieftin mod cu putinta) plictisul ingrozitor de care sufereau.tot acestia au fost si spectatorii lui Garcea ca de....eroul lor favorit trebuia vizionat si la cinema.

[dragonfly_drk]

ca tot ai mentionat de acea epoca... uite un alt motiv pentru care romanii nu se mai prea uita la filme romanesti.
in perioada ceausista, romanii primeau filme romanesti pe banda. li s-a acrit la un moment dat. cand au scapat de comunisti si au aparut la tv filmele americane, era normal sa se simta mai atrasi de ele.

scarba asta a fost transmisa din generatie in generatie de bunici, parinti, etc. tin minte ca singurele filme romanesti pe care le-am vazut in copilarie, aveau caracter istoric... desigur, regizate de Sergiu Nicolaescu. si nu le-am vazut acasa... ci la scoala. mai mult din distractie, din lipsa de chef a profilor pentru a preda, sau pur si simplu ca material auxiliar pentru olimpiada. (nu ca ne-ar fi ajutat foarte mult... :))).
in fine, a trecut si asta.
mai tarziu au inceput la HBO sa apara filme romanesti noi. am fost curioasa sa ma uit chiar daca ai mei nici nu vroiau sa auda de ele. ma uitam cu fratele meu la "Eminescu vs Eminem", "Moartea domnului Lazarescu", "432", etc. eram entuziasmati la sfarsit... mergeam in sufragerie sa le povestim alor nostri ce am vazut. nici nu vroiau sa auda. tot ce primeam in schimb erau injuraturi si replici de genul:

"da-i dracului de comunisti... ne-am saturat de filme romanesti. sunt de tot cacatu' ", etc.
(desigur, ca nu vazusera filmele pe care le povesteam... si nici nu au cum sa le vada daca au ramas cu o conceptie gresita).
si culmea, cand apare Mihai Viteazu la televizor, asa se uita de parca l-ar vedea pentru prima data... ironic, nu?
deasta tot zic eu... e greu, e foarte greu sa aduci cinematograful romanesc pe linia de plutire, atata vreme cat se porneste direct de la ideea ca filmul romanesc nu e bun si tu nici macar nu l-ai vazut.
eu i-am dat o sansa... insa, oare cati ar face acelasi lucru?

[keepwalking]

dragon fly,
te rog, nu mai confunda forumul asta cu mircul.
daca ai logoree, fato, du-te si te defuleaza pe alte site-uri, nu aici.

[dragonfly_drk]

ai febra? iti recomand un paracetamol... sinus sa fie... ca e mai bun... ;)

hai, pa...!

[keepwalking]

cat despre discutia dintre chirilov si alex leo serban,

eu zic sa nu mai postati toate vorbele iesite dintr-o bauta...nu stiu daca alex leo serban le bea, dar chirilov intra in sala de proiectie cu sticla de sampanie in mana.
hai sa nu mai luam de bune toate ciorovaielile iscate la una mica, despre filmul romanesc.
adica s-a intalnit chirilov si serban si s-au gandit ei, bai, pula mea, ce-o fi cu noul cinema romanesc? si ce-a iesit de aici? poate cineva sa-mi spuna de o concluzie lucida, de o idee, de o smecherie din dialogul lor?
da-o in pizda ma-sii!

[keepwalking]

draga che,
de parca n-ar fi limpede ca forumul acesta nu e altceva decat canalul "cinemagia" de pe mirc :)
"op" e pitbull:)

[c.ghevara]

Keep nu te enerva, că aşa-i pe forumuri! Ar trebui să ştii mai bine ca mine, că eşti mai vechi. La înscriere, nu se cere userilor recomandare şi nici să demonstreze că nu au IQ negativ. :))

[StefanDo]

keepwalking, bann trei zile

[c.ghevara]

Pitbull, Rvn poate v-a scăpat şi postarea #2814 de la reproşuri pentru moderatori =)) =)) =))

[Pitbull]

Mie, unul, nu mi-a scäpat. M-a amuzat/întristat.
Dacä vei înväta vreodatä sä nu mai gândesti schematic, si sä vezi dincolo de aparente, vei întelege cä un mesaj ca äla, unde sub cuvintele vulgare se ascunde de fapt un fond bogat de generozitate si bun-simt, valoareazä cât mii de dejectii ale noului bannat, în care sub limbajul de orice fel (uneori urban, alteori grobian) se ascunde numai gunoi cerebral si moral.
Decizia lui Stefan e excesiv de blândä, dar n-o contest. Fie si asa...
Multumiti-i cä nu i-a dat ceea ce merita.

...Si acum, back to topic.

[c.ghevara]

Dacä vei înväta vreodatä sä nu mai gândesti schematic, si sä vezi dincolo de aparente, vei întelege...
Decizia lui Stefan e excesiv de blândä, dar n-o contest. Fie si asa...
Multumiti-i cä nu i-a dat ceea ce merita.
...Si acum, back to topic.

Presupunerile despre modul în care gândesc eu, despre modul în care eu nu văd dincolo de aparenţe, sunt jignitoare, valorează aproape cât o insultă.

De ce ”mulţumiţi-i”? La fel de bine poţi să îi mulţumeşti şi tu! Indiferent ce face un user, nu mi se pare normal ca moderatorul să spună despre el: ” acest agent patogen al mitocäniei, acest virus al prostiei si inculturii, acest excrement infectios,”. :(

[Pitbull]

Nu te mai simti insultat când ti se fac observatii utile.
Nu e nevoie sä multumesti pentru ele, dacä mândria te opreste.
E OK si dacä le asimilezi tacit si înveti din ele.
This is what it's all about.

...Si nu moderatorul l-a încondeiat pe individ, ci userul.
Nu mai castrati moderatorii, sub pretextul cä, dacä au functii, n-ar avea dreptul la opinii aspre.

Iar acum, back on topic pe bune!

[Gloria]

Mie mi s-a parut infantil si mult prea lung pentru ce avea sa spuna, dar repet, se radea de am crezut ca o sa ma prabusesc cu tot randul de scaune.
Aproape ca nici nu mai auzeam dialogurile de hohotele din sala.

Da, eram si eu in sala, si mi s-a parut ca s-a ras exagerat. In fond, n-am vazut niste personaje , ci niste idei de personaje, niste schite, si de vina sigur nu a fost faptul ca s-a difuzat varianta "work in progress". Mi s-a parut ca s-a marsat exagerat pe aceleasi poante. De cate ori poti sa razi de modul automat in care raspunde vanzatoarea de bilete sau de faptul ca Mos Craciun din pvc incepe sa cante cand treci prin fata lui?

[c.ghevara]

Bine, Pitbull! Cum spui tu. (:|

[rvn]

Bine, Pitbull! Cum spui tu. (:|
de fapt, c., m-as fi asteptat din partea ta sa taxezi imediat comportamentul colegului tau de "pasion". asa cred ca ar fi fost normal din partea ta...in fine, este a doua oara cand ai privit ca un spectator, exact ca la un film.
pacat. altminteri, tii cu tot inadinsul ca forumul sa nu fie poluat cu abjectii

[Pitbull]

Pentru a câta oarä sä zic "back on topic"...?

[rvn]

uite ca ma conformez, na.
si-ti pun o intrebare: care crezi tu ca a fost si este actorul roman cel mai indragit de public?
a contribuit acesta decisiv la succesul vreunui film sau a mai multora?

[Pitbull]

Imi vin în minte Amza si Tomitä.
Da, au contribuit decisiv la succesul multor cäcaturi.

[rvn]

in cazul lor, succesul filmelor respective s-a confundat cu succesul lor, ca actori?
adica filmele acelea nu valorau nici cat o ceapa degerata daca nu jucau ei, asta vrei sa spui?

[Pitbull]

Päi nu asta ai întrebat?
"B.D."-urile, de pildä, erau niste penibilitäti tälâmbe - färä galeria de actori, nu fäceau douä parale.

[Lelouche]

Back to topic! Zanganeala de creieri pe topicul asta. Care de care mai cocosi. Apropo, se mai vorbeste inca de filmul romanesc sau a mai ramas doar un spectacol bulevardier?
Tot citesc in diverse publicatii ca filmul romanesc nu e tratat corespunzator si altele asemeni. Ca regizorii "poate" multe dar "e priviti" rau,si etc,etc. Ok, avem potential urias, am si dovedit-o in festivaluri si varii cazuri, dar pina la urma, Noul Val (care am inteles ca s-a itzit in 2006 odata cu Cristi Puiu), produce si altceva in afara subiectelor tocite de tipul : tristul comunism, bolnavi lasati sa moara prin spitale, pensionari cu o viata grea ce zac la cozi, tinere cu bube pe fata ce avorteaza intr-o veselie? Astea sunt singurele aspecte ce caracterizeaza poporul asta? Nu mai avem si altceva cu care sa ne laudam? Un arhitect, un pictor, un muzician, un scriitor,etc.
Si discutii nesfirsite pe forumuri si ziare de ce filmul romanesc nu e gustat? Pai ce draq sa gusti ca simplu spectator? Ca sa nu mai spun ca in 99 % din cazuri filmele romanesti abunda in invective care de care mai spumoase (nu ca alte culturi nu ar folosi invectivele,doamne fereste, nu zic asta,dar la noi imi par adesea ca exceleaza si nici nu-si au rostul). Aaaaaaaaaa, se gindi domnul regizor, pai trebuie sa redam cit mai fidel realitatea,si atunci impanam filmul cu expresii neaose, ca si asa da bine si la public. Ce film frumos ar fi fost Cea mai fericita fata..... daca spre final nu s-ar fi "declamat" acele injuraturii intre membrii echipei de filmare din film. Si m-am gindit ca uite cum poti sa strici un film cu o reteta sigura folosita in toate productiile romanesti. Penibil.
Offfffff, de ce nu merg oamenii la filme romanesti? eterna intrebare a regizorului, a scenaristului, a inginerului de sunet,...............a melteanului si a spectatorului de inalta finete intelectuala. Nu ma leg de spectatorul simplu sau de cinefilul fara pretentii, fiindca ei merg oricum la film fara sa comenteze prea mult si fara sa-si puna intrebari existentiale. Si uite asa se taie paduri, se consuma cerneala si romanul nostru tot ce stie el cel mai bine sa faca, tot aia face : vorbi si nea Ion ca e si el om.

P.S. Exceptiile care intra in restul de 1% si chiar le pot numi filme, sunt : Le Concert, Restul e tacere, Nunta muta. Nu stiu de ce nu am auzit invective, nu stiu de ce au fost tratate subiecte poate "clasice" dar intr-un mod cit se poate de elegant, nu stiu de ce nu se invata nimic din ele.
Poate fiindca - enigmatici si cuminti, am mai avea multe de invatat de la "parinti".

[c.ghevara]

Lelouche, răspunsul e destul de simplu. De ce să merg la un film care îmi arată lucrurile pe care le pot vedea în jurul meu, în tramvai, privind pe fereastră, la ştiri? De ce să plătesc bilet, când filmul ăsta al realităţii se derulează în jurul meu, pe gratis! Ca să văd cum un regizor face tot posibilul să imite cât mai bine o realitate pe care o cunosc, de care sunt sătul, şi din care nu mă lasă să evadez? :D Poveştile, basmele, romanele, teatrul au alt scop. Acoperă o altă nevoie a omului, nu cunoaşterea realităţii. La fel filmul.

[Windom]

Objection, your Honor! Scopul artei, implicit al filmului, e acela de a creea emotie, un virtej de sentimente. Ca ele sint provocate de realitate ori basm, nu e prea relevant pina la urma. Intr-adevar, poate unora le place sa fie pacaliti frumos macar pentru 2 ore, sa li se spuna ca traim de fapt intr-o tara de basm. Unii, in schimb, se identifica cu drama. Am mai spus-o, cred ca arta adevarata se naste din angoasa (stiti exemplul cu Italia si Elvetia). Bergman nu a facut comedii deoarece a fost un artist caruia nu i s-a potrivit genul. La fel se intimpla pina la urma si cu regizorii nostri. Fac filme ce reflecta societatea in care traim, ne prezinta de multe ori uritul, intr-un mod artistic, pentru ca asta ii preocupa. Nu le putem cere sa ne ofere comedie pentru ca nu o s-o faca atita vreme cit nu vor simti acel impuls launtric spre asa ceva. Pot aparea in schimb altii, care sa ofere alternativa. Dar cu gust si intr-un mod cit de cit artistic. Daca se poate...

[Lelouche]

Sa fie cumva realitatea inconjuratoare noua, un subiect atit de placut festivalurilor in detrimentul concetatenilor? Pai si ne mai miram? Noul Val nu e cumva o reinventare a neputintei de a face film de arta sau pur si simplu film fara sa atinga cutumele unei societati ce parca nu mai iese din cercul vicios al frustrarii comuniste? Ok, comunismul a fost greu, au existat morti, au existat nedreptati si de fro 20 de ani tot incercam sa ne scuturam de el, dar moda asta a comunismului folosit in pretextele tuturor filmelor incepe sa fie o obisnuinta.

[Lelouche]

Windom, care alternativa? Mie, cinematografia romaneasca nu-mi expune nici o alta alternativa in afara celei mai sus mentionata.
"Uritul in forma artistica.........". Pai daca privim in jurul nostru, numai capriciile lui Goya vedem? Frumosul, artisticul, blindetea, calmitatea, dragostea nu mai au loc intr-o expunere de film romanesc? Suntem cu totii atit de gri si pe interior si pe exterior?
Parca nu-mi vine a crede.....

[teo_k3]

"Fac filme ce reflecta societatea in care traim, ne prezinta de multe ori uritul, intr-un mod artistic, pentru ca asta ii preocupa" ---- sau pentru ca sunt incapabili sa prezinte altceva si nu au chef sa-si puna imaginatia la munca.

"uritul, intr-un mod artistic" ----- nu vad nimic artistic in cefa unui individ filmata 5 minute sau altul care-si curata pusca pentru inca 10 minute.

Atata timp cat toti regizorii se bat cu pumnu-n piept: "ARTISTIC -- ARTISTIC --- Artistic" nu o sa se faca filme comerciale. Cei care vor vrea sa faca astfel de filme vor fi marginalizati din start de cei care sustin " Artistic - Artistic si nimic altceva".

Atata timp cat se fac filme pe banii CNC-ului (proveniti din impozite, din buzunarul "prostimii") ar fi frumos si de bun simt sa se faca si filme comerciale.

[Windom]

Rezultatele "experimentului" Sa-i Dam Publicului Ceea Ce Cere se pot vedea pe sticla. Acum se vrea si protv-zarea cinemaului. Thx, but no thx.

[teo_k3]

nu confunda filmele comerciale (comedii usoare, romantice) filme pe care ar trebui sa poata fi produse si la noi cu filmele cu manele si tigani.

[Lelouche]

teo, nu ma intelege gresit. eu nu fac referire la potenta intelectuala a regizorilor, care la cea mai mare parte dintre ei este una cizelata si de mare rafinament artistic. ma leg strict de subiectele filmelor romanesti din ultimul timp care imi induc acea idee ca daca vad un film romanesc pot intui ce se petrece si in urmatoarele zece filme romanesti. imi e teama ca regizorii nostrii sa nu cada in capcana autosuficientei. Ok participam si la festivaluri si luam premii si suntem apreciati de acei connoisseurs ai filmului, fiindca ei oricum habar nu au despre ce vorbim dar li se pare "exotic". Dar cu connoisseurs-ii nostri din tara ce se intimpla? Poate si eu si tu asteptam un film bun romanesc, facut ca pe "vremuri". Nu ar fi timpul oare ca regizorii romani ce gindesc si imagineaza filme sa se orienteze si spre adevaratul public tinta? Si anume,cel din tara..........

[c.ghevara]

Windom, Lelouche, Objection! Eu nu vorbeam de nici o ARTĂ. Eu răspundeam la întrebarea de ce nu merge românul la filmele româneşti. Parcă asta era şi întrebarea, nu? ;) Spectatorul nu se duce la cinematograf să vadă ARTĂ, adică ceva abstract. El merge ca să vadă un film. :D

[hellsteed]

Nemescu si al lui : Marilena de la P7 ...

Mi se pare cel mai bun film cu priza la public :D

[lalaby]

Leluche.... ai dreptate! Despre asta scriu eu pe toate topicurile!!!

E cazul ca regizorii romani sa se intoarca spre public. Daca ii ducem cu de-a sila (gen AUTOBIOGRFIA... elevi) nu facem nimic! Decat sa raporteze spectactori!

[Lelouche]

lalaby, daca ai impresia ca publicul a fost incolonat sa mearga la Autobiografie e un lucru bun. se pare ca Ujica chiar a avut priza la public. dat fiind faptul ca Sala Palatului la avanpremiera din Bucuresti a fost plina si ca toti de acolo au venit fie din curiozitate, fie in cunostinta de cauza e un lucru bun. cele mai bune aprecieri si/sau critici le poti face intotdeuna dupa vizionarea unui film sau altul.

[Federico]

Objection, your Honor! Scopul artei, implicit al filmului, e acela de a creea emotie, un virtej de sentimente. Ca ele sint provocate de realitate ori basm, nu e prea relevant pina la urma. Intr-adevar, poate unora le place sa fie pacaliti frumos macar pentru 2 ore, sa li se spuna ca traim de fapt intr-o tara de basm. Unii, in schimb, se identifica cu drama. Am mai spus-o, cred ca arta adevarata se naste din angoasa (stiti exemplul cu Italia si Elvetia). Bergman nu a facut comedii deoarece a fost un artist caruia nu i s-a potrivit genul. La fel se intimpla pina la urma si cu regizorii nostri. Fac filme ce reflecta societatea in care traim, ne prezinta de multe ori uritul, intr-un mod artistic, pentru ca asta ii preocupa. Nu le putem cere sa ne ofere comedie pentru ca nu o s-o faca atita vreme cit nu vor simti acel impuls launtric spre asa ceva. Pot aparea in schimb altii, care sa ofere alternativa. Dar cu gust si intr-un mod cit de cit artistic. Daca se poate...

Da, si iese un pleonasm de toata frumusetea. In viata de zi cu zi - societatea sordida, in arta iarasi fleacurile noastre lumesti mizere. Arta e prea mareata pentru social; fenomenalul nu e demn de arta autentica, obiectele acesteia sunt numenalul si transcendentalul.

[Lelouche]

Federico, am impresia vaga ca vrei sa ridici nivelul discutiilor. Pai se poate monser? Lumea se zbate aici sa despice (ne)firul cinematografiei romanesti cu ajutorul analizelor de tip facil, si 'mneata implici filosofia!? Pai este cel putin impardonabil.

P.S. Asta e, nu m-am putut abtine sa nu spun lucrurilor pe nume. Federico, e foarte adevarat ce spui. Daca tot ne zbatem in utopia vietii asteia (asa cum spunea Visniec prin glasul unui personaj : "Domnilor, dumneavoastra stiti ce e aceea o utopie? Utopie e atunci cind esti in rahat pina la git si vrei sa iesi....."), fie o exorcizam si scapam de ea, fie o lasam in plata domnului si ne apucam sa facem......FILME.

[lalaby]

Stiu doar un lucru... copilul meu a fost obligat sa mearga cu toata clasa ei la Autobiografie... si am citit in ziare ca au mai fost si alti elevi care de abia asteptau sa plece de acolo. Scoala ei nu a cumparat bilete la Sala Palatului... pur si simplu elevii au fost dusi acolo. Multi nu au vrut sa mearga si au luat absente. Cei care au mers nu au luat.

Eu am traite acele vremuri. Daca eram scosi/obligati la munca voluntara:) si nu mergeam... luam absenta.

In rest numai de bine:-*

[buticut]

Stiu doar un lucru... copilul meu a fost obligat sa mearga cu toata clasa ei la Autobiografie... si am citit in ziare ca au mai fost si alti elevi care de abia asteptau sa plece de acolo.

Ignorant brats :D. Ma indoiesc ca au inteles mare lucru, dar heh, macar nu au fost dusi la cine stie ce porcarie. Imi amintesc cand in Generala am mers cu clasa la teatrul de papusi si am vazut Alba-ca-Zapada. It was God-damn awful. Intre ceva "awful" si ceva "incomprehensible", prefer a doua varianta.

[Lelouche]

Din pacate la noi, libertatea de expresie educationala a fost defectuoasa. Copii au fost tarati din scoli spre diverse cinematografe. Erau vremuri cind se mergea oricum fiindca fie acele filme nu aveau spectatori si deci nici incasari si deci scolile trebuiau sa ridice nivelul financiar al productiilor, fie cu speranta ca copii se vor mai culturaliza.
Nu cred insa ca mai exista astfel de cutume. Sper.
Asta cumva si prin prisma unei totale lipse de educatie cinematografice propriuzise in scoli. Bine ca exista ore de religie, dar ore de cinematografie nu cred sa existe in Romania. Ok, cinematografia e o arta tinara iar prin viata poti trece si fara FILM. Dar suedezii de exemplu chiar au programe prin care isi doresc sa finanteze astfel de cursuri educationale in scoli. Nu o fi nimeni interesat?
Daca tot se face in scoala desen, lucru manual, etc, de ce nu s-ar face si cursuri de cinematografie? Ar modela intelectele precoce si inocente,ba chiar ar contribui la indulcirea receptarii unor materii poate anoste gen istorie,geografie, chimie, fizica,etc.

[rvn]

lectiile despre cultura cinematografica sunt utile, nu zic nu, dar inainte de toate trebuie sa invatam sa citim si sa scriem corect romaneste.
toate la timpul lor. si mai ales, aceste lectii n-ar trebui sa fie obligatorii, ci optionale...
copiii, trebuie doar indrumati, educati si ajutati sa-si insuseasca de placere arta de a face si intelege un film, treptat, in functie de varsta.

[dragonfly_drk]

Stiu doar un lucru... copilul meu a fost obligat sa mearga cu toata clasa ei la Autobiografie... si am citit in ziare ca au mai fost si alti elevi care de abia asteptau sa plece de acolo. Scoala ei nu a cumparat bilete la Sala Palatului... pur si simplu elevii au fost dusi acolo. Multi nu au vrut sa mearga si au luat absente. Cei care au mers nu au luat.

Eu am traite acele vremuri. Daca eram scosi/obligati la munca voluntara:) si nu mergeam... luam absenta.

In rest numai de bine:-*

Nu am mai auzit cazuri de copii obligati sa mearga la film. Mai ales in zilele noastre. Dar cine stie, poate in Bucuresti e alta lume. Nici macar pe vremea noastra nu eram obligati sa mergem la muzeu sau la film. Vrei sa mergi, mergi. Nu vrei sa mergi, nimeni nu te poate obliga. Pentru ca astea sunt chestii extra-scolare si nu sunt obligatorii.
Apropo, sunt un pic off-topic. Lalaby, la cei 50 si de ani, ai copil la scoala? :-?

[ricutza]

Daca tot se face in scoala desen, lucru manual, etc, de ce nu s-ar face si cursuri de cinematografie? Ar modela intelectele precoce si inocente,ba chiar ar contribui la indulcirea receptarii unor materii poate anoste gen istorie,geografie, chimie, fizica,etc.

Inainte sa se introduca cursuri de cinematografie in scoli, eu as fi multumita sa se introduca niste cursuri despre arte in general.

[Lelouche]

Spre fericirea noastra, arta cinematografica este o arta complexa. Odata trezit interesul pentru cinematografie, sigur iti vei da seama ca ai nevoie si de literatura,si de pictura, si de muzica. Astfel ca acele cursuri de arta in general chiar ar capata niste valente deosebite expuse printr-un discurs cinematografic educational.

Doar ca un simplu exemplu AICI (http://www.sfi.se/en-gb/English/Education/)

[c.ghevara]

Stiu doar un lucru... copilul meu a fost obligat sa mearga cu toata clasa ei la Autobiografie... si am citit in ziare ca au mai fost si alti elevi care de abia asteptau sa plece de acolo.

Ignorant brats :D. Ma indoiesc ca au inteles mare lucru, dar heh, macar nu au fost dusi la cine stie ce porcarie. Imi amintesc cand in Generala am mers cu clasa la teatrul de papusi si am vazut Alba-ca-Zapada. It was God-damn awful. Intre ceva "awful" si ceva "incomprehensible", prefer a doua varianta.

Foarte bine că i-au dus cu forţa! >:) Cu condiţia să le spună la sfârşitul filmului: ”Vedeţi aşa era pe vremea lui Ceauşescu!” Aşa au şansa să înţeleagă.

[paul_aramis]

doi critici se hotărăsc să se ieie la întrecere care scrie cea mai bună cronică despre filmul românesc de ieri, de azi şi de alaltăieri. zis şi făcut. se duc ei la film şi văd unu' de pe vremea lu' bunica lu' Pazvante Chioru'. a doua zi amândoi cu pac! cronica. că ce realizare în condiţiile alea, cu aparatura aia, cu actorii care nu ştiau decât teatru, etc şamd.
după o săptămână se duc iar la film, de data sta unu' dinainte. a doua zi iar pac! cu cronica. că ce realizare, că cu condiţiile alea care erau cum erau, că cu cenzura, c-aşa şi pe dincolo.
aialtă săptămână iar se duc la film. unu' d-acu'. a doua zi A pac! cu cronica la gazetă, B nimic. trece încă o zi, B nimic, trec 2 B tot nimic. dup' o săptămână se întâlneşte A cu B şi îi zice:

A: Ce faci frate, nu mai scrii cronica aia?
B: Care cronică?
A: La film.
B: Care film?
A. Cum care film? Păi nu trebuia să scrii o cronică?
B: Ba da.
A: Ş-ai scris-o?
B: Ce să scriu?
A: Cronica la film!?
B: Care film?
A: Băi frate mă exasperezi Păi nu am hotărât noi să vedem care din noi scrie cel mai bine cronică de film?
B: Ba da.
A. Şi n-am fost noi acum 3 săptămâni la cinema şi a doua zi n-am scris fiecare câte o cronică?
B: Ba da.
A: Şi după aia n-am fost noi la cinema dup' aia şi p-ormă am mai scris câte o cronică?
B: Ba da.
A: Şi n-am fost noi acu' o săptămână iar la cinema şi nu trebuia să scriem iar a cronică?
B: Ba da.
A: Ei, şi unde-i cronica la filmu' ăsta?
B: Care film?

sau cum ar zice nenea Iancu:

Filmu' românesc (contemporan) e sublim, dar lipseşte cu desăvârşire.

[c.ghevara]

Paul_Aramis, mă înspăimânţi :-S .... dar ai dreptate. Topicul se cheamă ”Succesul la public al filmelor româneşti”. Câte filme i-or fi fost destinate publicului (măcar ca intenţie sinceră), în ultimii 10-15 ani? Aşa că ai dreptate: care filme?

[rvn]

Filmu' românesc (contemporan) e sublim, dar lipseşte cu desăvârşire.
esti prea categoric. macar de samanta si tot a mai ramas ceva din ala pazvantesc

[Lelouche]

rvn, ca sa-mi fie si mie clar. topicul anunta ca subiect succesul la public al filmului romanesc. despre ce public este insa vorba? cel autohton sau cel strain? fiindca daca facem referire la cel strain, mai e niste shanse, caci altfel...............parca,parca se intrevede neshte........dubii

[Windom]

(...)fiindca daca facem referire la cel strain, mai e niste shanse
Oare de ce?

[Lelouche]

fiindca gustul publicului strain inca nu e suficient alterat cu povestile EXOTICE ale experimentelor pe shoarecii balcanici.....

[Windom]

Pai englezii au si ei un Loach, nemtii un Haneke, care, periodic, ridica coltul covorului si arata lumii (implicit conationalilor) mizeria de dedesubt. Dar nu cred ca englezul sau germanul are gustul alterat din cauza asta. Dimpotriva, exista un sentiment de mindrie nationala ce transcede ceea ce e prezentat in film. Doar noua ne place sa ne terfelim valorile.E la moda si nu costa nimic.

[paul_aramis]

nu ştiu dacă pot să mă încadrez în categoria "public", pentru că n-am mai dat dat pe la cinematograf de ceva timp (în 3 ani de când sunt aici am fost de două ori iar acasă ultima oară cred că am fost la cinematograf undeva prin '92), da' cum românu' se pricepe la toate, na că mă bag şi eu în vorbă.
filmul românesc... mă întreb şi vă întreb (precum în adaptarea bancului cu capra): care film? care succes? dar mai ales, care public? publicul amator de Garcea? sunt filmele celor de la Vacanţa Mare un succes? dacă te iei după spectatori, sunt. filme "cu" succes şi "la" şi "de" public. dar sunt filmele astea "de" succes? o să mai vrea cineva să le vadă peste 100 de ani, să le adauge în filmotecă, aşa cum se întâmplă acum cu Independeţa României? mă îndoiesc...

zice rvn că nici chiar aşa, c-o mai fi rămas ceva... o fi rămas, n-o fi rămas, din păcate nu poţi trăi din gloria vremurilor de mult apuse. cele câteva filme scoase după '89 şi care merită întradevăr păstrate într-o filmotecă nu reuşesc decât - conform zicalei excepţia întăreşte regula - să facă şi mai evidentă întrebarea: care film?

am văzut aseară un film american. un film cu un subiect tâmpit, complet rupt de realitate, cu (pe ici pe colo) scene şi replici tâmpite, de râsul curcilor. o comedioară aiurită, un fairy-tail cu o prinţesă şi un "cenuşăres". jcoul celor doi actori principali face însă ca toate neajunsurile filmului să treacă pe plan secund şi să te conectezi la poveste. dar la noi? monştrii sacrii ai ecranului0scenei româneşti se sting unul câte unul. cine să le ia locul? o Maria Popistaşu sau un Mimi Brăescu şi restul (de să-i numeri pe degetele de la mână) nu pot, nu au cum să ducă filmul românesc mai departe...

regizori? care? ăia din vechea gardă care mai fac film parcă au dat în mintea copiilor, câţiva din ăştia tineri au făcut un film-două şi s-au poticnit (ori le-a secat "izvorul creaţiei" ori nu îi bagă nimeni în seamă că nu sunt "comerciali"), iar ăia care scot film pe bandă rulantă, exact asta fac: scot filme pe bandă rulantă (mă rog, la viteză mică...). filme în care se papă bugete enorme (pentru România) venite moca de la stat (şi când nu-s moca, oricum îi doare-n pix, că ei tot nu pierd nimic) şi care ne spun nouă, ca spectatori ... nimic.

aşa că întreb din nou: CARE FILM?

(în timp ce îmi cântă Socaciu "A fost cândva o ţară")

[rvn]

totul incepe de la scenarii. pur si simplu, inca n-avem oameni pregatiti sa scrie scenarii de film, asa cum ar trebui sa fie scrise la momentul actual si nici oameni cu idei care sa fie pe placul publicului larg.

[paul_aramis]

părcă numai scenariştii ne lipsesc?

tot ca într-un banc: când fu Tache, nu fu Tică, când fu Tică nu fu Tache, când fu Tache şi fu Tică, nu fu tuş la Găurică.

ne lipsesc de toate: scenarişti, regizori, scenografi, aparatură, actori, public, bani şi cinematografe.

[rvn]

nu sunt de acord cu ultimele trei.
-public este, se gaseste, trebuie numai sa-l atragi cu niscaiva reclama de-aia sa zica:"of, numai scap de gura ta! uite, ca vin sa te vad!"
-si bani se "gaseste"...trebuie numai sa-i convingi p-aia care-i au ca merita sa-i bage-n filme.
-cinematografe ar fi. trebuie doar renovate si dichisite. vorbesc de restul tarii(Bucurestiul e dotat, nu putem spune ca nu sunt sali de cinema moderne).

in privinta celorlalte...nu ma bag. e chestie de specialisti.sa comenteze ei. eu doar imi pot spune punctul de vedere ca simplu spectator si consumator de film.

[paul_aramis]

n-aţi înţeles! sunt două chestii care trebuie puse în context. adică aplicaţi bancu' la ce ne lipseşte...