AMENDAMENTELE LUI MUNGIU

[Gloria]

Cristian Mungiu – Constatari dupa concursul de selectie a proiectelor cinematografice organizat de catre C.N.C. – sesiunea decembrie 2008.(Document pus la dispozitia jurnalistilor astazi, in cadrul conferintei de presa organizat la sediul CNC)

"1. Despre notele scenariilor. Exista proiecte in acest concurs pe care unu sau doi membri ai juriului le-au apreciat cu note de 2 sau 3 iar ceilalti membri ai juriului cu 8 sau 9. Am solicitat ca macar in cazurile unor asemenea discrepante cei care au dat notele sa faca o apreciere publica despre scenariul respectiv , care sa expliciteze nota pe care au dat-o. Nu este o obligatie a membrilor comisiei de selectie prevazuta in lege sau regulament dar ar fi spus mult despre buna credinta a membrilor juriului in aprecierea proiectelor. Acest lucru nu se va intampla. In ce ma priveste, eu am sa imi asum o asemenea apreciere publica pentru toate proiectele care au fost declarate castigatoare.
2. Despre momentul desecretizarii. S-au adus date suplimentare care au completat declaratiile aplicantilor dupa momentul desecretizarii dosarelor, invocandu-se faptul ca datele respective fusesera ratacite prin birouri si au fost gasite ulterior.
3. Despre punctajul etapei a doua a concursului: calitatea producatorului si calitatea regizorului. Verificand punctajele aplicantilor, eu am ajuns la cu totul alte rezultate decat cele socotite initial in cadrul Centrului National al Cinematografiei. Comparand rezultatele, am constatat ca fie anumite capitole ale fisei de punctaj erau interpretate gresit, fie multe date din doasarele candidatilor nu erau adevarate. A iesit la iveala ca etapa a doua a concursului – calcularea punctajelor din dosarele aplicantilor - nu este precisa ci interpretabila in functie de cine socoteste punctajul.
4. Despre fisa de calcul a regizorului debutant. Fisa de calcul a regizorului debutant a fost interpretata gresit generand punctaje mai mari decat maximum posibil. Este posibil ca aceasta fisa sa se fi interpretat gresit de cand exista regulamentul actual. Se poate verifica.
5. Despre aprecierea bugetelor. CNC a decis la ultimele concursuri sa solicite unor experti o recalculare “corecta” a bugetelor aplicantilor. Se taie din bugetele candidatiilor la libera apreciere a acestor experti, influentandu-se decisiv rezultatul concursului, devenind irelevant pe ce loc te-a clasat comisia de selectie. Am solicitat in scris sa fie facute publice criteriile comune dupa care judeca acesti experti insa acest lucru nu s-a intamplat.
6. Despre mecanismul de decizie al Consiliului de Administratie al CNC. C. A. este cel care valideaza creditele alocate fiecarui aplicant desi nu citeste scenariile si nu analizeaza bugetele. Ni s-a explicat ca ia aceasta decizie pe baza recomandarilor comisiei de selectie si a expertilor financiari. In cazul nostru, la sedinta de validare a creditelor alocate fiecarui proiect, C.N.C. nu a permis prezenta comisiei de selectie in sala de sedinte atunci cand expertii financiari au facut propunerile referitoare la creditul de alocat fiecarui proiect.
7. Despre contestatii. Prin regulament, notele scenariilor nu se pot contesta. Se pot contesta doar punctajele producatorului si regizorului sau cuantumurile financiare alocate de catre C.A. In mod normal, rezultatele definitive ale concursului ar trebui sa se dea dupa ce se analizeaza contestatiile. Cand un proiect castiga la contestatie inseamna ca el ar fi trebuit sa se fi aflat pe lista castigatorilor si ca a fost declasat din greseala de catre C.A. al C.N.C. permitand finantarea in schimb unui alt proiect care nu ar fi trebuit sa fie finantat."

[Pashpix]

Mungiu face praf concursul CNC

Florentina Ciuverca, joi, 05 Martie 2009


Regizorul premiat cu Palme d’Or va trimite Ministerului Culturii un raport cu toate neregulile constatate la concursul recent încheiat, din juriul cãruia a fãcut parte.
„Un alt concurs cu prezentul regulament nu mai poate avea loc”, a declarat Cristian Mungiu ieri, la conferinþa de presã în care au fost fãcute publice rezultatele concursului de proiecte al Centrului Naþional al Cinematografiei (CNC). Nemulþumit de lista finalã a filmelor care primesc finanþare, stabilitã de Consiliul de Administraþie al CNC, cineastul a refuzat sã o semneze, asumându-ºi doar ierarhia datã de notele pentru scenarii. Mungiu a fãcut parte din juriul pentru ficþiune, alãturi de Doru Mitran, Radu F. Alexandru ºi Alexa Visarion. Partea de documentar ºi animaþie a fost jurizatã de Alexandru Solomon, Viorica Bucur ºi Constantin Pãun.

Radu Muntean, cea mai mare finanþare

În capul listei de 8 lungmetraje (finanþate în total cu 7,9 milioane de lei) s-a plasat Radu Muntean, cu filmul „Marþi, dupã Crãciun”, care va primi 1,36 milioane de lei, urmat de Dan Piþa cu „Chira Chiralina”, o adaptare dupã celebra carte a lui Panait Istrati (1,29 milioane). Horaþiu Mãlãele a câºtigat cu „Funeralii fericite”, Nicolae Mãrgineanu cu proiectul „Tatãl”, iar Igor Cobileanski va regiza pelicula „La limita de jos a cerului” (un scenariu co-semnat de Corneliu Porumboiu). Lista include ºi un nume aproape nelipsit dintre câºtigãtori la orice sesiune, deºi filmele sale au fost desfiinþate permanent de public ºi criticã: Adrian Popovici, cu „Se cautã o mamã”. Producãtorul este acelaºi Artis Film, al controversatei Cornelia Paloº, fost consilier la Ministerul Culturii ºi Cultelor. „Am fost puþin mai curios decât alþii ºi am studiat procesul din interior cu mai multã aplecare. De aceea, o sã-mi asum o apreciere publicã pentru toate proiectele declarate câºtigãtoare, aºa cum cred eu cã se vor transforma în filme. Voi depune la Ministerul Culturii un raport detaliat cu toate constatãrile mele ºi cu aceste aprecieri”, a precizat Cristian Mungiu.

Date false, interpretãri greºite

Acesta acuzã conducerea CNC cã refuzã sã facã publice criteriile dupã care se iau anumite decizii ºi cã rezultatele finale sunt modificate în funcþie de interesele unora. Punctajele acordate pentru calitatea regizorului ºi cea a producãtorului (care conteazã în ierarhie), spune Mungiu, sunt calculate arbitrar. „Verificând punctajele aplicanþilor, eu am ajuns la cu totul alte rezultate decât cele socotite iniþial în cadrul CNC. Comparând rezultatele, am constatat cã, fie anumite capitole ale fiºei de punctaj erau interpretate greºit, fie multe date din dosarele candidaþilor nu erau adevãrate”, a detaliat cineastul. El a dezvãluit totodatã cã, dupã desecretizarea scenariilor, „s-au adus date suplimentare la dosarele candidaþilor, invocându-se faptul cã acestea au fost rãtãcite prin birouri ºi au fost gãsite ulterior” ºi cã juriul nu este consultat de Consiliul de Administraþie atunci când acesta din urmã stabileºte finanþãrile, deºi regulamentul o cere.

Pentru cã unele scenarii au fost notate cu 2 sau 3 de unii dintre membrii juriului, iar de ceilalþi cu 8 - 9, Mungiu le-a cerut colegilor sãi o apreciere publicã asupra proiectelor, lucru care nu s-a întâmplat. Observaþiile sale au fost depuse oficial ºi la CNC, care nu le va da însã publicitãþii: „Nu am considerat necesar sã facem public documentul lui Cristian Mungiu, pentru cã noi nu suntem de acord cu el!”, a exclamat Eugen ªerbãnescu, directorul CNC, care a recunoscut cã multe dintre observaþii sunt „pertinente”.

„Vã las pe voi sã trageþi concluzia”

Un alt motiv de disputã a fost eliminarea de pe lista filmelor finanþate a unui proiect de Radu Jude, „Toatã lumea din familia noastrã”, calificat iniþial pe locul al doilea. Motivul Consiliului de Administraþie a fost faptul cã producãtorul era Ada Solomon, soþia lui Alexandru Solomon, care se afla în juriul pentru documentare. „Sesizarea asupra unui posibil conflict de interese am fãcut-o chiar eu, la prima mea întâlnire cu domnul ªerbãnescu, însã CNC-ul nu s-a sesizat nici la înscriere, nici când s-au deschis plicurile, ci abia în ultima clipã, când s-a vãzut cã proiectul era pe locul doi. Pânã atunci n-a deranjat cu nimic. Vã las pe voi sã trageþi concluzia”, a explicat Alexandru Solomon, adãugând cã retragerea acestui film a fãcut posibil includerea altora. În sprijinul sãu a intervenit Mungiu, care este de pãrere cã, „atâta timp cât nu s-a materializat acest posibil conflict de interese, Alexandru Solomon fiind în celãlalt juriu, pentru documentare, proiectul nu trebuia retras”. Ada Solomon, de la Hi Film Production, a anunþat cã va face contestaþie.

[Pashpix]

INTERVIU - Nu am acceptat, deocamdatã, nicio propunere de proiect din strãinãtate (Cristian Mungiu)

Regizorul Cristian Mungiu, al doilea român, dupã Ion Popescu Gopo, care a câºtigat prestigiosul Palme d'Or al festivalului de la Cannes, mãrturiseºte, într-un interviu acordat NewsIn, cã primeºte constant propuneri din strãinãtate, însã nu a acceptat, deocamdatã, niciuna dintre ele.

Reporter: La ce proiecte lucraþi in prezent?

Cristian Mungiu: În clipa de faþã, finalizãm proiectul "Amintiri din Epoca de Aur", în care sunt implicat ca scenarist, producator ºi co-regizor. Copia standard va fi pesemne gata pânã la sfârºitul acestei luni. Este vorba despre un film de lung metraj colectiv, alcãtuit din episoade de 20-30 de minute, în care, pe lângã mine, sunt implicaþi ca realizatori Hanno Hofer, Rãzvan Mãrculescu, Constantin Popescu ºi Ioana Uricaru. Vorbim aici de o comedie, de un film de public, ºi nu de festival, film care ecranizeazã cele mai cunoscute legende urbane ale epocii "de aur".

Totodatã, am început lucrul la scenariul pentru urmãtorul meu proiect de autor dupã "4 luni, 3 sãptãmâni ºi 2 zile".

Reporter: Cum le veþi materializa, în contextul economic delicat al acestui an?

Cristian Mungiu: Pentru "Amintiri" am reuºit sã obþinem finanþãrile necesare ca sã terminãm proiectul. Legat de urmãtorul meu proiect de autor, e încã un pic devreme sã discutãm. Cel mai probabil, însã, nu va mai fi posibil sã-l finanþãm doar cu fonduri din România ºi va trebui sã ataºãm unul sau mai multi coproducãtori externi. Deocamdatã, amintirea Palme d'Or-ului e încã vie ºi sunt foarte mulþi producãtori importanþi care îºi doresc sã ne fie parteneri, iar asta chiar înainte sã fi citit scenariul. Totodatã, am multe propuneri de a lucra în afara României. Primesc constant propuneri ºi scenarii din Statele Unite ºi Anglia, dar nu am acceptat, deocamdatã, vreo ofertã.

Reporter: Veþi înscrie vreun proiect la festivalurile din acest an?

Cristian Mungiu: Wild Bunch (o importantã companie de distribuþie - n.r.) este agentul de vânzãri al filmului "Amintiri din Epoca de Aur", iar politica lor este ca participarea peliculei în festivalurile dintr-o anumitã þarã sã fie decisã de distribuitorul care a achiziþionat drepturile pentru acea þarã. Deci nu înscriem noi, ca producãtori, filmul în festivaluri. Noi vom pãstra doar drepturile pentru România, unde filmul va avea premiera naþionalã la Cluj, în cadrul TIFF.

Reporter: Iar în cinematografe, când va putea fi vãzut "Amintiri din Epoca de Aur"?

Cristian Mungiu: Cel mai probabil, filmul va rula începând din septembrie. E posibil, însã, ca o difuzare în regim de avanpremierã sã aibã loc deja începând cu luna iunie. Filmul este foarte lung ºi studiem posibilitatea de a-l difuza sub forma a douã filme: "Amintiri din Epoca de Aur 1" ºi "Amintiri din Epoca de Aur 2". Nu am hotãrât încã dacã aceste filme ar trebui sã ruleze concomitent sau consecutiv. Studiem, de asemenea, interesul local în oraºele fãrã cinematografe, pentru a vedea în ce mãsurã se justificã organizarea unei noi caravane, cum a fost cazul cu “4 luni, 3 sãptãmâni ºi 2 zile”.

Reporter: Apropo de faptul cã amintirea Palme d'Or-ului e încã vie, veþi participa ºi anul acesta la Cannes?

Cristian Mungiu: În situaþia în care "Amintiri din Epoca de Aur" va fi prezentat la Cannes, voi însoþi filmul, desigur. E însã greu sã fii selecþionat cu un film colectiv în marile festivaluri - în cel mai bun caz ele putând fi prezentate în afara competiþiei, în secþiuni paralele. Ar fi ºi asa grozav, þinând cont cã niciunul dintre cei patru co-realizatori ai mei în acest proiect nu a debutat încã în lungmetraj.

[m3lku]

din ce stiu eu, al doilea roman care a castigat palme d'or-ul e Mitulescu

[transilvana]

am si eu o chestie care ma framinta

dupa ce am vazut declaratia din presa botezata "amendamentele lui Mungiu" ma asteptam sa vin pe Cinemagia si sa gasesc o furtuna de comentarii, sau macar sa vad pe cineva constatind, poate chiar apreciind, gestul unuimembru al comisiei care pentru prima data de cind exista consursul CNC a avut curajul sa ia o atitudine publica, serioasa, documentata si sa-si puna in joc numele si reputatia si relatia cu onor CNC-ul declarind ca un asemenea concurs "nu mai poate avea loc".

de la o comunitate care s-a obosit sa redacteze si publice o petitie privind concursul CNC, zau ma asteptam la mai mult decit precizari legate de faptul ca, atentie, Mungiu NU E primul cistigator roman al Palme D-Or-ului.

mi se pare cam dezolant.

[Proletar]

pãi deocamdatã nu aflãm nimic concret din amendamentele sale.
ce sã comentãm?
cã se fac mânãrii, ºtiam.
poate dacã am avea acel raport detaliat înaintat ministerului, cu date relevante, am avea ce sã analizãm, pe cazuri concrete.

[transilvana]

excuse me?

am aflat ca exista macar o persoana onesta care e gata sa-si faca temele cum se cuvine si sa arate cu degetul unde sint fisurile in sistem. Poate ca "stiati" ca se fac minarii, dar acum exista niste constatari foarte clare ale cuiva "dinauntru"

in mintea mea, se cerea imediat un val de sustinere si simpatie publica din partea celor care vor ca sistemul sa se schimbe la adresa unui membru al comisiei care se ofera sa incerce sa schimbe ceva.

repet, tacerea molcuta si mioritica de pe acest forum (si din presa) imi miroase fel de fel de lucruri neplacute - de la "stai sa astpetam sa vedem ce se mai intimpla" la " a, pai nu, daca era protestul nostru ne bagam, da asa, daca e intiativa celui de-al doilea, posibil al treilea cistigator al Palme D'or-ului, nu se merita" la " e na, ce sa zic, s-a gasit Mungiu sa faca dreptate. Sigur are el niste interese ale lui!"

poate lucrurile vor evolua intr-o directie buna. eu atita am avut de zis deocamdata - mare dezamagire din partea acestei comunitati.

[Pitbull]

Cred cä pur si simplu ti-ai fixat un palier subiectiv de asteptare si esti dezamägitä cä noi nu ne înscriem aidoma în el.
Mä bucur (sincer) cä vezi forumul CineMagia ca pe o comunitate atât de reprezentativä, energicä si onestä, si nu spun cä n-am fi, în linii mari, astfel - dar coeziunea noasträ e totusi mai slabä, suntem mai mult un conglomerat de personalitäti distincte, decât o asemenea entitate coerentä.
Oricum, evident cä suntem aläturi de Mungiu din tot sufletul si-i asteptäm raportul detaliat. Dacä se vor produce tensiuni si conflicte, e de la sine înteles cä-l vom sustine. Dar abia au trecut 24 de ore si un pic - si, oricum, nimeni nu i-a särit la beregatä. Ieri, la C.N.C., atmosfera a fost cât se poate de pasnicä. Asa cä reactionäm si noi în ton cu temperatura fireascä a momentului.

[Pauline Kael]

Blah blah.

[Pitbull]

Lugu lugu.

[mirodoni]

"Existã proiecte în acest concurs pe care unul sau doi membri ai juriului le-au apreciat cu note de 2 sau 3, iar ceilalþi membri ai juriului, cu 8 ºi 9.

Exact aºa a apus ºi Tudor Caranfil, dar exact aºa, când a fost în juriu. ªi nu s-a schimbat nimic. ªi aºa va fi mereu. Pentru cã nu existã niºte criterii de evaluare, în primul rând.
Eu sunt unul dintre pãþiþi, în anii trecuþi. Cine mi-a apreciat fantezia mi-a dat 9, considerând cã scenariul trebuie promovat pentru cã aºa ceva nu s-a mai realizat în România, iar cine nu, mi-a dat 2, pe considerentul cã aºa ceva nu se realizeazã în România. Ca sã ºtim cine a apreciat bine, ar trebui ca juriul sã fie format din 50 de membri, pentru ca media acestor note sã fie una obiectivã.
Cum în þara asta nu se urmãreºte promovarea scenariului, respectiv a scenaristului, ci a regizorului, care este deja scenarist, lucrurile vor rãmâne cum am stabilit.

Am constatat târziu cã se discutã în douã locuri acelaºi lucru.

[StefanDo]

pai nu asa e si la cnc?!?

[Pashpix]

Cristian Mungiu îi sugereazã lui Paleologu sã degreveze CNC de sarcina concursului de proiecte

Regizorul Cristian Mungiu apreciazã, într-o scrisoare deschisã adresatã ministrului Culturii, Theodor Paleologu, cã organizatorul selecþiei proiectelor de film, Centrul Naþional al Cinematografiei (CNC), ar trebui sã fie degrevat de aceastã sarcinã.

Potrivit lui Mungiu, selecþia ar trebui fãcutã de un organism independent, pe baza datelor puse la dispozitie de CNC.

Regizorul filmului "4 luni, 3 sãptãmâni ºi 2 zile" aduce ca argumente, în principal, deficienþele constatate dupã ce s-a aflat în juriul selecþiei din sesiunea decembrie 2008, pe care, de altfel, le-a fãcut publice, în majoritate, la anunþarea câºtigãtorilor, pe 4 martie 2009.

Cristian Mungiu propune, astfel, ca tuturor membrilor din comisiile de selecþie sã le fie solicitate declaraþii pe propria rãspundere, în care aceºtia sã precizeze dacã s-au fãcut presiuni asupra lor de a favoriza anumite proiecte. Membrii comisiei ar mai trebui, în opinia lui Mungiu, sã aibã obligaþia de a face o apreciere scrisã despre proiectele câºtigãtoare, urmând ca ei sã nu mai facã parte din viitoare comisii de selecþie in cazul în care carierele publice ale filmelor notate de ei diferã semnificativ de estimãrile pe care le-au fãcut.

În opinia lui Mungiu, este necesarã ºi o recalculare a punctajelor aplicanþilor la concursurile CNC anterioare, cu aplicarea strictã a regulamentului ºi folosirea doar a datelor care se confirmã din declaraþiile candidatilor, recalculare ce ar putea furniza, în unele cazuri, rezultate semnificativ diferite faþã de cele care au desemnat câºtigãtorii.

În aceeaºi scrisoare deschisã, Cristian Mungiu apreciazã cã, pe termen scurt, regulamentul de concurs trebuie modificat în sensul revenirii la spiritul sãu iniþial, acela de a sprijini valoarea probatã prin succese incontestabile în festivaluri de prestigiu incontestabil, prin vânzãri ºi încasãri probate prin returnãri de fonduri cãtre CNC.

Regizorul mai spune cã este preferabil ca membrii comisiei de selectie ºi experþii comisiei financiare sã nu fie aleºi de CNC, iar verificarea dosarelor, inclusiv a bugetelor candidaþilor, trebuie fãcuta înainte de concurs, în aºa fel încât etapa a doua a concursului sã nu fie interpretabilã.

Printre sugestiile în atenþia ministrului Theodor Paleologu se numãrã ºi aceea ca decizia finalã privind câºtigãtorii concursului sã fie luatã dupã ce au fost
judecate eventualele contestaþii depuse de aplicanþi.

Scrisoarea deschisã redactatã de Cristian Mungiu vizeazã, în afara selecþiei de proiecte, ºi alte probleme ale CNC ºi ale cinematografiei româneºti. "Apreciez cã misiunea CNC ar trebui sã fie mult mai amplã decât gestionarea concursurilor de proiecte ºi cã, în general, în acest moment: CNC nu are reacþie faþã de faptul ca România are cel mai mic numãr de sãli de cinema din Europa raportat la populaþie; nu existã o strategie în privinþa distribuþiei de film în România; nu existã o strategie în privinþa scãderii dramatice a numãrului de spectatori în sãlile din România; pirateria este copleºitoare în privinþa produselor video ºi nu existã niciun plan vizibil de combatere a fenomenului; majoritatea celor care iau credite pentru producþie de la CNC nu returneazã niciodatã aceste credite", mai spune regizorul, în scrisoarea deschisã publicatã pe site-ul casei de producþie Mobrafilms.

Organizarea ºi desfãºurarea concursului de proiecte organizat de CNC au fost criticate de mai mulþi regizori de top. Printre aceºtia s-a numãrat ºi Radu Muntean, care a obþinut, la începutul lunii martie, cea mai mare finanþare din sesiunea noiembrie-decembrie 2008, respectiv 1,36 milioane de lei, pentru filmul "Marþi dupã Crãciun". "Regulamentul concursului de proiecte este foarte vag în calcularea punctajelor pentru regizori, case de producþie ºi, implicit, pentru proiectul cinematografic respectiv. ªi asta îl face foarte interpretabil, la discreþia Consiliului de Administraþie ºi al preºedintelui acestui consiliu. ªtiu regulamentul, am participat la jurizare în sesiunea din vara anului trecut, de atunci ºtiu cã sunt multe probleme punctuale. Lista de festivaluri agreate de CNC este conceputã aberant, scurtmetrajele puncteazã la fel ca lungmetrajele, în fapt nu existã o comisie tehnicã menitã sã calculeze profesionist punctajele concurenþilor. Totul se face la botul calului ºi se calculeazã pe loc, cu comisia de faþã, când în mod normal, toate informaþiile furnizate de casele de producþie ar trebui verificate pe îndelete. ªi, nu în ultimul rând, trebuie desecretizat concursul, pentru cã nu este un cenaclu literar, ci o competiþie de proiecte cinematografice, aºa cã e nu numai normal, dar ºi util ca, atunci când juriul judecã un scenariu, sã cunoascã ºi regizorul care-l va filma", a declarat, pentru NewsIn, Radu Muntean.

[Pashpix]

Nicolaescu: “Cinematografia trebuie sã þinã de Parlament”

Despre deficienþele concursului CNC, în forma sa actualã, vorbeºte ºi regizorul Sergiu Nicolaescu. Acesta anticipeazã însã, în calitate de parlamentar, soluþionarea tuturor problemelor printr-o nouã lege a cinematografiei. "Una dintre greºelile acestui concurs al CNC este faptul cã proiectele sunt secrete. În realitate, numele regizorului, al scenaristului ºi numele actorilor garanteazã pentru un film. Secret ar trebui sã fie juriul, nu cei care participã la acest concurs. Noi, parlamentarii, avem în vedere o nouã lege a cinematografiei, pe care sperãm sã o depunem în cel mult douã luni la parlament. Pe de altã parte, apartenenþa CNC la Ministerul Culturii este, ea însãºi, o catastrofã. Cinematografia trebuie sã þinã de Parlament", spune Nicolaescu.

[Pitbull]

Una dintre greºelile acestui concurs al CNC este faptul cã proiectele sunt secrete.
Bullshit. Nu sunt secrete (decât de jure), sunt publice (de facto). E o gresealä doar în sensul cä oferä paravanul unei minciuni, pentru mânärii.
În realitate, numele regizorului, al scenaristului ºi numele actorilor garanteazã pentru un film.
Adevärat - cu un amendament: numele regisorului, al actorilor, al producätorului "garanteazä", în sensul în care rolul lor abia începe, si nu putem decât SPERA cä vor face o treabä bunä (si de data asta - în cazul celor ale cäror antecedente, într-adevär, "garanteazä").
Cât priveste scenaristul, NUMELE lui nu "garanteazä" nimic, în fond - fiindcä, la momentul discutiei, rolul lui s-a încheiat: nu mai e necesarä nici o garantie, hârtiile vorbeste. Scenariul în cauzä e fie BUN (chit cä l-a scris Tudor Voican sau Nea Nae din Pascani), fie PROST (indiferent dacä l-a scris Daneliuc sau Dom' Gogu din Ciorogârla).
Secret ar trebui sã fie juriul, nu cei care participã la acest concurs.
Singurul adevär pe care-l spune. Da, asta ar schimba înt-adevär ceva - mä întreb, însä, CUM s-ar putea face...?
Noi, parlamentarii, avem în vedere o nouã lege a cinematografiei, pe care sperãm sã o depunem în cel mult douã luni la parlament.
Brava, copii! La mai mare!
Pe de altã parte, apartenenþa CNC la Ministerul Culturii este, ea însãºi, o catastrofã.
Nu - catastrofa e relatia dintre C.N.C. si micile gästi mari din cinematografie.
Cinematografia trebuie sã þinã de Parlament."
Muci în fasole, pour la bonne bouche.

[farabeuf]

numele regisorului, al actorilor, al producätorului "garanteazä", în sensul în care rolul lor abia începe, si nu putem decât SPERA cä vor face o treabä bunä (si de data asta - în cazul celor ale cäror antecedente, într-adevär, "garanteazä").
Cât priveste scenaristul, NUMELE lui nu "garanteazä" nimic, în fond - fiindcä, la momentul discutiei, rolul lui s-a încheiat: nu mai e necesarä nici o garantie, hârtiile vorbeste.

Dupa castigarea concursului cam jumate din scenarii sunt “reparate” (intro masura mai mare sau mai mica) de diversi scenaristi. Autorii cu proptele STIU ca scenariul lor NU poate fi filmat in forma cu care s-au prezentat la concurs, insa au aranjamentul facut ca sa castige si vor plati un scenarist ulterior (cu banii de la CNC, normal).

Au existat cazuri cand, in urma unui concurs, un scenarist tanar care a luat 6 la un proiect (si deci nu a primit finantare) a fost angajat de un producator/regizor castigator (notat de aceeasi comisie) cu nota 8, rezultatul fiind o poveste mult diferita de ce s-a prezentat la concurs.

[Pitbull]

I-auzi, i-auzi, i-auzi...! :w00t:
Foaaarte interesant!
Chiar nu-mi pusesem problema asta - da' acum, c-ai zis-o, mi se pare de "bun-simt" (vorba vine!)
Ceva cazuri concrete - în mäsura posibilului?

[farabeuf]

Citiþi integral aici scrisoarea deschisã adresatã de Cristian Mungiu ministrului Culturii ºi Cultelor, Theodor Paleologu, ºi anexa ei, cu deciziile juriului referitoare la situaþiile conflictuale din recentul concurs:

http://www.evz.ro/media/other/3d0a5a494bcb5dae0f42df176df90d55605105eb.pdf

[Pitbull]

Mmdamm...
Mersim, 'Aestre - chiar aveam nevoie aici de documentul ästa.
Cristi le zice clar, concret, si dur - asa cum era nevoie.
Devine din ce în ce mai clar cum se foloseste paravanul de fum al "regulamentului" pentru blaturile de tot felul - si cä Serbänescu nu e doar prost, ci si un hot ordinar, la modul cel mai flagrant: efectiv, gireazä cohortele de furturi pe fatä, mintind cu zâmbetul pe buze.
...Acum sä vedem ce-o sä se întâmple.
Din ce spune tembelul de Mos Serj, cum cä "pregätim o nouä lege a cinematografiei", pute destul de tare a ripostä: vor sä contraatace la nivel de Parlament, ca sä se blindeze împotriva ofensivei pe care ar putea (în orice caz, ar trebui) s-o anunte demersul lui Mungiu.
(Nu îndräznesc sä sper cä a fost mai mult decât o simplä coindicentä, si micuta noasträ petitie online, cu cei maximum 205 de semnatari ai ei, a avut si ea mäcar o minimä contributie.)
Oricum, de-acu-ncolo, e cazul sä fim pe fazä.

[halebardul]

Ce face Mungiu e demn de admirat si merita suport din partea oricui e de buna credinta si ii pasa de soarta cinema-ului romanesc. Incearca sa scoata afara sobolanii din orasul filmului. A intrat in juriu, a vazut din interior cum merge toata daravela si acum da in stanga si-n dreapta, argumentat, avizat, pe puncte, logic.
Poate ar merita inca o petitie de sprijin, sa nu se simta singur in viesparul ala.

[halebardul]

Ca sã avem de ce râde?
Sau de ce plânge?

[halebardul]

Pai lui niciolaescu ii place sa dea legi, sa faca reguli, mereu s-a crezut un personaj istoric. Daca va impune versiunea lui, mi-e teama ca o sa avem inca o revolutie furata.

[halebardul]

v-a, nu v-a, pana sa-mi convina sa initieze el legea mai va.
nu mi se pare decat o confiscare a luarii de atitudine a lui Mungiu.

[halebardul]

asta-i prezumtie de vinovatie nefondata, sa nu zic aberanta.

nici revolutia nu trebuia sa mai fie facuta, dupa principiul asta.

[halebardul]

Si pana atunci nu trebuie sa se faca nimic.

[halebardul]

si, privite din interior, fraudele si neregulile isi pierd atributele?
Sunt doar "mici atentii" si "mici scapari"?

[Pitbull]

ASEL: - Cu ani în urmä, când eram tânär, ca tine acum, am reusit sä scap dintr-o închisoare ca asta. Nu peste mult, mi-am dat seama cä nimerisem în altä închisoare - doar mai mare.
TOMAS: - Si atunci...?
ASEL: - Atunci? Atunci evadeazä si din închisoarea cealaltä! Si din aceea-n celalaltä... si-n cealaltä...! Adevärul te asteaptä în toate, nu în nemiscare! Si te-asteaptä în truda acelui tunel întunecos din subteran!
- (Gh. Cozorici, Ovidiu Iuliu Moldovan; "Generoasa fundatie", Antonio Buero Vallejo, r. Horea Popescu, T.N.B., 1978)

[Pitbull]

Nici mäcar n-a fost aluzie - doar o metaforä explicitä! :)

[halebardul]

Scrisoare deschisa

Domnului Ministru al Culturii, al Patrimoniului si al Cultelor, Theodor Paleologu

Stimate domnule Ministru,

Ati declarat recent, cu ocazia galei Gopo ca « Pentru un ministru al Culturii, sã ai un nou val la dispoziþie este o pleaºcã extraordinarã. Nu-þi rãmâne decât sã te laºi purtat de val ».
Din pacate, domnule Ministru, vazuta din teren, situatia pare un pic mai complexa iar acest « val » are nevoie de sprijinul dvs. pentru a nu se irosi prea curind.
Cinematografia a servit mai bine decit oricine reputatia Romaniei in ultimii ani. Prin urmare, consider ca infrastructurile publice menite sa deserveasca, sa acompanieze si sa sustina eficient si onest acest domeniu artistic trebuie sa se ridice la nivelul potentialului creativ pe care noua cinematografie l-a demonstrat. Consider ca artistilor le revine datoria de a observa deficientele sistemului si a solicita celor in drept, atunci cind e cazul, o necesara corectie.
Mi-am asumat de curind rolul de membru in comisia de selectie a proiectelor de film in cadrul concursului organizat de catre Centrul National al Cinematografiei.
Va pun la dispozitie citeva din observatiile mele dupa aceasta experienta, cerindu-va permisiunea ca, totodata, sa fac publice unele din aceste observatii.
Sper ca parcurgerea lor sa va ajute sa va faceti o idee despre cum se desfasoara lucurile in acest moment.
Apreciez, domnule ministru, ca, din punct de vedere organizatoric cit si principial,
cinematografia romana, prin structurile ei publice actuale si prin reprezentantii sai oficiali nu se ridica la inaltimea succeselor inregistrate de filmele romanesti in ultimii ani si cred ca sistemul public de sustinere a cinematografiei necesita nu o reorganizare de suprafata ci o schimbare profunda, structurala si de atitudine.
Ramine sa apreciati dvs. daca aveti determinarea si energia sa generati aceasta innoire si daca succesele recente ale culturii romane prin cinematografia ei merita sau nu acest efort.

Cristian Mungiu

Documentul de fata cuprinde observatii, concluzii si anexe:

A. Observatii
Despre alegerea membrilor comisiilor de selectie / lectorii de scenarii
Despre regulamentul de concurs
Despre interpretarea regulamentului de concurs
Despre competente, mecanisme decizionale si proceduri
Despre declaratiile candidatilor si felul in care se efectueaza calculele
Despre solutionarea situatiilor interpretabile : Exemplificare pe proiectul Casaro Film,
Portrete in padure
Despre ce constituie conflict de interese
Despre expertiza financiara si alocarea creditelor
Despre mecanismul contestatiilor

B. Concluzii

C. Anexe
a. Document despre deciziile juriului in analiza situatiilor interpretabile
b. Exemplificare a aportului propriu al producatorului (lista de servicii Casaro Film)
c. Lista festivalurilor (extras)
d. Fisa de punctaj a regizorului debutant (extras)
e. Lista de cistigatori prin contestatie la sesiunea C.N.C din decembrie 2008 ianuarie 2009
f. Regulamentul de concurs al concursului / link

Despre alegerea membrilor comisiilor de selectie / lectorii de scenarii

Nu exista criterii pentru alegerea lectorilor de scenarii. Alegerea membrilor comisiilor de
selectie se face in acest moment de catre C.N.C, care primeste propuneri de la asociatiile din breasla, propuneri de care poate sau nu sa tina cont. Modalitatile de a evalua competenta potentialilor membri lipsesc. Pina in mandatul anterior, M.C.C. trebuia sa avizeze aceste propuneri, la aceasta prevedere renuntindu-se incepind cu prezenta editie a concursului C.N.C.
In chestiunea juratilor exista doua probleme : una de competenta si alta de integrritate morala. E in sine foarte greu sa gasesti lectori competenti intr-o comunitate cinematografica in care abia daca gasesti citiva scenaristi. Dar chiar si asa, daca cei care isi asuma aceasta sarcina publica de a citi si aprecia ar face-o dupa priceperea lor insa cu perfecta onestitate, rezultatele ar trebui acceptate. Din pacate insa, cei ajunsi in aceasta comisie de lectura reprezinta in multe cazuri in mod fatis interesele celor care i-au trimis. Pot aparea situatii cind lectorii sint supusi rugamintilor, presiunilor, interventiilor, amenintarilor si santajelor. Dupa aprecierea mea, acesta este aspectul cel mai grav si inacceptabil al modului in care se desfasoara in present concursul.

Despre regulamentul de concurs

Prezentul regulament de concurs a fost introdus in anul 2006 in incercarea de a reduce subiectivismul absolut dupa care se analizau proiectele pina atunci. Regulamentul a plecat initial de la urmatoarea doua premise:
1. ca finantarea unui proiect nu trebuie sa aiba in vedere doar valoarea scenariului ci si a calitatea regizorului si a producatorului ; si 2 : ca aplicantii – regizori si producatori - care au avut succes cu ultimul lor film prezinta un risc mai mic la finatare si ar trebui sa beneficieze de un bonus cind cer finantare de la C.N.C. pentru urmatorul proiect.
Regulamentul a inceput insa sa fie sabotat inca din faza de propunere, toti cei care s-au simtit dezavantajati de prevederile lui incercind sa relativizeze propunerile regulamentului si sa-I coboare standardele la nivelul lipsei lor de performante.
In final, in regulament s-a decis sa conteze nu ultimul ci unul din ultimele doua filme dar deopotriva si cel mai bun film din cariera al aplicantului.
In loc sa se considere ca distributia in zece tari straine aduce punctaj maxim (cum era prevazut initial) s-a considerat ca e suficienta distributia in doua tari (inclusiv Romania), ca nu achizita de catre zece televiziuni straine e un prag al succesului ci achizia de catre zece televiziuni incluzindu-le pe cele romanesti (unii aplicanti ajungind lejer la cifra de patru televiziuni din start doar prin insirarea canalelor SRTV : TVR1, TVR2, TVR Cultural, TVRI)
Pe lista celor mai importante festivalurilor, pe linga Cannes, Berlin si Venetia, si-au facut treptat loc ca egale cu acestea si festivalurile din Cairo sau Bilbao, in plus sectiunea in care ai fost prezent in festival nemaicontind si asa mai departe.
In urma « rescrierii » regulamentului in acest fel, concursul pune semnul egal intre un film care a luat Palme d’Or la Cannes si a fost distribuit in 50 de tari si un film care, de exemplu, a fost distribuit intr-o singura tara straina si a fost prezentat la festivalul din Cairo.
Exemplele ciuntirilor succesive ale regulamentului sint nenumarate, treptat scazindu-se standardele pina intr-acolo incit bonusurile oferite de regulament sa devina accesibile cit mai multor aplicanti, ideea insasi de regulament devenind in aceste conditii discutabila.

Despre interpretarea regulamentului de concurs

Pe linga faptul ca regulamentul de concurs a ajuns dupa amendari succesive asa cum am aratat mai sus, el mai este si in timpul concursului interpretat intr-un fel care escamoteaza si mai mult diferentele de valoare dintre aplicanti.
In anexele concursului C.N.C. se precizeaza ca punctajele aplicantilor regizori si producatori se calculeaza, in cazul regizorilor, pentru « Cel mai bun film realizat in cariera » si pentru « Unul din ultimele doua filme realizate » iar in cazul producatorilor pentru « Un film din cariera (la alegere)» si pentru « Un film (la alegere) din ultimele doua realizate ».
Atit « cel mai bun film » cit si « unul din ultimele doua » aduc aplicantilor un punctaj la trei categorii : numar de spectatori, festivaluri internationale si succes comercial.
C.N.C. agreaza insa interpretarea aplicantilor care aleg sa completeze declaratia referitoare la cel mai bun film din cariera nu selectind un singur film trei filme, cite unul pentru fiecare categorie (numar de spectatori, festivaluri internationale si succes comercial)
Totodata, desi creditul alocat de catre CNC este, prin natura lui, cel cu care incepe finantarea oricarui film romanesc, toti aplicantii declara pe proprie raspundere ca in momentul inscrierii in concurs ei au deja tot restul de finantare. Aplicantii declara acest lucru pentru a obtine un punctaj pe care CNC il aloca proiectelor care au deja finantare asigurata in momentul inscrierii in concurs.
Desi este evident pentru toata lumea ca declaratiile respective nu au acoperire si desi ar fi simplu pentru CNC sa nu ia in calcul declaratii pe propria raspundere care nu sint insotite de nici un fel de acte dovedidoare, CNC se arata foarte permisiv in interpretarea regulamentului, ingaduind multor aplicanti sa acumuleze un punctaj pe care acestia nu il merita, in detrimentul altora care chiar au finatare asigurata in momentul inscrierii in concurs, dovedita prin extrase bancare sau contracte de finantare si/sau de coproductie.

Despre competente, mecanisme decizionale si proceduri

Procedural, discutiile membrilor comisiei de selectie si discutiile acestora cu Directorul General al C.N.C. nu se inregistreaza pe suport audio si nu se consemneaza intr-un document scris si semnat, ceea ce face ca, in final, nimeni sa nu poarte nici o raspundere pentru chestiunile comunicate verbal.
La prima intilnire a membrilor comisiilor de selectie, Alexandru Solomon, membru al comisiei de selectie pentru proiecte de documentar l-a intrebat pe directorul general al C.N.C. daca prezenta sa in juriul de documentar si a sotiei sale, Dna Ada Solomon, in competitia de fictiune contravin in vreun fel regulamentului de concurs iar Directorului General al C.N.C. Dl. Eugen Serbanescu l-a asigurat in mod explicit si neunivoc ca, fiind vorba de sectiuni separate de concurs, nu este nimic neregulamentar. Dl. Eugen Serbanescu contesta acum ca ar fi facut aceasta afirmatie.
De asemenea, nici competentele comisiei de selectie nu sint precizate in mod explicit si in scris in vreun document aparte.
In sedinta initiala a membrilor comisiei de selectie cu directorul general al C.N.C, dl. Eugen Serbanescu, acesta a apreciat ca, generic vorbind, intreaga responsabilitate privind concursul revine comisiei de selectie care are sarcina nu numai de a aprecia scenariile ci si restul dosarelor – care contin datele pe baza carora se apreciaza calitatea regizorului si a producatorului.
Totodata, s-a precizat ca exista o raspundere a comisiei si in privinta stabilirii cuantumului creditelor financiare care se acorda fiecarui proiect si implicit in analiza bugetelor proiectelor, in conditiile in care comisia, cf. art. 15 din regulament, trebuie sa participe impreuna cu Consiliul de Administratie al C.N.C. la “adoptarea unei hotariri finale cu privire la rezultatele concursului de selectie a proiectelor cinematografice si de acordare a creditelor directe.”
Cind am adus la cunostinta directorului general al C.N.C. diferite greseli flagrante din bugetele aplicantilor, acesta a decis ca totusi analiza bugetelor aplicantilor nu este de competenta comisiei de selectie.
De asemenea, conform celor precizate in sedinta initiala, comisia de selectie fusese investita sa decida in privinta situatiilor interpretabile din regulament. Prin urmare, am alcatuit o lista cu cele mai importante situatii interpretabile pe care am prezentat-o membrilor comisiei de selectie si pe care o atasez ca anexa la prezentul document. Dupa ce membrii comisiei de selectie si-au expus parerile, directorul general al C.N.C. a revenit, decizind ca unele dintre respectivele situatii interpretabile n-ar fi de competenta membrilor comisiei. In alte cazuri s-a judecat contrar parerii majoritatii membrilor comisiei.
Conform regulamentului, Consiliul de Administratie al C.N.C. este cel care are competenta sa valideze cuantumul creditelor alocate fiecarui aplicant desi membrii C.A. nu citesc scenariile si nu analizeaza bugetele. Ni s-a explicat ca membrii C.A. iau aceasta decizie coroborind recomandarile comisiei de selectie si recomandarilor expertilor financiari, intr-o sedinta comuna.
Insa la sedinta de validare a cuantumurilor creditelor alocate fiecarui proiect propuse de catre expertii financiari, C.N.C. nu a ingaduit prezenta in sala de sedinte a membrilor comisiei de selectie atunci cind expertii financiari au facut propunerile.
C.A. si-a insusit intocmai propunerile de taiere din bugete facute de experti financiari alesi tot de catre C.N.C, fara ca sa ceara in fapt vreo parere membrilor comisiei de selectie despre justetea propunerile expertilor in raport cu complexitatea scenariilor.
Rezultatul este ca proiecte clasate mai jos in ierarhia finala primesc un procent mai mare din creditul solicitat decit proiecte mai bine clasate de catre comisia de selectie.

Despre declaratiile candidatilor si felul in care se efectueaza calculele

In regulamentul C.N.C. se precizeaza la ART. 10 ca « Secretariatul tehnic al concursului are obligatia de a analiza conformitatea si realitatea documentelor din dosarele de concurs … »
Fizic, data fiind cantitatea mare de informatie, acest lucru este foarte greu de realizat si se face superficial.
Prin urmare, in calcularea punctajului aplicantilor, se iau in calcul o multime de date care, supuse verificarii, nu se confirma, o parte din greseli datorindu-se si neglijentei si impreciziei cu care sint redactate regulamentul de concurs si anexele lui.
De exemplu, lista de festivaluri facuta publica pe site-ul C.N.C. (atasata documentului de fata ca anexa) este in fapt o lista cu nume de localitati. Aceasta imprecizie face ca unii aplicanti care au luat premii la mici festivaluri din mari orase festivaliere sa primeasca puncte ca si cum ar fi cistigat premiile la marile festivaluri de renume din acele orase.
La ART 21 din regulament se precizeaza ca se vor remite membrilor comisiilor de selectie « Dosarele de proiect aferente scenariilor selectionate de comisie […] dupa intocmirea clasamentului si deschiderea plicurilor. » Membrii comisiei nu au primit in fapt aceste dosare, eu intrind in posesia lor doar in clipa in care am refuzat sa semnez punctajele prezentate membrilor comisiei de selectie de catre C.N.C. tocmai din cauza ca mi se cerea sa certific niste calcule pe care nu le facusem.
Ni s-a explicat ca, de regula, membrii comisiei de selectie, dat fiind mecanismul complicat de calcul, au lasat calcularea punctajului candidatilor in sarcina C.N.C.
Insa, dupa cum am precizat public cu ocazia conferintei de presa organizata pentru anuntarea rezultatelor concursului, in clipa in care eu am efectuat aceste calcule conform datelor din dosare, am ajuns la cu totul alte rezultate decit cele puse initial la dispozitie in cadrul C.N.C.
Precizez ca C.N.C si membrii comisiei de selectie si-au insusit in majoritatea cazurilor calculele facute de mine pe baza argumentelor pe care le-am prezentat. E insa de presupus ca aplicind aceleasi principii pe care si le-a insusit acum ca regulamentare, la o recalculare,
C.N.C. ar ajunge probabil la cu totul alte rezultate pentru editiile anterioare ale concursului de proiecte. Intrucit la fiecare sesiune de concurs a C.N.C aloca fonduri de ordinul sutelor de mii de Euro, rezulta, prin urmare, ca s-au repartizat sume de ordinul a milioane de Euro fara o verificare riguroasa a datelor prezentate de candidati si dupa criterii aproximative si interpretabile.

Despre solutionarea situatiilor interpretabile

Am ales sa fac aceasta exemplificare pe proiectul Casaro Film « Portrete in padure » pentru ca, in cazul acestui proiect, C.N.C. a decis sa nu tina cont de parerea exprimata in scris a membrilor comisiei de selectie – situatiile sint descrise mai jos - si datorita faptului ca taierile pe care eu le consider arbitrare efectuate de expertii financiari alesi de C.N.C, coroborate cu decizia C.N.C. de a descalifica proiectul Hi Film / producator Ada Solomon au avut ca effect finanatarea proiectului Casaro Film.
Producatorul Casaro Film s-a inscris in concursul de proiecte de lung metraj cu un proiect avind ca regizor pe dl Dl. Dinu Tanase (cel mai recent pe ecranele romanesti cu Damen Tango, scenariul Radu F. Alexandru, regia Dinu Tanase) produs de Dl Alexandru Iclozan (cel mai recent pe ecranele romanesti ca producator executiv pentru Dincolo de America, scenariul Eugen Serbanescu, regia Marius Barna, producator Paradox Film)
Precizez ca nu contravine legii ca producatorul unui film la care Directoul General al C.N.C. a participat in calitate de scenarist sa candideze in concurs pe durata mandatului acestuia.
Scenariul a primit urmatoarele note : Dan Nutu 5.4, Radu F Alexandru 9, Cristian Mungiu 4, Alexa Visarion 9 si Doru Mitran 9.
Dupa calcularea initiala a punctajului proiectului, prezentata de catre C.N.C. membrilor comisiei de selectie in momentul desecretizarii proiectelor, scenariul figura pe pozitia a 6a acumulind 57,01 puncte.
Dupa calculele pe care le-am efectuat eu, interpretind datele din dosar asa cum am considerat ca este corect, proiectul acumula circa 46, 5 puncte.
Am prezentat in fata colegilor din comisia de selectie si a Dlui Eugen Serbanescu observatiile mele.
In concursul C.N.C, regizorul filmului primeste un punctaj pentru « unul din ultimele doua filme realizate » - conform Anexei 11 b din regulament. Aplicantul Casaro Film a completat insa fisa regizorului cu un film anterior ultimelor doua realizate de acesta, film care determina obtinerea unui punctaj mai mare.
Observatia mea a provocat o lunga polemica despre natura filmelor care trebuie luate in considerare, in final insa directorul C.N.C decizind dupa consultarea departamentului juridic ca regulamentul in acest punct este clar si ca fisa regizorului in acest caz nu este completata corect.
Totodata, in concursul C.N.C, producatorul primeste puncte la capitolul succes comercial pentru « numarul de televiziuni nationale sau internationale care au achizitionat filmul » -
fiind vorba aici despre un film anterior al producatorului.
Regulamentul nu precizeaza despre ce fel de film e vorba (fictiune, documentar, animatie, scurt metraj, lung metraj, facut cu sprijinul CNC sau fara, film de televiziune etc) Dl. Eugen Serbanescu a decis ca, in conformitate cu logica insitutiei care acorda credite
pentru filme cinematografice, trebuie avute in vedere doar filme cinematografice, adica filme destinate si care au fost exploatate pe marile ecrane, nu filme de televiziune.
Am facut observatia ca, in acest caz, filmul inscris de aplicantul Casaro Film : Maramures, traditie si credinta, (co-productie cu Paradox Film, director Marius Barna) descris in documentele aplicantului drept un film de 6 episoade a cite 15 minute nu ar trebui luat in calcul, fiind vorba de un film de televiziune si nu de cinema.
Desi trei dintre cei cinci membri ai juriului s-au pronuntat in scris in acest sens, in final in cazul proiectului Casaro s-au aditionat punctele aduse de proiectul Maramures, traditie si credinta la nota finala a proiectului ca si cum ar fi fost vorba de un film cinematografic.
Totodata, in concursul CNC, producatorul primeste puncte daca are asigurata o parte din finantarea proiectului la inscrierea in concurs. Unii aplicanti au adus contracte pentru a dovedi ca au asigurata finantare. Altii, precum Casaro film au produs o hirtie pe proprie raspundere ca asigura diferenta prin servicii proprii.
In documentul prin care atesta ca are asigurata finantare la momentul inscrierii in concurs (pe care il atasez ca anexa) se observa in plus ca lista de servicii a aplicantului Casaro Film nu indica valoarea fiecarui serviciu pe care il asigura, pretinzind insa ca serviciile listate sint cifrate in total la suma de 1 216 149 ron, estimare care contrazice flagrant bunul simt.
Trei din cei cinci membri ai juriului au socotit ca o declaratie pe proprie raspundere nu este suficienta pentru a proba asigurarea finantarii proprii.
C.N.C. a decis insa sa ia in calcul punctajul generat de asemenea declaratii.
Am adus la cunostinta membrilor comisiei de selectie diferite date contradictorii din bugetul prezentat de Casaro Film : desi aplicantul declara ca filmarea va dura 80 de zile, actorii principali aveau prevazute cite 25, respectiv 20 de zile de filmare, masina de aparate era prevazuta pentru 40 de zile iar un cinemobil pentru 100 de zile. Dl. Eugen Serbanescu a subliniat inca o data ca observatiile despre buget nu sint de competenta comisiei de selectie ci a expertilor special desemnati de catre C.N.C.
Punctajul final al aplicantului a devenit in aceste conditii 49, 12, el fiind clasat al noualea in ierarhia proiectelor de lung metraj.
In sedinta initiala cu membrii comisiei de selectie ai sectiunii de lung metraj, Dl Eugen Serbanescu a apreciat ca, dat fiind bugetul redus al acestei sesiuni, se vor putea probabil finanta cel mult sase proiecte de lung metraj.
In final, datorita taierii din bugete operate de comisia de experti numita de catre C.N.C. si care opereaza dupa criterii neprecizate si a eliminarii din concurs de catre C.N.C. a proiectului Hi Film, pozitia a 9a din ierarhia proiectelor de lung metraj a devenit cistigatoare si proiectul Casaro Film a primit finantare.

Despre ce constituie conflict de interese

Proiectul Toata lumea din familia noastra, producator Hi Film, producator executiv Ada Solomon, a fost descalificat de catre C.N.C. invocindu-se un posibil conflict de interese, desi dosarul respective fusese considerat eligibil la inscrierea in concurs si desi nimeni nu a pretins vreo clipa ca respectivul potential conflict de interese s-ar fi materializat.
In schimb, la editia precedenta a concursului, C.N.C s-a folosit de serviciile domnului Ion Mititelu, producator la RO DE FILM s.r.l, in calitate de expert pentru analiza bugetelor sectiunii de documentar desi acelasi domn Mititelu candida ca producator in cadrul concursului de proiecte de lung metraj.
Legea nu prevede ca acesta ar fi un conflict de interese si nici C.N.C. nu a considerat ca o asemenea dubla calitate de expert C.N.C. dar si de competitor in cadrul aceluiasi concurs a aceleiasi persoane ar trebui evitata.
In final, proiectul RO DE FILM al domnului Mititelu, a fost declarat cistigator si, mai mult, desi clasat al optulea in ierarhia de concurs, a obtinut 98% din fondurile solicitate, procentual mai mult decit majoritatea proiectelor clasate inaintea sa.

Cine decide repartizarea fondurilor

Conform regulamentului, concursul are doua etapte : de analiza si notare a scenariilor si de analiza si notare a dosarelor (a calitatii regizorului si producatorului). Dupa parcurgerea acestor doua etape, membrii comisiei de selectie – numiti de catre C.N.C. – produc o ierarhizare a proiectelor.
In fapt, dupa aceasta ierarhizare are loc o a treia etapa, cea mai importanta: cea de finantare, in care fiecarui proiect i se aloca un credit, o suma de bani.
Aceasta decizie nu mai apartine comisiei de selectie ci este luata de catre Consiliul de Administratie al CNC.
Regulamentul prevede la ART 43, punctele a si b. ca proiectul cel mai bine clasat in ierarhia finala a proiectelor de concurs trebuie sa primeasca creditul solicitat, in cazul urmatoarelor proiecte de pe lista, C.A. al C.N.C. avind dreptul sa stabileasca un “procent de scadere” si sa le finanteze repectind « ierarhia stabilita de comisia de selectie ».
Legea prevede deopotriva ca : « In analiza economico-financiara in vederea alocarii creditelor directe, Consiliul poate solicita expertiza financiara a unor experti independenti sau specialisti din cadrul Centrului National al Cinematografiei”.
Pe baza acestui paragraf, C.N.C. a angajat la ultimele editii ale concursului experti care au analizat bugetele candidatilor, taind din ele dupa principii pe care nici C.N.C, nici expertii nu le-a facut vreodata publice.
Rezultatul este ca ierarhia de concurs decisa de comisie devine irelevanta, aplicantilor repartizindu-li-se fonduri nu in functie de creditul solicitat si de pozitia in ierarhia finala a proiectelor ci in raport cu estimarea bugetara facuta de expertul ales de catre C.N.C.
In timpul concursului, am solicitat in scris Centrului National al Cinematografiei sa fie facute publice criteriile comune de apreciere a bugetelor luate in calcul de experti insa acest lucru nu s-a intimplat pentru ca aceste criterii nu exista.

Despre mecansimul contestatiilor

Prin regulament, notele scenariilor nu se pot contesta. Se pot contesta doar punctajele producatorului si regizorului sau cuantumurile financiare alocate de catre C.A.
Cind se admite o contestatie, ramin finantate si proiectele finantate initial insa primesc finantare si cele care cistiga contestatiile.
In sesiunea decembrie 2007 au cistigat la contestatii un numar de 9 proiecte (atasez ca anexa rezultatele contestatiilor) - alocindu-se acestor proiecte un total suplimentar de 4 178 800 RON (peste un milion de Euro).
Practic, aproape o intreaga sesiune de finantare s-a rezolvat prin contestatii si nu prin concurs.
Cind un proiect cistiga la contestatie inseamna ca el ar fi trebuit sa se afle pe lista cistigatorilor si ca a fost declasat dintr-o greseala de apreciere, finantindu-se in schimb un alt proiect mai slab clasat.
Ce fel de concurs e acela care are o asemenea rata de eroare de calcul a calcularii datelor punctuale din dosarele candidatilor? Ce fel de relevanta mai are in acest caz intreaga procedura de clasificare? Cine isi asuma, in final raspunderea pentru o asemenea judecata?

Concluzii
Apreciez ca o re-calculare a punctajelor aplicantilor la concursurile C.N.C. anterioare – in conditiile aplicarii stricte a regulamentului si a folosirii doar a datelor care se confirma din declaratiile candidatilor - ar putea diferi in unele cazuri semnificativ fata de rezultatele care iau clasat pe acestia drept cistigatori.
Apreciez ca este util sa solicitati o declaratie pe proprie raspundere membrilor comisiilor de selectie (nu numai celor de la ultimul concurs) in care acestia sa precizeze daca s-au facut presiuni asupra lor de a favoriza anumite proiecte.
Apreciez ca ar fi necesar ca membrii comisiei de selectie sa aiba obligatia de a face o apreciere scrisa despre proiectele cistigatoare si ca ar fi de preferat ca ei sa nu mai faca parte din viitoare comisii de selectie in cazul in care carierele publice ale filmelor notate de ei sint difera semnificativ de estimarile pe care le-au facut repectivii lectori.
Apreciez ca, pe termen scurt, regulamentul de concurs trebuie modificat in sensul revenirii la spiritul sau initial de a sprijini valoarea probata prin succese incontestabile in festivaluri de prestigiu incontestabil, prin vinzari si incasari probate prin returnari de fonduri catre C.N.C.
Apreciez ca toate declaratiile din dosarele aplicantilor trebuie verificate si facute publice inainte de concurs.
Apreciez ca e preferabil ca membrii comisiei de selectie si expertii comisiei financiare sa nu fie alesi de catre C.N.C.
Apreciez ca verificarea dosarelor, inclusiv a bugetelor candidatilor trebuie facuta inainte de concurs, in asa fel incit etapa a doua a concursului sa nu fie interpretabila.
Apreciez ca trebuie sa existe criterii clare si publice conform carora expertii financiari analizeaza bugetele si ca aceasta apreciere trebuie facuta inainte de desecretizarea proiectelor.
Apreciez ca decizia finala privind cistigatorii concursului trebuie sa aiba loc dupa ce au fost judecate eventualele contestatii depuse de aplicanti.
Apreciez ca discutiile in cadrul comisiilor de selectie si cele cu reprezentantii C.N.C. trebuie inregistrate ca documente publice.
Apreciez ca pe viitor ar fi preferabil ca C.N.C. sa fie degrevat de sarcina organizarii concursului de selectie si ca aceasta ar trebui facuta de catre un organism independent pe baza datelor puse la dispozitie de catre C.N.C.
Apreciez ca e de dorit ca urmatorul concurs de proiecte sa se desfasoare dupa ce situatiile pe care le mentionez in acest document si care nu implica o modificare a legii cinematografiei vor fi fost corijate.
Apreciez ca misiunea CNC ar trebui sa fie mult mai ampla decit gestionarea concursurilor de proiecte si ca in general in acest moment : CNC nu are reactie fata de faptul ca Romania are cel mai mic numar de sali de cinema din Europa raportat la populatie ; nu exista o strategie in privinta distributiei de film in Romania ; nu exista o strategie in privinta scaderii dramatice a numarului de spectatori in salile din Romania ; pirateria este coplesitoare in privinta produselor video si nu exista nici un plan vizibil de combatere a fenomenului; majoritatea celor care iau credite pentru productie de la CNC nu returneaza niciodata aceste credite.
Consider ca doar schimbarea persoanelor decizionale aflate acum in functie nu este suficienta si ca trebuie insotita de o innoire structurala, de atitudine si de viziune.

[halebardul]

asta e tare:

De exemplu, lista de festivaluri facuta publica pe site-ul C.N.C. (atasata documentului de fata ca anexa) este in fapt o lista cu nume de localitati. Aceasta imprecizie face ca unii aplicanti care au luat premii la mici festivaluri din mari orase festivaliere sa primeasca puncte ca si cum ar fi cistigat premiile la marile festivaluri de renume din acele orase.
La Cannes este si festival de filme porno, prin urmare daca iei premiu acolo ti se puncteaza ca si cum ai luat Palme d'Or :D

[halebardul]

e si pe pagina principala a Cinemagiei, merita comentata si aici (stire newsin)

Theodor Paleologu va analiza selecþia proiectelor de film

Ministrul Culturii, Theodor Paleologu, se va întâlni cu reprezentanþii noului val de regizori, pentru a analiza modalitatea de selecþie a proiectelor de film, dupã ce Cristian Mungiu a fãcut publicã o scrisoare deschisã la adresa demnitarului, pe acelaºi subiect.

În scrisoarea deschisã adresatã ministrului, regizorul Cristian Mungiu aprecia cã organizatorul selecþiei proiectelor de film, Centrul Naþional al Cinematografiei (CNC), ar trebui sã fie degrevat de aceastã sarcinã pentru ca - printre altele - nu are "viziunea de a promova ceea ce trebuie".

Potrivit lui Mungiu, selecþia ar trebui fãcutã de un organism independent, pe baza datelor puse la dispozitie de CNC.

Regizorul filmului "4 luni, 3 sãptãmâni ºi 2 zile" a adus ca argumente, în principal, deficienþele constatate dupã ce s-a aflat în juriul selecþiei din sesiunea decembrie 2008, pe care, de altfel, le-a fãcut publice, în majoritate, la anunþarea câºtigãtorilor, pe 4 martie 2009.

Organizarea ºi desfãºurarea concursului de proiecte organizat de CNC au fost criticate de mai mulþi regizori de top. Printre aceºtia s-a numãrat ºi Radu Muntean, care a obþinut, la începutul lunii martie, cea mai mare finanþare din sesiunea noiembrie-decembrie 2008, respectiv 1,36 milioane de lei, pentru filmul "Marþi dupã Crãciun".

[Proletar]

de urmarit....

COMUNICAT
Miercuri,18 martie a.c., ora 14, va avea loc, la sediul Centrului National al
Cinematografiei, o conferinta de presa a domnului Radu F. Alexandru in legatura cu declaratiile domnului Cristian Mungiu cuprinse in scrisoarea deschisa adresata Dlui Ministru al Culturii, Cultelor si Patrimoniului National. Va asteptam.

Director General
Eugen Serbanescu

[halebardul]

Ministrul Culturii, Theodor Paleologu, se va întâlni cu reprezentanþii noului val de regizori, pentru a analiza modalitatea de selecþie a proiectelor de film

sunt sigur ca o sa fie acuzat ca ii cheama la discutie numai pe tineri.

cat despre comunicatul lui radu f. alexandru, sa vedem.
ar fi bine sa bagati un ochi si pe http://www.evz.ro/media/other/09a65752d00e26de006a20884a9c9252697456f0.pdf ca sa vedeti cum a votat.

[Pashpix]

Proiectele culturale ºi cultele dispun de doar jumãtate din fondurile de anul trecut - Paleologu

Fondurile alocate, anul acesta, proiectelor culturale ºi cultelor reprezintã doar jumãtate din cele de care s-a beneficiat în 2008, a precizat, marþi, ministrul Culturii, Theodor Paleologu.

"Eu sunt zgârcit cu banul public. Cred, însã, cã se pot face, totuºi, lucruri mari cu bani puþini", a declarat Paleologu, care a precizat ºi faptul cã deja s-au primit cereri de finanþare ale cãror sume totale depãºesc cu 35 de milioane de lei posibilitãþile ministerului.

Comparativ cu anul 2008, când proiectele culturale au primit 42 de milioane de lei, anul acesta s-au alocat doar 22 de milioane de lei, în vreme ce cultele vor primi aproape jumãtate din suma de 270 de milioane de lei, de care au beneficiat anul trecut.

Toate reducerile de fonduri vin ca urmare a bugetului insuficient aprobat de guvern pentru Ministerul Culturii, Cultelor ºi Patrimoniului Naþional.

[Proletar]

Proiectele culturale ºi cultele dispun de doar jumãtate din fondurile de anul trecut - Paleologu



e limpede, va fi si mai acerba lupta pentru osul tot mai fragil al CNC.

[halebardul]

eu cred ca Mungiu i-a rupt oasele de tot CNCului.

acum ar trebui sa apara toti cei cu idei novatoare, cat se misca apele.

[farabeuf]

eu cred ca Mungiu i-a rupt oasele de tot CNCului

Ca si Puiu acum cativa ani, Mungiu face greseala de a porni singur la lupta impotriva unei structuri mafiote cu multe capete si tentacule. “Baietii destepti” mulgatori de CNC au sunat apelul si vor iesi la atac cat de curand (daca nu chiar maine).

[Pitbull]

De ce nu este MUNGIU credibil? Pentru ca este unul dintre cei ce au ajutat la transformarea CNC intr-o cooperativa.Dar sa intram in detalii. Toata demonstratia este in spiritul celor spuse de Mungiu. Nu-l contrazic cu nimic. Exista reciprocitati.

Fumigenele lui din acest an nu sint intimplatoare el urmind sa prezinte filmul AMINTIRI DIN EPOCA DE AUR. Acesta este titlul lung metrajului pentru care Mungiu a cistigat finantare in anul 2005.
Potrivit rezultatelor concursului din 2005 scenariul era semnat de C. Mungiu iar regia urma sa fie semnata de C. Mungiu si Razvan Marculescu. Iata ca, dupa 4 ani, domnul Mungiu ne prezinta de fapt o suita de scurt metraje in locul unui lung metraj. Cum suita de scurt metraje nu-i o capodopera, Mungiu incearca sa compenseze la capitolul imagine prin lupta sa cu sistemul. Si daca primesti de la stat bani ca sa faci o rochie de dama cum de statul accepta sa primeasca in schimbul rochiei 4 sau 5 sutiene?Am spus 4 sau 5 pentru ca nu stiu cite scurt metraje ne serveste maestrul.Au intrat in combinatie si Hanno Hoffer impreuna cu Ioana Uricariu.
Dar sint convins ca toti cronicarii si croncanicarii aflati in solda lui Mungiu,Solomon si Giurgiu o sa ne serveasca ingineria asta ca o suprema dovada a generozitatii maestrului Mungiu. In fond nu face decit sa ajute alti citiva tineri regizori sa debuteze in lung metraj.


De ce nu-l cred pe Mungiu chiar si atunci cind rosteste adevaruri?
Pentru ca el a reusit sa cistige finantari la CNC in conditiile unor regulamente mult mai relaxate.Si pentru ca nu cred ca poate sa fie impartial un personaj de tipul lui. Adica un regizor ajutat si promovat de sistemul pe care il injura atunci cind ii convine. Scurt metrajele lui, cele finantate de CNC, nu au fost remarcate in festivaluri internationale (2 din 3 nu au fost nici macar selectionate) Filmul sau de debut intitulat OCCIDENT a venit deci doar ca urmare a sustinerii din partea celor ce trageau sforile la CNC la acel moment.

De ce nu-l cred pe MUNGIU cind vorbeste despre conflicte de interese?
Stere Gulea i-a fost profesor la clasa timp de 4 ani. In 2005 cistiga finantare la CNC proiectul WEEKEND CU MAMA cu scenariul semnat de CRISTI MUNGIU si STERE GULEA,regia Stere Gulea.
Cit de obiectiv poate sa fie maestrul Mungiu cind vine vorba de Stere Gulea? Cred ca ne-a raspuns Mungiu anul asta.
In 2009, cu domnul Mungiu in juriu, cistiga finantare Alexandra Gulea (fiica lui Stere Gulea) la sectiunea lung metraj DEBUT.Ce palmares are domnisoara Gulea?

La prima sesiune din 2008, cu Radu Muntean in juriu, firma lui Cristi Mungiu (MOBRA FILMS) cistiga finantari pentru doua scurt metraje.
titlul proiectului: MALPENSA - regia: IOANA URICARIU - scenariul: Cristi Mungiu - buget: 140 000 lei
titlul proiectului: NU-I CHIAR ASA DE CALD - regia: HANNO HOFFER- scenariul: Hanno Hoffer - buget: 120 000 lei. Nota scenariului a fost 4.76!
Dar regulamentul favoriza firma lui Mungiu si deci nu a mai contat nota scenariului. Atunci regulamentul era bun, nu l-am vazut pe Mungiu
sa iasa la rampa.Sa nu sariti cu "nota mica este dovada ca Radu Muntean nu l-a favorizat"! Notele se pun si functie de punctele producatorului
sau functie de cele ale regizorului tocmai pt ca sa nu bata la ochi!

Cu alte cuvinte, Radu Muntean i-a bagat lui Mungiu in buzunar, in buzunarul firmei sale, bani pentru doua scurt metraje.
:)
Trecem cu vederea faptul ca Radu Muntean nu s-a putut abtine si le-a virat niste bani si prietenilor lui de-o viata de la
MULTIMEDIA EST
titlul proiectului: DOMNU DAVID - scenariul&regia: HADRIAN MARCU - buget: 100 000 lei
titlul proiectului: IN PARC - scenariul&regia: HADRIAN MARCU - buget: 95 000 lei
Sintem cinefili si noi, ne emotioneaza prietenia de-o viata dintre mafioti.

Dar sa revenim la credibilitatea lui Mungiu.
Cine cistiga finantare pentru lung metraj in a doua sesiune de concurs CNC a anului 2008?RADU MUNTEAN (1 366 300lei)!
pam-pam!
Cine a fost in juriu? Cristi Mungiu cel credibil.Adica Radu Muntean i-a dat lui Mungiu lovele in vara iar in toamna Mungiu ii intoarce favoarea cu virf si indesat. Chiar foarte indesat!
pam-pam

Si mai sint asemenea cazuri. Dar macar ei nu se dau lei in lupta cu coruptia.

Ce se intelege din amendamentele lui Mungiu?
1.Nu-l deranjeaza regulamentul concursului, il deranjeaza doar modul cum el se aplica.Adica nu-l deranjeaza faptul ca exista scenarii cu note sub 5 care cistiga finantari etc.Ca doar a cistigat destule finantari pentru Mobra cu scenarii notate slab.

2.NU MA INTERESEAZA NOTELE JUSTIFICATIVE ALE CELOR DIN JURIU privind modul cum au notat anumite scenarii!
Ma intereseaza, in schimb, sa citesc scenariile cistigatoare !!!
Au avut grija cei din noul val sa ingroape orice urma de transparenta.

De ce nu este credibil Mungiu cind vorbeste despre CNC?
Pentru ca a participat la TOATE negocierile privind legea si regulamentele de concurs si acum ii pute.

De ce nu este credibil MUNGIU cind vorbeste despre CNC?
Pentru ca incalcat legea cind a inceput productia filmului 432 inainte de a-l depune in concurs la CNC. Rezultatele la acea sesiune(vorbim despre sesiunea din toamna lui 2006) s-au dat abia in ianuarie 2007.

De ce nu este credibil Mungiu cind vorbeste despre CNC?
Petru ca nu l-am auzind protestind cind un film deja finalizat -Katalin Varga- a fost prezentat in concurs de catre amicul sau, Tudor Giurgiu(filmul Katalin Varga-prezentat la TIFF 2008 in iunie-depus in concursul
CNC in iulie 2008).


In 2007(sesiunea:Dec 2007) firma domnului Mungiu cistiga finantare pentru lung metrajul de fictiune COPILARIA LUI ICAR
(coproductie-regia: Alexandru Iordachescu-scenariul: Alexandru Iordachescu si Marcel Beaulieu) desi nota la scenariu a fost doar 4.67!Atunci maestrului Mungiu nu i-a mai putit regulamentul de concurs?

In 2007(sesiunea: August 2007) firma SAGA FILM(SAGA a facut puncte doar in calitate de coproducator al filmului 432!)
cistiga finantare pentru filmul de lung metraj PERIFERIC(regia:Anatol Reghintovschi-scenariul: Cristian Mungiu si Ioana Uricariu).
Iata ca in anul 2009, cu maestrul Mungiu in juriu, firma SAGA FILM cistiga o finantare pentru filmul LA LIMITA DE JOS A CERULUI
(producator:SAGA FILM-scenariul:Corneliu Porumboiu si Igor Cobileanski- regia: Igor Cobileanski) 1282 000 lei desi este la coada
listei. Desi este penultimul pe lista, are al doilea buget ca marime dintre cele aprobate!
Trecem peste multele contracte dintre Saga Film si Mungiu pentru ca intelegem dorinta lui Mungiu de a regiza reclame.
Dar am voie sa-mi pun intrebari fata de corectitudinea lui Mungiu ca jurat?

In 2007(seiunea: August 2007) firma lui Mungiu cistiga finantare pentru un doua scurt metraje de fictiune(200 000 lei+90 000lei!)
BAIA MARE-CONSTANTA SI RETUR - producator:Mobra Film - regia:Constantin Popescu - scenariul: Cristian Mungiu-buget alocat: 200 000 lei
Nota scenariului semnat de Cristian Mungiu este 10! 10 curat!
CARUSEL-producator: Mobra Film - regia: Hanno Hofer - scenariul: Hanno Hofer)
Nota scenariului este 9.

De ce nu este credibil MUNGIU cind vorbeste despre CNC?
Pentru ca in 2007 nu l-a deranjat faptul ca firma lui Tudor Giurgiu a cistigat finantari pt 9 proiecte si Ada Solomon pentru 6!
Asta in conditiile in care Cristina Corciovescu si Florin Iaru(Iaru prin sotia sa, Cecilia Stefanescu-scenarista filmului LEGATURI
BOLNAVICIOASE) pot fi dovediti ca fiind sensibili la farmecele celor doi producatori.

De ce nu este credibil Mungiu cind vorbeste despre CNC?
Pentru ca nici macar o secunda nu a aparat interesele breslei, interesele regizorilor.

Cum este posibil ca evaluarea unui regizor ce are proiect depus la sectiunea SCURT METRAJ sa se faca dupa o grila identica cu cea cu care se face evaluarea regizorilor de la sectiunea LUNG METRAJ(consacrati)?
Ca sa inteleaga toata lumea. Sa zicem ca ai doua scurt metraje geniale la activ. Premiate etc. Ei bine, tot nu-i suficient ca sa iei punctaj
maxim ca regizor chiar si la sectiunea scurt metraj. De ce?
Trebuie sa ai si numar de spectatori! Zeci de mii! Poate ne poate spune Mungiu cum ar fi asta posibil? Poate
respectivul nu doreste sa-si cupleze filmul cu alte 3,4 scurt metraje ca sa se constituie intr-un calup numai bun de tinut 2 zile la Studio.Asta nu ca sa faca spectatori(citeva zeci doar!) ci ca sa bifeze alt capitol care aduce
puncte-distributia in salile de cinema.
Cum este posibil ca regizorii sa fie punctati pentru performatele producatorilor? Cine semneaza contractele de distributie?
Cine vinde filmele la televiziuni? Regizorii? Nu-i posibil ca un regizor sa primeasca puncte pentru un film realizat
functie de nr. de TV la care s-a vindut filmul, functie de nr. de spectatori, functie de numarul de tari in care a rulat filmul!
Daca producatorul este un bou care face doar 1 copie? Fie,3 ! Pai cu 3 copii citi spectatori faci?
Inteleg ca te coafeaza regulamentul asta dar inceteaza sa te erijezi arhanghelul tinerei generatii, arhanghel care CICA lupta cu sistemul.

Cu alte cuvinte, va multumim maestre Mungiu ca vegheati la apararea intereselor regizorilor romani.
Va tinem pumnii in dificila lupta cu CNCul si cu birocratia din Romania!

Rusine celor ce-ti inghit gogosile stiind foarte bine cum stau lucrurile in realitate.
pam-pam

[farabeuf]

Ia uite-i ce rapizi sunt :)))

[halebardul]

Trebuia sa apara si asa ceva. Documentat serios, vezi bine.

Simt nevoia sa adaug alte argumente aici, care demonstreaza ca Lincoln si JFK au fost victimele unei conspiratii sau ca au fost una si aceeasi persoana (tot aia).

Abraham Lincoln a fost ales în Congres în 1846
John F. Kennedy a fost ales în Congres în 1946

Lincoln a pierdut nominalizarea pentru vice-presedinte in 1856.
Kennedy a pierdut nominalizarea pentru vice-presedinte in 1956.

Abraham Lincoln a fost ales preºedinte în 1860
John F. Kennedy a fost ales preºedinte în 1960

Lincoln l-a invins pe Stephen Douglas, nascut in 1813.
Kennedy l-a invins pe Richard Nixon, nascut in 1913.

Numele Kennedy ºi Lincoln au câte ºapte litere.

Amândoi au fost preocupaþi de drepturile omului.

Prima propunere publica a fost ca Lincoln sa candideze pentru presedinte si JOHN P. KENNEDY pentru vivepresedinte.

Conventia Republicana la care Lincoln a fost propus ca si candidat la presedintie s-a tinut in CHICAGO in 1860.

Conventia Republicana din 1960 a avut loc la Chicago. In acest timp, la Los Angelkes avea loc Conventia Democratica la care Kennedy a fost propus candidat pt presedintie.

Si Lincoln si Kennedy au fost împuºcaþi intr-o zi de vineri.

Secretara lui Lincoln s-a numit Kennedy.
Secretara lui Kennedy s-a numit Lincoln.

Amandoi presedintii au fost impuscati in cap.

Ambii au fost asasinaþi de sudiºti.
Ambii au fost succedaþi de sudiºti.

Sotiile amandurora au pierdut copii cat timp ei lucrau la Casa Alba.

Ambii succesori ai lor s-au numit Johnson.

Andrew Johnson, care l-a succedat pe Lincoln, s-a nãscut în 1808.
Lyndon Jonson, care l-a succedat pe Lincoln, s-a nãscut în 1908.

In '61, Lincoln a ordonat o blocada a porturilor confederate.
In '62, Kennedy a ordonat o blocada a Cuba.

John Wilkes Booth, asasinul lui Lincoln, s-a nãscut în 1839.
Lee Harvey Oswald, asasinul lui Kennedy, s-a nãscut în 1939.

Ambii asasini sunt cunoscuþi purtau câte trei nume, totalizând 15 litere.

Booth a fugit dintr-un teatru ºi a fost prins într-un depozit.
Oswald a fugit dintr-un depozit ºi a fost prins într-un teatru.

Lincoln a fost impuscat intr-un teatru numit "Ford."
Kennedy a fost impuscat intr-o masina numita "Lincoln", produsa de Ford.

Ambii asasini au fost asasinaþi înainte de proces.

Cu o sãptãmâna înainte de asasinat, Lincoln fusese la Monroe, Maryland.
Cu o sãptãmâna înainte de asasinat, Kennedy fusese la Marilyn Monroe.

si mai sunt, dar va las sa le descoperiti singuri.

[halebardul]

acum lasand gluma la o parte, ar trebui sa cititi atent ce scrie aici.
Sa vedeti ce frumos sunt intoarse toate lucrurile impotriva lui Mungiu, aplicat, "documentat", "de buna credinta".
Eu nu stiu daravelele din interior ale CNC-ului, dar ca simplu observator pot sa vad cand un mesaj e sucit si ras-sucit numai sa iasa cum a vrut preopinentul

Totul se leaga aici, se pare: De exemplu Radu i-a dat finantare lui Mungiu si Mungiu i-a intors serviciile. Nu conteaza ca Radu a dat nota mica, asta e semn ca a vrut sa nu bata la ochi, ca oricum cu punctajele de producator lua firma lui Mungiu. :D Nu conteaza ca nota maxima si minima se exclud din calcul, e de ajuns sa-l ai pe unul in comisie ca te-ai scos.
Totul duce spre incriminarea lui Mungiu: faptul ca a castigat la vreo sesiune de concurs, faptul ca n-a castigat, faptul ca altii au castigat dar el n-a zis nimic (!!!!) faptul ca a participat, ca n-a participat, ca a fost studentul cuiva, ca a intrat in productie, ca n-a intrat. Tot. Si numai mish-mashuri peste tot. Ca sa fi fost curat si sa aiba credibilitate, Mungiu ar fi trebuit sa nici nu existe, cam asta rezulta de aici.

Si inca una tare: spre finalul manifestului i se reproseaza lui Mungiu tot felul de defecte are concursului. Ca punctajele se calculeaza la fel si la scurt metraj ca si la lung, ca regizorii sunt punctati pentru performantele producatorului, ca aia, ca aialalta.
Ca si cum asta a facut Mungiu acum, a iesit la rampa si a zis: "acest concurs si regulamentul sau sunt cele mai bune din lume. Eu le sustin!"

E bine cand apare asa cineva cu capul pe umeri si bine intentionat si-ti clarifica dedesubturile. Fara distorsiuni, si cu date concrete, nu?
:sick:

[Proletar]

mda, dar, intr-adevar, acel 10 pe linie pentru "constanta - baia mare si retur" e cam ciudat...hm, nu stiu...

[halebardul]

Si e vina lui ca a luat 10? Ba mai mult, in juriul de atunci era (ca sunt pe site-ul CNC, ne documentam si noi) Doru Mitran. Pe care acum se pare ca nu l-a sustinut deloc Mungiu, cel putin prin declaratiile pe care le face.

Totul poate fi combatut in textul de mai sus, punct cu punct, si poate fi demontat cu argumente, dar mi-e lene si sila. E doar o voma cauzata de scurgeri de fiere si nu trebuie analizata in amanunt ca sa-ti dai seama de asta.

[halebardul]

Atacul e cusut cu ata alba si contradictoriu: tocmai acum, cand Mungiu propune o restructurare a CNC-ului, o rescriere a legislatiei, cand arata ca nu merge bine mai nimic acolo, vine manifestul asta care ce zice:
Mungiu n-are credibilitate sa judece regulamentul CNC-ului, ca uite ce a facut.

Care sunt variantele care rezulta de aici?
1. Ori regulamentul e bun si trebuie sa ramana asa cum e.
2. Ori trebuie schimbat, dar fara implicarea lui Mungiu, ca n-are credibilitate.

Ambele variante sunt ingrijoratoare.
Textul asta jegos pregateste un atac care probabil va urma in toata presa. Aici isi face doar rodajul, sa-l mai cizeleze putin.
Incepe razboiul!

[Proletar]

eu nu ma bag in aceasta disputa.
sunt de acord ca trebuie schimbat sistemul si sustin in continuare ca el trebuie sa favorizeze scenaristii si regizorii, nu casele de productie.
insa in acest mesaj de raspuns sau ce-o fi el sunt anumite lucruri care imi lasa un gust amar.
si cred ca fiecaruia de aici i-a produs aceeasi senzatie.

[halebardul]

pai da, e fierea.
asta si urmareste.

[Proletar]

stii care e problema scenaristului onest din Romania de azi?
vede ca absolut toate casele de productie care conteaza sunt prinse intr-un angrenaj al sprijinirii reciproce la concursurile CNC.
iar scenaristul care nu vrea sa fie partizanul nimanui nici nu indrazneste sa-si mai dea cu parerea, de teama sa nu isi strice eventualele colaborari.

[halebardul]

foarte bine, ai ridicat o problema care probabil e reala.
Ce e de facut? Nu trebuie schimbat ceva?
Mungiu nu cere sa fie schimbate toate prevederile din regulament care permit unui astfel de mecanism sa functioneze?
Si e singurul care o spune raspicat si are si caderea sa o faca.
Dar vine unu si zice: Mungiu sa taca, ca uite ce a facut (si balmajeste numai acuze nefondate, face o cazuistica bazata pe insinuari).

Ce interes ar avea Mungiu sa schimbe regulamentul daca pana acum i-a mers asa bine, dupa cum sugereaza "textul" de mai sus? De ce ar mai dovedi el punctual si pe ansamblu ca lucrurile nu-s in regula?

[Proletar]

pana acum s-au scos in evidenta hibele regulamentului actual.
sa asteptam propunerile concrete privind un nou regulament.
insa cine va aproba noua forma?
daca va fi un regulament care va favoriza iarasi o anumita categorie de producatori?
cristi mungiu spune ca trebuie un organism independent care sa judece proiectele.
exista ceva independent 100% in tara asta?

[halebardul]

http://l.yimg.com/us.yimg.com/i/mesg/emoticons7/106.gif

dar asta e alta discutie.
nu putem porni de la premiza de vinovatie.
un regulament care sa favorizeze anumiti producatori e mai greu sa fie propus sau aprobat. Trebuie doar ca noul regulament sa nu aiba hibe care sa permita fraudele, atata tot.

Atacuri de genul asta, pe langa incercarea de discreditare, sunt menite sa-l scarbeasca pe mungiu si sa lase balta toata treaba. Sper ca o sa se tina tare.

[transilvana]

@halebardul

nu stiu cine esti, da-mi place de tine :P

[Proletar]

dati-mi voie sa fiu pesimist.
exista undeva o dovada a corectitudinii "noului val"?

[halebardul]

nu stiu cine esti, da-mi place de tine :P
nici eu nu stiu cine sunt si deseori nu prea-mi place de mine. Dar nici de altii :)
mersi, asemenea, ce am citit din interventiile tale erau cam pe aceeasi unda cu ce gandeam si eu.

@proletar
nu, dar exista destule dovezi a incorectitudinii vechiului val.

si nici nu e vorba de valuri aici, chiar comentam ca lumii n-o sa-i pice bine ca Paleologu face o intalnire numai cu tinerii regizori.
pe de alta parte, daca vrei innoire...

[Proletar]

@halebardul

faptul ca ce vechi sunt incorecti nu e o garantie a corectitudinii celor noi.
in fine...

[halebardul]

evident ca nu.

dar ce alegi? Ceva ce stii sigur ca e stricat sau ceva ce mai poate sa-ti dea o speranta?
noi ne ingrijim acum sa nu cumva sa devina dinozauri astia tineri si peste 10 ani sa fie la fel de corupti ca garda veche? Asta e urgenta noastra? Si de asta mai bine nu schimbi nimic acum? E absurd.
Vrei sa te asiguri ca lucrurile vor fi "curate" in cinematografie peste 10 ani, dar pentru ca esti sceptic ca se poate asa ceva, lasi lucrurile asa cum sunt in prezent?

daca stii ca la batranete o sa fii sigur stirb, nu-ti mai repari plombele azi?
iar in cazul in discutie nici nu e SIGUR ca o sa fie rau.
(am, asa, senzatia ca trebuie sa demonstrez niste evidente)

[Proletar]

@halebardul

nu, nimic nu e evident.
lucrurile sunt relative, sa nu devenim fanatici.
pana una alta, se pare ca pana si "cei noi" au devenit cam "vechi".

[halebardul]

pana una alta, se pare ca pana si "cei noi" au devenit cam "vechi".
nu stiu ce inseamna asta.
evident ca la un moment dat o sa vina un alt val de tineri care o sa-i conteste, e in legea firii si ar fi trist sa nu fie asa.

deci tu consideri ca nu e evident ca trebuie sa schimbi azi ceva, chiar daca peste zece ani nu o sa fie exact asa de bine pe cat ti-ai dorit?
atunci ce sa faci, sa stai sa te plangi toata ziua ca nu-i bine? :)
(exista oameni carora le place suferinta si si-o intretin, n-ar inlatura cu nici un chip cauza ei; sau care vor sa aiba mereu o scuza pentru esecurile lor si favorizeaza, chiar cultiva "contrele" care li se pun; sper ca nu e cazul aici)

[Proletar]

@halebardule

cand am spus ca cei noi au devenit cam vechi m-am referit la faptul ca, de vreo 4 ani incoace, si ei, ca si cei considerati vechi, obtin finantari de la CNC.
din acest punct de vedere, chiar nu se mai distinge cine e nou venit si cine nu.
si, din cate citesc pe aici, intre casele de productie ale celor "tineri" se leaga colaborari fructuoase si schimburi reciproc avantajoase.
dar nu asta e problema mea.
problema mea e ca scenaristilor sa li se dea o mai mare atentie in viitorul regulament.
in rest, pot sa se certe intre ei pentru bani, chiar nu ma intereseaza.

[Proletar]

si apropo de case de productie care, chipurile, promoveaza valoarea, tinerii, corectitudinea, samd.
am trimis un scenariu de scurt metraj catre strada film, casa la care a produs mitulescu, de pilda.
mi s-a raspuns ca ei nu primesc decat scenarii de maxim 15 minute.
va dati seama cum de au evaluat ei ca scenariul meu e de 15 minute si 15 secunde? sau de 16 minute? asta e criteriu: scenariu de maxim 15 minute?
nu, e idiotenie.

[farabeuf]

Foarte ironic si deloc constructiv i-a raspuns serbanescu lui mungiu http://www.cncinema.abt.ro/Files/Documents/fls-844.pdf

[halebardul]

Scrisoare deschisă către mass-media

Stimate doamne, stimaţi domni,

Scrisoarea deschisă a d-lui Cristian Mungiu către Ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional este un document forţamente subiectiv, produs nu de o persoană neutră, ci de către un participant implicat direct în competiţia cinematografică. Autorul face parte dintr-un grup artistic caracterizat prin apartenenţa la aceeaşi generaţie, cu universuri tematice înrudite şi mijloace stilistice de exprimare asemănătoare. Prin urmare, el exprimă în mod firesc în judecăţile sale interesele artistice şi financiare atât ale sale cât şi ale grupului din care face parte. Din această cauză, el consideră "greşite" acele reglementări, proceduri, interpretări ale Regulamentului de concurs care nu sunt de natură a crea avantaje proiectelor personale sau provenind din cercul domniei sale, deşi a luat parte efectiv, alături de toţi producătorii şi realizatorii de film, la realizarea acestui Regulament. Acum, după câştigarea premiului de la Cannes, dl. Mungiu se consideră centrul universului cinematografic românesc şi tot ce nu îi mai place sau nu îi mai serveşte etichetează drept "greşit".

Însă Centrul Naţional al Cinematografiei este o instituţie chemată prin lege să asigure un cadru competitiv cât mai corect şi mai echidistant pentru toţi participanţii la concurs, fie ei mai tineri sau mai în vârstă decât generaţia d-lui Mungiu. Cinematografia română nu este formată dintr-un singur om, ci din mai multe generaţii şi din individualităţi artistice, fără vârstă biologică. Ea are un trecut important şi un viitor important. Ceea ce dl. Mungiu, din unghiul său de vedere, consideră greşit alţii consideră corect. CNC nu poate schimba Regulamentul după cum vrea unul sau altul dintre participanţi sau după cum li se schimbă lor statutul de-a lungul carierei. CNC poate propune îmbunătăţirea unor prevederi din Regulament pe baza unei dezbateri şi a unui consens sau cel puţin a unei largi majorităţi a celor interesaţi din industria cinematografică. Echilibrul atins în ultimii doi ani nu trebuie stricat de dragul nimănui.

De exemplu, dl Mungiu este nemulţumit că "se pune semnul egal între un film care a luat Palme d’Or la Cannes şi un film care a fost prezentat la Festivalul din Cairo". Dar la data la care a fost statuat Regulamentul de concurs, această prevedere nu i-a suscitat d-lui Mungiu nicio îngrijorare, deoarece ambele festivaluri erau (sunt şi acum) considerate de FIAPF ca făcând parte din categoria A (festivaluri competitive) şi nimeni nu fusese selectat nici la Cannes nici la Cairo. Ulterior, dl. Mungiu a repurtat un Palme d’Or. Dintr-o dată, prevederea de mai sus nu-i mai convine, domnia sa dorind să se departajeze de cei selectaţi la Cairo. Drept urmare, inventează un scandal şi îl "informează" pe Ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional că Regulamentul este "sabotat", manipulând în acelaşi timp şi opinia publică. Alt exemplu: Dl Mungiu a făcut în timpul jurizării o obsesie contra proiectului lui Dinu Tanase, pe care în scrisoare îl veştejeşte în toate felurile. Oare de ce? Dacă dăm timpul înapoi, descoperim că dl. Dinu Tănase a fost membru în juriul sesiunii de concurs din decembrie 2006 şi a notat proiectul "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile" doar cu nota 6,40. Asta este situaţia.

De la un capăt la altul al scrisorii, dl. Mungiu se căzneşte să demonstreze că CNC – aceeaşi instituţie care i-a selectat, pe baza aceluiaşi Regulament, proiectele filmelor, inclusiv participarea la Cannes şi la Oscar, finanţându-l în ultimii doi ani cu suma de aprox. 800.000 Euro; aceeaşi instituţie care l-a invitat de bună credinţă să facă parte din juriu - aceeaşi instituţie deci… nu e în stare să organizeze concursuri!! Mai mult, dl. Mungiu, orbit de o sfântă mânie, pune în cârca instituţiei noastre şi problema sălilor de cinema, şi problema distribuţiei filmelor, şi pirateria, şi altele, confundând probabil CNC cu Armata Salvării, Mama răniţilor sau Crucea Roşie! În realitate, niciuna dintre aceste probleme nu se află în competenţa şi în atribuţiile CNC. Pentru publicul larg, nespecialist, confuzia poate prinde. Pentru cei din industrie, ea nu poate decât să-l discrediteze şi mai mult pe autor.

În final, dl. Mungiu dă cărţile pe faţă: "CNC să fie degrevat de sarcina organizării concursului", care să revină unui "organism independent". Iată-ne veniţi acasă! Adică – la bani! Organism independent care să împartă banii? Independent de cine? Autorul nu precizează. Să înţelegem că o anume entitate doreşte să diriguiască banii Fondului Cinematografic pe alte criterii? Cine este acea entitate şi care ar fi acele criterii? Autorul nu precizează…

Deocamdată faptele vorbesc. CNC a organizat 5 concursuri în doi ani. Din aceste concursuri au ieşit filme care au repurtat un Palme d’Or pentru lung metraj de ficţiune, un Palme d’Or pentru scurt metraj de ficţiune, un Urs de Aur pentru scurt metraj de ficţiune, alte numeroase premii importante. Anul trecut am crescut producţia de filme finanţate de CNC cu 60 la sută. Avem în producţie 50 de filme de lung metraj de ficţiune, ceea ce este un record absolut în istoria instituţiei. Aceste filme trebuie să iasă pe piaţă în următorii 2 ani şi jumătate. Au fost contractate 17 milioane de euro în doi ani de zile. Banii nu provin de la buget, nu sunt bani publici, ci provin din procentele prelevate din venitul operatorilor de publicitate, jocuri de noroc, cablişti etc. Între producţiile în lucru se află cele ale lui Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu, Cristian Mungiu, Cătălin Mitulescu, Radu Gabrea, Sinişa Dragin, Sergiu Nicolaescu, Stere Gulea, Constantin Popescu, Napoleaon Helmis, Nae Caranfil, Radu Mihăileanu, Adrian Istrătescu Lener, Alexa Visarion, Dan Piţa, Şerban Marinescu, Călin Netzer, Radu Jude, Mircea Daneliuc, Bogdan Dumitrescu, Fanny Ardant, Adrian Popovici, Hanno Hofer, Marian Crişan - citaţi într-o ordine aleatoare.

În pofida asaltului denigrator la care este supus, parteneriatul Public-Privat al Cinematografiei (adică sistemul de ajutor de Stat, fără de care n-ar exista nici filme, nici premii, nici egouri supraexpandate) funcţionează. Fireşte, nu există sistem infailibil. Orice sistem este perfectibil. Dar, atenţie! Mai binele este uneori duşmanul binelui.

Perfecţionându-l, văr rugăm nu-l distrugeţi!

Cu mulţumiri,
Eugen Şerbănescu
Director General CNC
18 Martie 2009

[halebardul]

si inca o replica:

Bucureşti, 18 martie 2009

BRAVO, DOMNULE MUNGIU!

Vă scriu în calitate de exemplar reprezentativ pentru cineastul român de carură medie; sunt nici tânăr, nici bătrân, nici pe val, nici sub el, nu sunt în gaşcă, nu sunt o pleaşcă, sunt unul din cei care au ales să-şi câştige existenţa făcând filme.

Vă scriu pentru a vă spune public că aveţi dreptate: regulamentul concursului CNC e ciuruit în multe locuri şi există indicii că se fac mânării cu duiumul.

Nu contează că regulamentul a fost propus şi impus chiar de grupul pe care îl reprezentaţi, nu are importanţă că problemele nu ţin de interpretări, ci de formulări defectuoase şi e irelevant faptul că, uneori, chiar cavaleri neprihăniţi din noua gardă s-au folosit de ele ca să-şi vâre în desagă. Important e că, după ce vi s-a dat la gioale, aţi sesizat chestiunea şi apreciaţi că rezolvarea ei imediată a devenit prioritate zero.

Scrisoarea pe care aţi făcut-o publică m-a lămurit de ce nu prea vă interesează strădania unora de a obţine mai mulţi bani pentru singura artă interpretativă sau industrie din România care nu primeşte nici măcar un leu din bugetul statului şi de ce vă lasă rece tentativa de a crea stimulente fiscale pentru o cinematografie care, în lipsa lor, va sucomba.

Dumneavoastră sunteţi un om calculat şi porniţi cu interesele mai mărunte, imediate şi, dacă se poate, personal(izat)e. Cu o argumentaţie perfect corectă, stârniţi încă o bălăcăreală, puneţi tunurile pe ministru şi îl lăsaţi să creadă că e suficient să dea pe câţiva afară şi să cârpească un regulament pentru ca lucrurile să se îndrepte. Iar dacă de concurs s-ar ocupa nu CNC, ci "Asociaţia Recenţilor Câştigatori la Cannes", de exemplu, iar în comisie nu s-ar mai strecura impertinenţi cu alte păreri şi gusturi decât ale dumneavoastră, totul ar merge uns în cinematografie.

Când v-am întâlnit la Senat, la discuţiile recent deschise pentru a încerca schimbarea în bine, am sperat că v-aţi hotărât să faceţi uz de nume şi prestigiu pentru a întoarce privirea guvernanţilor spre cinematografie. Acum mi se pare că doriţi mai ales să atrageţi atenţia asupra persoanei dumneavoastră. Şi bine faceţi, domnule Mungiu, că nu pierdeţi timpul. În curând, s-ar putea să se găsească vreun (şi mai) tânăr cineast care să vă spună că vi s-a uscat Palma, aşa cum unii dintre tinerii (încă) dumneavoastră confraţi îl iau peste picior pe Nae Caranfil, aşa cum generaţia mea striga după Dan Piţa că i-a năpârlit leul, iar generaţia lui se făcea că nu ştie că Liviu Ciulei şi Mircea Mureşan au câştigat premii la acelaşi Cannes la care vă închinaţi şi dumneavoastră. De Gopo încă nu s-a luat nimeni, pentru că el a desenat, nu-i aşa, premiile la care ne uităm cu drag.

Apropo, vă rog insistent să-i daţi peste mână lui Tudor Giurgiu. Individul e aproape de a uni breasla prin festivalul şi premiile lui, aşezând alături veterani şi pifani, plebei şi corifei. Învăţaţi-l cum se procedează româneşte: sub pretextul înnoirii şi al luptei contra mediocrităţii, fiecare nou val are datoria să le bage la fund pe celelalte.

Domnule Mungiu, sunt şi acum sub impresia filmului pe care l-aţi născut. Despre dumneavoastră, pot spune doar că îmi amintiţi o vorbă pe care bunica mea mi-o spunea des în copilarie: "Fereşte-te de iacobini!".

Cristian Comeagă, producător de film

[halebardul]

Mungiu a aratat ca exista hibe in regulament si in modul de functionare a concursului iar astia s-au simtit lezati de parca le-a adus un afront personal.
http://factoryjoe.com/projects/emoticons/images/emoticon-0183-swear.gif

[keepwalking]

ce-i aia "iacobin"?

[farabeuf]

Va scriu in calitate de exemplar reprezentativ pentru cineastul roman de carura medie;



corect



Liviu Ciulei si Mircea Muresan au castigat premii la acela?i Cannes la care va inchinati ?i dumneavoastra?.



Care Mircea Muresan, ala de a facut Azucena (2005), Sexy Harem Ada-Kaleh (2001), A doua cadere a Constantinopolului (1994) si Miss Litoral (1990) ?



Apropo, va rog insistent sa-i dati peste mana lui Tudor Giurgiu. Individul e aproape de a uni breasla prin festivalul si premiile lui, asezand alaturi veterani si pifani, plebei si corifei.



$ si E.

[farabeuf]

ce-i aia "iacobin"?

Tu esti director de editura, nu?

[keepwalking]

Tu esti director de editura, nu?

am si eu scaparile mele.
intre timp, am aflat.

[cornel]

daca nici acum nu se schimba nimic, nu mai am nici o speranta pentru cinematografia romaneasca ...

[Pitbull]

Primele trei contraatacuri la Mungiu au fost labentabile.

1) Conferinta de presä.
O farsä. Radu F. si Alexa au vorbit mult, rational, cu bun-simt si învârtitor-în-jurul cozii, pânä când Valerian Sava si Andrei Gorzo au început sä punä întrebäri concrete. Atunci, Radu F., vizibil în offside, a început sä pareze stângaci - mai ales când Gorzo a cerut, REPETAT SI INSISTENT, câteva justificäri pentru calificativul acordat proiectului Popovici-Turcanu. Aici, Alexa a spus clar: "I-am dat nota 4", iar Radu F.: "Nu mai stiu cât i-am dat... 4, 5, 6..." Valerian: "I-ati dat 9, domnule!" - la care s-a produs incredibilul: Radu F. Alexandru si-a luat lucrurile si A PLECAT DIN CONFERINTA DE PRESA PE CARE EL INSUSI O CONVOCASE!

2) Textul Serbänescului
"O operä de artä!", cum i-am spus si lui Andrei în finalul conferintei, de l-a umflat râsul.
Un text cretin si mojic, care pute a panicä.

3) Textul Comeagului
O reeditare a autobägärii în seamä (dacä pentru altä destinatie e cam târziu) din timpul räzboiului Puiu-C.N.C. de acum doi ani. Tipul nu se dezminte.

[halebardul]

Unii isi apara scaunul, altii isi vor obrazul fariseic curat, altii isi sublimeaza invidia pentru Marele Premiu.
Ce mizerie! Sper ca Mungiu sa aiba ficatul mai tare ca mine, ca eu m-am scarbit de tot.
http://factoryjoe.com/projects/emoticons/images/emoticon-0119-puke.gif

[Pitbull]

Mungiu era în salä, cu Radu Muntean, dar n-au pus botu'. Dimpotrivä - în final, când ziaristii s-au întors spre ei cu întrebäri, Cristi a refuzat sä profite de conferinta de presä convocatä de Radu F., asa cä orice discutii cu el au putut avea loc doar individual, afarä.

[halebardul]

probabil ca a evitat ca toata povestea sa devina o tiganeala.
desi unii ar putea interpreta altfel tacerea asta, din pacate.

[Pitbull]

1) Sigur.
2) Si mai sigur.

[halebardul]

nu stiu unde a zis Mungiu in scrisoare ca CNC-ul trebuie sa rezolve si problema salilor de cinema, a pirateriei, etc, de a sarit Serbanelu cu gluma aia dincolo de orice americ?, dar iata ce sprijina CNC-ul frantuzesc:

http://www.cnc.fr/Site/Template/A0.aspx?SELECTID=7&id=8&t=3

la "aides et commissions"

sprijina chiar si crearea de jocuri video!!!

[halebardul]

http://www.cotidianul.ro/iar_se_rupe_filmul_la_cnc-77287.html

Iar se rupe filmul la CNC
19 Mar 2009 Alexandra Olivotto | 0 comentarii | 179 vizualizari

După ce proiectul de lungmetraj produs de Ada Solomon a fost exclus din concursul organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) pe motiv că Alexandru Solomon se afla în juriul de la documentar-animaţie, un nou măr al discordiei se prefigurează.

Regizorul Constantin Păun a participat la competiţia pentru dezvoltarea proiectelor şi a câştigat 33.000 de lei pentru proiectul „A doua moarte”, lungmetraj produs de compania Pratech, cu un scenariu scris de Eugen Ovidiu Chirovici şi de Raluca Jurcovan. Cineastul a rămas însă director general la Pratech TV. Păun a declarat pentru Cotidianul că s-a retras din acţionariatul companiei de producţie Pratech înainte de a intra în juriul CNC pentru a-şi conserva obiectivitatea, dar nu ştie dacă foştii săi colegi au realizat deja modificarea. În cazul în care nu au făcut-o, va trimite o hârtie lămuritoare la CNC, el neconsiderând că acesta ar fi un conflict de interese.

De aceeaşi părere este şi Eugen Şerbănescu: „În lege scrie că se exceptează de la realizarea unui proiect cinematografic, iar dl Păun a participat la dezvoltarea de proiect, unde a câştigat aproximativ 8.000 de euro”.
Publicitate

„În măsura în care se confirmă că dl Păun este acţionar/ director general al firmei Pratech nu văd de ce în cazul Solomon CNC a considerat că ar fi conflict de interese, iar în cazul Păun, nu. Eu doar pot să vă confirm că Pratech TV face parte dintre televiziunile care au achiziţionat filmul «Maramureş, tradiţie şi credinţă», coprodus de către Paradox şi Casaro Film, contribuind la punctajul acestora în concurs”, a declarat pentru Cotidianul Cristian Mungiu.

[keepwalking]

eu ma intreb daca mai pot fi descurcate vreodata iţele incurcate de la cnc.
cred ca cristi mungiu are dreptate cand vorbeste de infiintarea unui organism independent, in sensul de curatare si dezinfectare a locului in care a functionat cnc, dar, asa cum spuneam recent, nu stiu cat de multa independenta mai poate avea un for in ziua de azi.

[farabeuf]

22 de oameni de film, de la Corneliu Porumboiu la Tudor Giurgiu, de la Marian Crişan la Oleg Mutu şi de la Ada Solomon la Stere Gulea (singurul semnatar din vechea gardă), îi cer ministrului Culturii restructurarea CNC-ului şi impunerea transparenţei în acordarea creditelor într-o scrisoare deschisă care poate fi citită integral în continuare.

“În atenţia Ministrului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional şi Centrului Naţional al Cinematrografiei,

Subsemnaţii dorim să ne manifestăm susţinerea pentru demersul lui Cristian Mungiu, manifestat în urma ultimului concurs de proiecte organizat de CNC. Considerăm că, pornind de la descrierea unor grave disfuncţionalităţi în derularea acestui concurs, atât analiza, cât şi sugestiile dlui Mungiu oferă argumentele necesare pentru iniţierea unei reforme radicale a Centrului Naţional al Cinematografiei şi pentru redefinirea sa ca element central al politicilor de stat în favoarea filmului românesc. Considerăm că, pentru o funcţionare eficientă şi pragmatic viabilă a acestei instituţii, trebuie să se pornească de la analiza nevoilor specifice actuale ale momentului cinematografic, nu de la nevoi identificate în mod general sau de la perpetuarea unei organizări structurale şi a unor practici executive care corespund unei epoci deja depăşite şi care se dovedesc astăzi insuficiente şi contraproductive.

În acest sens, susţinem :
Restructurarea Centrului Naţional al Cinematografiei şi convertirea lui într-o structură administrativă capabilă să pună la punct, să promoveze şi să aplice o viziune de ansamblu asupra politicilor culturale ce privesc filmul românesc, viziune care să depăşească simpla gestionare a fondului cinematografic.

Nu e nevoie de crearea unor noi entităţi care să gestioneze derularea concursului de proiecte, dar se impune regândirea profundă, de substanţă, a felului în care CNC poate să asigure o viziune amplă şi de perspectivă asupra dezvoltării cinematografiei româneşti.

Impunerea transparenţei pe parcursul întregii proceduri de acordare a creditelor de către CNC, cu implicaţiile de rigoare în reformularea unor paragrafe din Legea Cinematografiei, precum şi din Regulamentul de concurs, astfel încât deciziile comisiilor de selecţie să se facă în condiţiile unei concurenţe loiale, care să favorizeze valoarea şi nu raportările cantitative sau interesele de grup.

Implicarea statului român într-o politică activă de încurajare, finanţare şi promovare a filmului şi industriei cinematografice din România, pe măsura valorii trecute şi prezente a cinematografiei româneşti şi mai ales în rezonanţă cu rezultatele obţinute de filmele româneşti în ultimii ani şi cu beneficiul de imagine adus României de acestea.

De asemenea, este necesar să precizăm că acest demers urmăreşte o reconfigurare globală a sistemului instituţional pus în slujba potenţialului cinematografic românesc în ansamblul său, nicidecum promovarea unor interese reducţioniste.
În fine, solicităm ca autorităţile competente să-şi asume responsabilitatea administrativă activă care le revine în reglarea disfuncţionalităţilor semnalate şi să ofere expertiza necesară punerii în practică a sugestiilor făcute de grupul de semnatari.

Ataşăm acestei scrisori documentul “O strategie pentru cinematografia română”, prezentat MCC şi CNC în luna mai 2008 şi care este, în continuare, extrem de actual.

20 Martie 2009”

ALEX BACIU
THOMAS CIULEI
MARIAN CRIŞAN
RĂZVAN GEORGESCU
TUDOR GIURGIU
STERE GULEA
HANNO HOFER
FLORIN IEPAN
CĂTĂLIN MITULESCU
DANIEL MITULESCU
VELVET MORARU
RADU MUNTEAN
BOGDAN MUSTAŢĂ
OLEG MUTU
CĂLIN NETZER
CORNELIU PORUMBOIU
ANCA PUIU
RĂZVAN RĂDULESCU
ADRIAN SITARU
ADA SOLOMON
ALEXANDRU SOLOMON
TUDOR VOICAN

http://www.cotidianul.ro/noul_val_sare_in_ajutorul_lui_mungiu_si_contra_cnc _ului-77498.html

[Pitbull]

Doamne ajutä!

Lista de semnäturi mai e deschisä?

[halebardul]

O strategie pentru cinematografia romana
Cinematografia romana, prin succesele repurtate in ultimii ani, a devenit principalul promotor al imaginii Romaniei in lume. Succesele internationale au fost obtinute in ciuda faptului ca Romania are cea mai scazuta rata de intrare in cinematografe din Europa (0.13 filme/cap locuitor, fata de media europeana de 1.9), cel mai mic numar de ecrane de cinema la mia de locuitori, printre cele mai crescute rate de piraterie audio-video; nu exista masuri legislative care sa determine investitii private in productia sau distributia de film.
Mai presus de chestiunile concrete de natura organizatorica si legislativa, lipsesc, inainte de toate, o viziune culturala, o strategie coerenta si un plan de masuri pe termen scurt si lung care sa puna in valoare succesele cinematografiei romane si sa asigure continuarea lor pe fondul imbunatatirii conditiilor de productie si vizionare.

Consideram ca principalele directii de lucru trebuie sa fie:
1. Crearea de structuri care sa asigure un management cultural eficient. Restructurarea Centrului National al Cinematografiei. in prezent, CNC actioneaza in principal ca un gestionar mai mult sau mai putin priceput al fondului cinematografic prin concursurile de proiecte – preocupat mai curind sa respecte cerinte formale prevazute in legislatie, decit sa aiba o viziune asupra dezvoltarii cinematografiei romane. Consideram ca CNC ar trebui sa devina principala structura care sa asigure un management eficient al cinematografiei, sa identifice problemele de fond care apar si sa propuna masurile legislative sau manageriale care sa conduca la rezolvarea lor.
2. Cresterea numarului de sali de cinematograf. De la peste 450 de sali inainte de 1989, s-a ajuns ca acum, in Romania, sa fie mai putin de 50 de sali de cinematograf. 87% dintre subiectii de peste 18 ani chestionati de CURS anul trecut nu au vazut nici un film vreodata intr-o sala de cinema. O suta de sali de cinematograf functionale ar trebui sa constituie un obiectiv minimal pe termen scurt. De asemenea, sint necesare si utile identificarea unor forme de sprijin financiar pentru imbunatatirea dotarilor tehnice existente in salile vechi, trecerea la proiectie digitala si crearea unei retele de sali la nivel national care sa difuzeze cu precadere film european si de arta, precum si restructurarea cinematecii in asa fel incit programele ei sa se extinda si in afara Bucurestiului.

3. Acordarea de facilitati fiscale pentru activitatile de productie, distributie si difuzare de filme. Investitiile private in productia de film, in construirea, modernizarea sau utilarea de sali de cinematograf, precum si in distributia de film, sint esentiale pentru o dezvoltare independenta de stat a acestui sector. De aceea consideram ca, date fiind beneficiile de imagine deosebite aduse Romaniei de catre cinematografie, acordarea de facilitati fiscale investitorilor in aceste domenii e o investitie in promovarea Romaniei pe plan extern.
4. Programe de educatie vizuala. Circa 80% dintre tinerii de 18 ani din Romania nu au vazut vreun film in sala de cinematograf. Educatia scolara nu include filmul sau artele vizuale printre materiile de interes general. 80% din cota de piata a difuzarii de filme in Romania e acaparata de filmele americane. La nivel judetean, nu exista acces la filme de cinemateca, nu exista o retea regionala de cluburi de film. Nu exista o retea de cinematografe aparte care sa prezinte un alt gen de filme decit cele comerciale. Obiceiul vizionarii de filme in sala de cinematograf a scazut constant in Romania, numarul de spectatori scazind de la peste 20 de milioane in 1989 la mai putin de 3 milioane in 2007. Fara masuri care sa stimuleze interesul pentru film prin educatie, perspectiva cresterii numarului de spectatori in Romania nu are nici o baza.

5. Implicarea posturilor de televiziune in sprijinirea cinematografiei nationale. Continuarea participarii televiziunii publice in finantarea productiilor cistigatoare ale concursului CNC, precum si stabilirea unor reguli de programare a filmelor in primetime la televiziuni, care sa avantajeze si cresterea frecventei vizionarilor la cinematograf.
6. Programe de specializare in meserii cinematografice. Nu exista in Romania forme legale de scolarizare sau specializare pentru meseriile cinematografice, de la producator sau masinist si pina la manager de sala. Cuvintul de ordine este calificarea la locul de munca. Sint necesare programe de educatie si specializare pentru toate aceste meserii, altfel trecerea salilor de cinematograf in administrare locala sau judeteana fiind un pariu pierdut din start.

7. Masuri antipiraterie. in Romania, rata pirateriei atinge cote foarte mari pe fondul apatiei totale si al lipsei de masuri privind limitarea fenomenului, precum si pe fondul lipsei unor programe educative care sa conduca la promovarea mesajului ca pirateria este furt.
8. Fonduri pentru promovare si training, fonduri regionale si de dezvoltare. in promovarea filmului romanesc in strainatate, dar si pe plan national, Romania investeste mai putin decit majoritatea statelor est-europene. Crearea unor fonduri si programe care sa permita accesul celor interesati la fonduri de promovare, training, dezvoltare si crearea unor fonduri regionale de catre autoritati locale ar putea degreva structurile statului de aceste obligatii si ar asigura celor interesati cadrul organizatoric si logistic, precum si fondurile necesare implinirii acestor cerinte.
9. Masuri pentru stimularea productiei de film strain in Romania. Date fiind masurile legislative adoptate de tarile invecinate, Romania risca sa devina o tara neatractiva pentru realizarea de filme straine pe teritoriul ei. Acordarea unor facilitati fiscale producatorilor straini care opteaza pentru realizarea de filme in Romania, concomitent cu directionarea unei cote anume din cheltuielile efectuate in Romania catre productia de film romanesc ar stimula, deopotriva, economia romaneasca, cit si productia de film autohtona.
10. Masuri pentru salvarea Arhivei Nationale de Film. in prezent, ANF functioneaza in regim de avarie, cu un buget care nu-i permite nici o investitie majora in restaurarea si conservarea filmelor din patrimoniu; conditiile de depozitare a filmelor lasa de dorit. Nu exista sisteme de arhivare digitala, ANF nu are un program de auto-prezentare on-line si nu exista nici o strategie coerenta pentru restaurarea si salvarea unor importante opere ale filmului romanesc.

Dumitru BudralA, Nae Caranfil, Tudor Giurgiu, Hanno Hofer, Florin Iepan, Daniel Mitulescu, Catalin Mitulescu, Cristian Mungiu, Radu Muntean, Bogdan Mustata, Calin Netzer, Corneliu Porumboiu, Adrian Sitaru, Ada Solomon, Alexandru Solomon, Ileana Stanculescu

(redau in continuare tot articolul d-lui Valerian Sava, ca merita parcurs)
Exuberanta antireformei
Nu mici si nu putine au fost surprizele care ne-au intimpinat pe 6 martie, la Muzeul Satului – Ministerul Culturii si Cultelor. Mai intuitivi, cu premonitii acute de artisti, trei sferturi dintre cei 16 tineri cineasti absentau, in timp ce, bizuindu-se doar pe scepticismul funciar fata de un dialog cu oficialitatile, numai jumatate dintre cei opt colegi din critica au stiut sa-si foloseasca mai bine timpul (nu dau nume, ca sa nu fac elogiul individualizat al zadarniciei). Dar adevaratele surprize au inceput odata cu speech-ul dlui ministru Adrian Iorgulescu. in loc sa prefateze o discutie de lucru profesionista despre proiectul tinerilor, ale carui trei file si zece puncte le citisem prin e-mail, sub titlul O strategie pentru cinematografia romana, domnia sa a facut o lunga declaratie de presa, in fata unui mare numar de camere de luat vederi convocate pentru ocazie, prefatind oral, ca pentru niste ziaristi picati din cer, un teanc de 25 file, strecurat intre timp discret pe mese de o domnisoara secretara si purtind titlul Promovarea industriei cinematografice in Romania (ca sa nu gresim tara).
Puse fata in fata, cele doua enunturi titulare – „promovarea industriei“ vs „strategia cinematografiei“ – spun multe, dar nu totul.

Primul punct din ipoteticul decalog al celor 16 tineri regizori fusese (vorbim la trecut, fiind clar ca am asistat la o inmormintare) o noutate absoluta in istoria demersurilor institutionale reformiste ale Noului Val. Razbate, macar printre rinduri, din nou, exactitatea radiografiei operate asupra sistemului de catre Cristian Mungiu, anul trecut, inainte de plecarea la Cannes, dupa care, daca s-ar fi intors fara La Palme d’Or, urma sa faca fata unui proces de calomnie: „filme facute strict pentru interesul producatorilor si al celor care le favorizeaza finantarea. E vorba de infractiuni, de valize cu bani, de ilegalitati si trafic de influenta, Sa califici atitea ineptii pentru finantare la un concurs CNC, ca la ultima editie, si sa nu finantezi proiecte ale lui Cristi Puiu, Razvan Radulescu sau Dumitru Budrala, e scandalos. Sa nu ne amagim, finantarea tinerilor la concursurile CNC e doar acoperirea necesara pentru ca, in spate, sa se poata derula nestingherita impartela malaiului“ (s.m. – Evenimentul zilei, 2 mai 2007).
Iata ca a trecut aproape un an de la aceasta radiografie. Sistemul in vigoare restrictioneaza accesul pe platouri al tinerilor regizori performanti, precum regimul defunctei dictaturi pe disidentii de dinainte de 1989: Cristi Puiu nu va ajunge probabil la al treilea lungmetraj mai repede decit a ajuns la al doilea, dupa mai mult de patru ani. Iar ministrul nu crede ca are ceva de schimbat, dupa ce regizorul a declarat (si se tine de cuvint) ca nu va mai participa la concursurile de proiecte ale unui CNC nereformat.

Gresesc. Dl Iorgulescu a decis sa schimbe ceva, si anume sa acorde atributii plenipotentiare directorului general care l-a amenintat textual pe Cristian Mungiu cu procesul de calomnie, dupa ce lui Cristi Puiu ii pusese eticheta de „frustrat“. in sfidarea comunitatii cineaste, fata de care s-a lucrat in secret, a fost elaborata o Ordonanta (pare-se nr. 7/2008), care a si avut trecere la masina de vot a Senatului, mai asteptindu-se doar decizia Camerei Deputatilor, pentru a mutila o data in plus Legea Cinematografiei, dintru inceput decapitata si lipsita de coloana vertebrala. Rezultatul: daca sub presiunea criticii si a scandalului de presa de anul trecut, ministrul a fost obligat si a fost in masura sa inlocuiasca de pe lista inaintata de dl Eugen Serbanescu numele unor clienti ai UCIN, UARF s.a.m.d., precum Fanus Neagu, Andrei Blaier, Ioan Grigorescu, in viitorul previzibil, directorul general care nu si-a ascuns deloc afilierile partizane, din octombrie 2006 incoace, va putea actiona ultimativ in deplin largul sau. Caci nici o silaba nu s-a clintit din ideologia frecvent expusa pe toate podiumurile de care abuzeaza. E uluitor cum ne promite in continuare „jurii cit mai echilibrate“, declinind la infinit adjectivul „echilibrat“ – ca si cum ar fi un panaceu universal, cind de fapt e un speraclu compromis, ca in decembrie 2006, cind „echilibrata“ ar fi fost cea mai vasta deturnare (legala) de fonduri din istoria institutiei. E momentul, deci, sa numerotam si noi aici citeva dintre truismele si sofismele otioase si santajiste ale platformei ideologice a antireformei:
1. Pretentia ca La Palme d‘Or a lui Mungiu sau Ursul de aur al lui Mustata atesta automat ca acel concurs din 2006 si cele din 2007 ar fi fost OK si benefice.
2. Teoria ca la concursurile de proiecte trebuie judecate textele scenaristice in sine, nu virtualele filme intrezarite in ele, despre care n-am avea voie si nici aptitudinea sa ne pronuntam, decit la premierele aminate de regula cite 3-4 ani.
3. Afirmatiile ca orice comisie de selectie e subiectiva, ca inlocuirea incompetentei crase si a clientelismului hotesc cu calificarea si verticalitatea unor profesionisti veritabili ar insemna fatalmente „inlocuirea unor subiectivisme cu alte subiectivisme“.
4. Privilegierea legislativ-institutionala a coteriilor viagere din UCIN si UARF.

Daca sint de inteles „sperietura“ declarata de dl ministru si „pericolul“ iminent anuntat de secretarul de stat Andras Demeter, ca repunerea in discutia parlamentarilor a Legii Cinematografiei s-ar putea solda cu reducerea surselor de finantare a filmelor, e un mister de ce – odata ce si-au asumat acest risc, dupa ce-au refuzat ani in sir modificarea Legii, sub amenintarea drobului de sare –, de ce n-au profitat de ocazie pentru a da curs propunerilor de reformare institutionala, in directia propusa de tinerii cineasti?! Cristian Mungiu, Tudor Giurgiu si Corneliu Porumboiu au intrebat, dar in van: cine si cum va asigura aducerea in planul realitatilor a unora dintre enunturile privind „promovarea industriei cinematografice“, atita timp cit CNC ramine ce si cum este?! Cum s-a tot scris: complet lipsit de organisme de decizie si de lucru reprezentative si functionale – „un vid al competentei si responsabilitatii manageriale“, „o banda rulanta pentru risipirea si deturnarea banilor publici“. Si cum ar putea fi CNC-ul altceva si altfel, cind atit ministrul, cit si directorul general considera intangibile atit sistemul corporatist al celor vreo 15 uniuni si asociatii, dintre care vreo duzina sint grupuri de presiune fripturista ale mediocratiei si nulitatilor mafiote, cit si privilegierea prin lege a coteriilor viagere a doua dintre ele: Uniunea Cineastilor din Romania – cam fara cineasti si Uniunea Autorilor si Realizatorilor de Filme – din care nimeni n-a facut vreodata vreun film de autor?! (Valerian SAVA)

[redmen]

Sunt de acord cu aparitia unor noi cinematografe si a cinematecii in toate orasele.Ar fi un lucru minunat.Cat despre piratarea filmelor,mai greu sa se poata faca ceva ... dar atata timp cat apar cinematografe prezentabile,curate si cu tehnologie mai noua se vor gasi si oameni care sa dea bani pe bilet sa vada un film.Educatia in scoala ar fi o idee interesanta ... desi cam greu de pus in aplicare.

[farabeuf]

Dumitru BudralA, Nae Caranfil, Tudor Giurgiu, Hanno Hofer, Florin Iepan, Daniel Mitulescu, Catalin Mitulescu, Cristian Mungiu, Radu Muntean, Bogdan Mustata, Calin Netzer, Corneliu Porumboiu, Adrian Sitaru, Ada Solomon, Alexandru Solomon, Ileana Stanculescu

(redau in continuare tot articolul d-lui Valerian Sava, ca merita parcurs)



Cred ca lista de semnaturi + articolul se refera la situatia de anul trecut (MCC era Iorgulescu )

[halebardul]

pai da:

Ataşăm acestei scrisori documentul “O strategie pentru cinematografia română”, prezentat MCC şi CNC în luna mai 2008 şi care este, în continuare, extrem de actual.

[farabeuf]

Intre timp se pare ca dl Nae Caranfil si dl Comeaga au trecut la the dark side :)

[Pitbull]

De Nae nu stiu, da' Comeagä era acolo încä din 2007, când s-a trezit vorbind, desi nu-l întrebase nimeni, sä fie clar, sä afle tät poporu', sä baje la cap, cä el îi "revoltat" de protestul lui Cristi Puiu.

[farabeuf]

Lista de semnäturi mai e deschisä?

Docomentu a aparut deja in presa si a fost trimis MCC.

Sigur ca ar fi semnat (mult) mai multa lume, dar inteleg k s-a dorit un raspuns f rapid. Banuiesc ca dinozaurii & acolitii lor nu se asteptau la o sustinere atat de rapida si solida pt Cristian Mungiu, noul val fiind de obicei rasfirat si sabotat din interior de cativa cai troieni.

Mi-au mai spus persoane off val k doresc sa semneze. U can make a cinemagaria "we stand for the light" list ;)

Sau sa asteptati in fotoliul de acs filmele aprobate de comisia de cultura a parlamentului pe baza unei noi legi by Serj, produse de firmele capusa (Paradox, MDV, etc) si regizate de funestul Dinu Tanase.

[halebardul]

unde se aduna semnaturile?
s-ar putea pune acolo pe site-ul Cotidianului, la comentarii?
sau s-a facut petitie online?

[halebardul]

Nou scandal pe note la CNC
30 Mar 2009 Alexandra Olivotto, Cristiana Visan

http://www.cotidianul.ro/nou_scandal_pe_note_la_cnc-78553.html

Regizorul Cornel Gheorghiţă acuză jurizarea de la concursurile CNC după ce a participat în sesiuni diferite cu un scenariu care a primit 7, respectiv 3 pe linie de la unul dintre membrii juriului.

Proiectul de film „Domnul de la curte“ a fost înscris în primul concurs din 2007 organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC), când a primit nota finală de 8.13. Juriul care i-a analizat scenariul lui Cornel Gheorghiţă era format atunci din Laurenţiu Brătan, Magda Mihăilescu, Dan C. Mihăilescu, Doru Mitran şi Vlad Rădescu. Regizorul a participat cu acelaşi proiect în sesiunea cea mai recentă - a doua pe 2008 - organizată de CNC, de această dată obţinând un calificativ final de 4.20. Gheorghiţă insistă asupra faptului că din al doilea juriu, pe lângă Radu F. Alexandru, Dan Nuţu, Alexa Visarion şi Cristian Mungiu, a mai făcut parte şi Doru Mitran, care l-ar fi punctat cu totul altfel.

În răspuns la solicitarea de a primi punctajul detaliat al comisiei de selecţie, Gheorghiţă a aflat că Doru Mitran i-a dat 7 pe linie în 2007 şi 3 pe linie în 2008 (juriul apreciind subiectul, dialogul, construcţia dramatică, potenţialul de interes şi impact asupra publicului, potenţial de reprezentare artistică şi de public pe plan internaţional).

„Scenariul ăsta a luat marele premiu la Biarritz, la FIPA (Festivalul Internaţional de Programe Audiovizuale - n.r.), unde numai să fii selectat e o mare onoare“, a spus Gheorghiţă pentru Cotidianul.

Regizorul se declară scandalizat de notele acordate de Doru Mitran, dar şi de Cristian Mungiu, care i-a dat tot 3 pe linie: „Dacă a pus 3 pe scenariu, fie a făcut-o de la început, ceea ce e foarte grav, fie nu l-a citit, ceea ce e la fel de grav“, susţine Gheorghiţă, explicând că nu-i e teamă să-l conteste pe Mungiu, deşi a primit sfaturi de la terţi să nu „mă pun cu el, că e prea mare“. Mai mult chiar, cineastul insistă asupra faptului că a mai făcut două filme - „Mascarade“ şi „Fanfaron, fanfaron“ - fără finanţare din România şi care nu au rulat în ţară, „dar au fost difuzate pe canale precum Arte, RaiUno, TV5 International şi selectate în diferite festivaluri“.

Directorul de imagine Doru Mitran a explicat pentru Cotidianul că sistemul de notare de la concursurile CNC ţine de selecţia din respectiva sesiune: „Notele sunt date prin comparaţie, noi judecăm selecţia, nu proiectul în absolut; probabil că proiectul lui stătea mai bine în selecţia din 2007 decât în ultima sesiune“. Mitran îşi aduce însă aminte că a remarcat un lucru uşor iritant: „Prezintă, selecţie după selecţie, acelaşi proiect, fără modificări. Înţeleg că vrei să revii cu el, că poate la un moment dat ai noroc de o selecţie mai proastă şi reuşeşti să câştigi, dar dacă tot eşti respins de fiecare dată, de ce nu încerci măcar să îmbunătăţeşti cumva proiectul?“, se întreabă directorul de imagine.

[mirodoni]

Directorul de imagine Doru Mitran a explicat pentru Cotidianul că sistemul de notare de la concursurile CNC ţine de selecţia din respectiva sesiune: „Notele sunt date prin comparaţie, noi judecăm selecţia, nu proiectul în absolut….”
Mă surprinde lipsa de reacţie, măcar formală, a userilor, unu, doi, care au mai rămas.
Nici că se putea mai clar. Aşa a fost mereu şi aşa au procedat toţi juraţii. Numai că regulamentul nu prevede „notarea prin comparaţie” . Asta înseamnă note mari pentru cine trebuie să câştige şi note mici pentru ceilalţi. Mi se pare „caz penal”.
Categoric, juraţii citesc numai scenariile care trebuie să câştige. Mi-aduc aminte că, în perioada jurizării, Magda Mihăilescu transmitea de la Berlin pentru Gândul. Când să citească toate scenariile?
Oficial, juraţii au lectori particulari, pe care noi nu-i cunoaştem. Cum, tot oficial, juraţii sunt aleşi dintre cei propuşi de producătorii implicaţi în concurs, este limpede de unde provin lectorii particulari.
Pentru a aprecia valoarea unui scenariu „în absolut”, etapa de selecţie trebuie să fie separată, cu comisie separată. Apoi selecţia regizorilor să se facă în funcţie de viziunea lor asupra scenariilor selectate şi mai puţin de realizările anterioare. Selecţia producătorilor trebuie să se facă în funcţie de capacitatea lor de a face un film bun dintr-un scenariu selectat, dar şi în funcţie de realizările anterioare.
Aşa ceva nu am văzut printre „amendamentele lui Mungiu”.

[farabeuf]

Nou scandal pe note la CNC
30 Mar 2009 Alexandra Olivotto, Cristiana Visan

http://www.cotidianul.ro/nou_scandal_pe_note_la_cnc-78553.html


„Scenariul ăsta a luat marele premiu la Biarritz, la FIPA (Festivalul Internaţional de Programe Audiovizuale - n.r.), unde numai să fii selectat e o mare onoare“, a spus Gheorghiţă pentru Cotidianul.




Un google Biarritz + Cornel Gheorghita ne da 3 rezultate irelevante (din care 1 e cel din Cotidianul).

http://www.google.ro/search?hl=ro&client=firefox-a&rls=org.mozilla%3Aen-US%3Aofficial&as_qdr=all&q=%22Cornel+Gheorghita%22+biarritz&btnG=C%C4%83utare&meta=

Insa oricum mai bine decat Cornel Gheorghita + FIPA = O.

http://www.google.ro/search?hl=ro&client=firefox-a&rls=org.mozilla%3Aen-US%3Aofficial&hs=x8O&as_qdr=all&q=%22Gheorghita+Cornel+%22+fipa&btnG=C%C4%83utare&meta=


N-am fost la Biarritz, nu-l cunosc pe dl Gheorghita si nici filmele lui. Poate confirma cineva ca exista?

[mirodoni]

@ Farabeuf
Asta era problema ta? Dacă Ghiorghiţă există? Dacă a luat sau nu marele premiu nu-ştiu-unde, sau dacă a mai făcut ce zice că a mai făcut? Vrei să spui că e un nimeni? Cine trebuia să fie ca să atragă atenţia, cu un exemplu concret, că la concursurile organizate de CNC, acelaşi scenariu primeşte 3 sau 7 în funcţie de conjunctură?
Doru Mitran nu e un nimeni. De ce nu ai comentat ce a zis el, adică acelaşi lucru, că la concursurile organizate de CNC, notele se dau în funcţie de conjunctură.

[keepwalking]

mai, nu stiu, dar, pe masura ce trece timpul, se intra intr-o tot mai adanca mlastina cu cnc-ul.
pana se misca paleologu, pana se face nu stiu ce organism independent, pana se face alt regulament, nu mai pupam sesiune de proiecte anul asta, sunt convins.
care a facut film pana acum, si-a pus sacii in caruta si poate astepta la umbra cronicilor binevoitoare.
cine abia vrea sa faca, mai are de asteptat.

[Pashpix]

Geoană ţinteşte un nou fief: CNC

Surse din PSD, PD-L şi Ministerul Culturii atestă existenţa unui conflict mocnit între Theodor Paleologu şi Mircea Geoană. Miza lui fiind CNC-ul şi conducerea sa. Din cauza ultimelor conflicte dintre noul val de cineaşti şi Eugen Şerbănescu – primul privind modul în care instituţia acordă finanţări pentru filme, aspru criticat de un membru al juriului şi anume Cristian Mungiu, al doilea referitor la distribuţia fondurilor pentru festivaluri, pusă la zid de şase directori de astfel de evenimente – demiterea directorului CNC era la ordinea zilei. Însă subiectul succesorului lui Şerbănescu a fost acela care a încins spiritele: Paleologu, secundat de reprezentanţi ai noului val de regizori – cu care a avut o întâlnire consultativă în cursul săptămânii trecute – şi-ar dori un independent la vârful CNC-ului.

Pe de altă parte, Mircea Geoană încearcă să treacă peste capul lui Paleologu şi cere la nivel de coaliţie numirea lui Lucian Pricop în funcţia de director al instituţiei. Potrivit unor surse, liderul social-democrat ar efectua astfel un troc: aşează în funcţie un apropiat de-ai lui Adrian Sârbu pentru a-şi asigura un an electoral liniştit, cel puţin din punct de vedere mediatic. Producătorul Lucian Pricop, unul din membrii fondatori ai CNC – i-a fost şi preşedinte, precizează producătorul Cristian Comeagă, care îşi aminteşte că înainte de ’89, apropiatul lui Sârbu lucra la Sahia-, este fostul director al Studiourilor Buftea din perioada 1992 – 2000. Sergiu Nicolaescu declara într-un interviu că planul iniţial era să le cumpere el împreună cu Adrian Sârbu, dar au sfârşit exclusiv în posesia celui din urmă: “Despre acest subiect s-ar putea vorbi mult, mai ales că studiourile au fost vândute şi cu ceea ce nu le aparţinea”, puncta regizorul.
Pricop este autorul volumelor “Managementul în cinematografie” şi “Engleza pentru producători”, cadru didactic asociat în specialitatea managementul producţiei de film în cadrul U.N.A.T.C şi doctor în economie (ASE, Bucureşti, 1997) cu o teză în domeniul economiei filmului. Mai mult, conferenţiar univ.dr. Lucian Pricop este decan al Facultăţii de Cinematografie şi TV din Universitatea Media. A ocupat şi funcţia de director al RADEF şi a fost producător asociat la “Asfalt Tango” de Nae Caranfil.

[halebardul]

Adica, ne-am pricopsit? :(

[Pitbull]

Adicä, am îmbulinat-o! :(
Evident cä un bandit ca Geoanä se repede sä înhate vaca bunä de muls!
Pricop, ca economist, a participat la finantärile frauduloase din ultimii ani.
Mai facem o petitie? :)

[Pashpix]

Tirul scrisorilor împotriva CNC continuă

Opt critici de film, printre care Andrei Gorzo, Alex. Leo Şerban şi Valerian Sava, continuă demersul început de Cristian Mungiu împotriva Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC) cu o nouă scrisoare de protest. Documentul este adresat Senatului, Camerei Deputaţilor şi ministrului culturii şi cultelor, Theodor Paleologu. Specialiştii acuză lipsa de reacţie din partea uniunilor şi asociaţiilor din domeniu şi cer ca noul proiect de modificare a Legii Cinematografiei – care ar viza scoaterea CNC-ului de sub tutela Ministerului Culturii - să nu fie elaborat de senatorii Sergiu Nicolaescu şi Radu F. Alexandru.

„Dorim mai întâi să facem cunoscută, în atenţia Comisiilor pentru Cultură şi a factorilor de decizie din Parlamentul României, convingerea noastră îndelung verificată că senatorii Radu F. Alexandru şi Sergiu Nicolaescu nu au nicio îndreptăţire să se instituie ca iniţiatori ai unui nou act legislativ în branşă. E mult prea mult însuşi faptul că ar urma să se pronunţe din poziţii privilegiate asupra viitorului act, după ce şi-au reluat mandatele pe care le pierduseră în 2004.(...) „Este un conflict de interese în care cei doi senatori se angajează, noua tentativă de scoatere a cinematografiei din sistemul Ministerului Culturii, vizând practic, ca şi în trecut, sustragerea de la orice control profesionist direct. După binecunoscutele manevre anterioare în acelaşi sens, întreprinse cu rezultate catastrofale pentru creaţia şi producţia de filme din anii ’90 şi 2001-2004, este cea mai mare ofensă adusă în acest plan responsabilităţii noastre profesionale şi deontologiei de la care ne revendicăm”, se arată în scrisoare.

Criticii solicită totodată ca Ministerul Culturii să iniţieze un audit la CNC. Theodor Paleologu a convocat o întâlnire cu cineaştii şi criticii pe 27 aprilie.

[halebardul]

tocmai ce-i recunosteam meritele lui Radu F Alexandru in topicul despre Gorzo.
(Marilena, Dincolo de America, "15", Logodnicii din America, Si totul era nimic au devenit realitate - crunta - si datorita lui)
iar Nicolaescu se pricepe bine la fructificat revolutiile incepute de tineri.

[Pashpix]

CONCURSUL CNC, PUS LA ZID

Regulamentul scârţâie, finanţările merg pe bandă rulantă

Corectitudinea cu care este aplicat regulamentul concursului de proiecte care se desfăşoară anual la Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) este contestat din nou, de data aceasta de regizorul Corneliu Gheorghiţă. Acesta acuză comisia care i-a notat scenariul depus în sesiunea noiembrie-decembrie 2008 că a acţionat "la nivel de gaşcă", pe principiul "cine nu e cu noi e împotriva noastră". Corneliu Gheorghiţă mărturiseşte că a fost nevoit să plece din România la începutul anilor '90 pentru că a vrut să facă film, iar sistemul cinematografic din ţară nu-i oferea la acel moment nici o şansă. Într-un final s-a stabilit în Franţa, unde susţine cursuri de cinematografie la ESAV (École Supérieure d'Audiovisuel), în cadrul Universităţii publice Le Mirail din Toulouse. Printre producţiile aflate în palmaresul lui Corneliu Gheorghiţă se numără mai multe filme documentare care prezintă tradiţii şi obiceiuri româneşti ("Mascarade" şi "Fanfaron, Fanfaron"), realizate cu subvenţii europene şi franceze, un scenariu intitulat "Sulina Far Estul Europei", care vorbeşte despre Sulina, primul oraş european, subiect propus la momentul intrării României în UE, proiect care nu a fost pe placul CNC-ului român, dar a fost susţinut pentru finanţare de CNC Franţa şi Programul European Media. De asemenea, s-a prezentat la concursul CNC din România cu proiectul "Europolis" despre ritualul morţii la români, fiind refuzat de două ori. "Abia în 2005, după contestaţii şi proteste din partea mea, a fost aprobat, în sfârşit, scenariul filmului «Europolis», ultimul pe listă, şi asta după ce fusese refuzat cu un an înainte cu note de 4 şi 5", declară regizorul.

DE LA 7 LA 3
În ciuda faptului că scenariile sale nu au fost considerate suficient de bune pentru a primi bani din partea CNC România, Corneliu Gheorghiţă a continuat să se prezinte la concursuri şi cu alte proiecte. Cu cel mai recent scenariu, intitulat "Domnul de la Curte", s-a prezentat la prima sesiune a concursului de selecţie organizat în 2007, unde a obţinut calificative destul de mari de la membrii comisiei (Laurenţiu Bratan, Magda Mihăilescu, Dan C. Mihăilescu, Doru Mitran şi Vlad Rădescu), chiar dacă scenariul nu a obţinut finanţare. În sesiunea noiembrie-decembrie 2008 (rezultatele fiind anunţate în 2009, la începutul lunii martie), regizorul şi-a mai încercat o dată norocul cu acelaşi scenariu, cu o comisie din care au făcut parte Radu F. Alexandru, Dan Nuţu, Doru Mitran, Cristian Mungiu şi Alexa Visarion: "Ţinând cont de cele întâmplate la concursurile CNC la care am participat până acum, nu aveam mari speranţe ale unei eventuale reuşite a proiectului propus de mine. De data aceasta însă mi-am spus că, dacă din comisia corectorilor face parte măcar o persoană care se pretinde integră, Cristian Mungiu, să mai încerc o dată". Rezultatul concursului CNC l-a surprins pe regizor, mai ales când a aflat că producătorul şi directorul de imagine Doru Mitran i-a acordat nota 3 la toate cele cinci criterii din care rezultă nota scenariului, după ce în sesiunea din 2007 i-a oferit 7 pe linie la acelaşi scenariu. "Grav este faptul că aprecierea comisiei noastre s-a manifestat la nivel de gaşcă. Dacă anul trecut scenariul a luat nota 8,13, anul acesta a fost notat la jumătate: 4,2. (...) Doru Mitran a făcut parte din ambele comisii de corectori! Ce (cine) a făcut ca dânsul să-şi schimbe atitudinea şi anul acesta să noteze cu 3 acelaşi scenariu pe care l-a notat cu 7 anul trecut?", se întreabă Corneliu Gheorghiţă.

UN CANDIDAT ÎNCĂPĂŢĂNAT
Contactat telefonic, domnul Mitran ne-a precizat că notele de 3 acordate scenariului "Domnul de la Curte" s-au constituit într-un fel de "pedeapsă" aplicată unui candidat care prezintă la nesfârşit un proiect fără a-i aduce îmbunătăţiri, dar şi pentru că în 2008 scenariile depuse au fost mult mai bune decât cele din 2007, motiv pentru care scenariul în cauză a şi obţinut un punctaj mai mare. În plus, scenariile nu sunt judecate în absolut, ci prin comparaţie cu celelalte proiecte din concurs: "Enervarea mea este justificată atâta vreme cât sesiune după sesiune te încăpăţânezi, contând pe o selecţie proastă, să insişti cu acelaşi material fără să-i aduci nici o îmbunătăţire. Selecţia din 2007 a fost mult mai slabă, după părerea mea (n.r. - printre cei care au primit finanţare se numără Nae Caranfil, Stere Gulea, Dan Piţa, Călin Netzer etc.), faţă de cea din 2008 (n.r. - au primit bani Radu Muntean, Dan Piţa, Horaţiu Mălăele etc.). Dar chiar şi în condiţiile în care mi s-au părut mai slabe, faptul că scenariul respectiv nu a fost agreat, ar fi trebuit în mod normal să sufere nişte transformări în acest timp. Mi-am făcut socoteala, recitindu-l după doi ani, parcurgând alte patru selecţii în care presupun că l-a depus, că dacă 25 de oameni spun că eşti beat faci un test de alcoolemie. Nu neapărat că nu am mai ţinut cont de criterii, dar enervarea mea a fost destul de mare şi s-a constituit ca un fel de pedeapsă, dacă vreţi. Şi e dreptul meu de jurat, pentru că nu e normal să dau o reexaminare, şi alta, şi alta, şi candidatul să se încăpăţâneze să răspundă la fel prost de fiecare dată".

GREŞELI DE ARITMETICĂ
Comisia nu a fost impresionată nici când regizorul i-a adus la cunoştinţă că "Domnul de la Curte" a obţinut în anul 2000 premiul pentru scenariu FIPA (Festival International de Programmes Audiovisuels) la Biarritz. În replică, Doru Mitran îl felicită pe contestatar pentru recunoaşterea primită: "Faptul că la Biarritz a fost confirmat de un alt juriu este foarte bine şi există foarte multe jurii în lume care pot face acest lucru. (...) Dar, până la urmă, de ce se pune în balanţă un juriu de la Biarritz cu cel de la CNC? De ce credeţi că Stephan Frears, care conduce juriul de la Cannes, de pildă, este mai isteţ decât Daneliuc sau decât altul dintre regizorii noştri? De ce să mă descalific de fiecare dată în faţa unor străini, doar pentru că aşa sunt unii de părere? Un juriu este normal să fie format din câteva persoane care au gusturile şi subiectivităţile lor, orgoliile lor, vanităţile lor, este o lege vie. Nu are cum să meargă ca o maşinărie".

Pe de altă parte, Corneliu Gheorghiţă a semnalat în contestaţia depusă la CNC faptul că scenariul său a fost desconsiderat prin neacordarea unor puncte obligatorii conform regulamentului, cum ar fi cele cuvenite pentru participarea la o serie de festivaluri agreate de CNC. Pe lângă aceste nereguli, trebuie spus că se fac inclusiv erori de calcul, aşa cum s-a întâmplat în acest caz la nota scenariului acordată de unul dintre membrii comisiei, rezultată din media aritmetică a notelor date de acesta la fiecare dintre criteriile de evaluare, cifră împărţită apoi la 5 (numărul criteriilor de evaluare).

Se cere o schimbare
Cristian Mungiu afirma în scrisoarea deschisă adresată recent ministrului Culturii că, printre alte nereguli constatate în urma cooptării sale în comisia de selecţie din sesiunea noiembrie-decembrie 2008, a observat greşeli tocmai în ceea ce priveşte calcularea punctajelor acordate candidaţilor pe baza informaţiilor depuse de aceştia în dosarele de concurs (spre exemplu, participarea la festivaluri agreate de CNC) şi a concluzionat, urmare a nenumăratelor nereguli şi a interpretabilităţii regulamentului, că CNC nu mai poate organiza concursul în asemenea condiţii. Doru Mitran afirmă la rândul său că regulamentul CNC, în forma actuală, are o mulţime de minusuri, lucru pe care l-a semnalat în repetate rânduri în ultimii ani, şi speră în continuare că se vor lua măsuri, inclusiv gândirea unui sistem al cinematografiei viabil într-o economie de piaţă, în ciuda anumitor voci care se mulţumesc cu situaţia actuală, tocmai pentru că le serveşte anumitor scopuri. Cât despre regizorul Corneliu Gheorghiţă, acesta mărturiseşte că nu se aşteaptă ca proiectul său să câştige mare lucru de pe urma neregulilor sesizate în contestaţia depusă, dar şi-a dorit să ofere câteva "informaţii concrete, care ar putea ajuta la prepararea unor eventuale schimbări în regulamentul concursului CNC".

[Pitbull]

Mda, bänuiam, mä temeam... acum e clar.
Habar n-am de proiectul lui Gheorghitä, nu mä pronunt, dar Doru zice niste prostii cât el de mari - si le zice pe fatä, semn cä le crede destepte.
E un operator foarte talentat, un tip de viatä, bun amic, dar n-are personalitate de membru al unui juriu. Al oricärui fel de juriu. E inapt sä judece. Out.

[keepwalking]

Ieri parca a avut loc sedinta "noului val" cu ministrul Paleologu, pe marginea activitatii CNC.
Nu am vazut nici o concluzie prin presa.

[Pitbull]

Multumesc, Dane!
Meritä reprodus:


Ieri am fost, la Ministerul Culturii, la dezbaterea publica numita, cu fior poetic, “”Nevoia de lumina in camera obscura a cinematografiei românesti”. M-a amuzat ridicolul unor vorbitori, m-a siderat nesimtirea altora si m-au incantat propunerile punctuale ale catorva (de la Stere Gulea la Tudor Giurgiu). Altfel spus, nimic nou. Ce m-a deranjat cel mai mult (nu pentru prima data) este atitudinea strigatoare la cer a unora dintre reprezentantii “industriei” fata de criticii de film. Cel care a scos-o la lumina de data asta a fost producatorul Cristian Comeaga, acelasi care, in urma o luna, raspundea scrisorii adresate de Cristian Mungiu ministrului Culturii, la fel de patetic si deplasat ca Eugen Serbanescu (mostra: “Apropo, va rog insistent sa-i dati peste mana lui Tudor Giurgiu. Individul e aproape de a uni breasla prin festivalul si premiile lui, asezand alaturi veterani si pifani, plebei si corifei. Invatati-l cum se procedeaza româneste: sub pretextul innoirii si al luptei contra mediocritatii, fiecare nou val are datoria sa le bage la fund pe celelalte.”).

La minister, dl CC a fost chiar cel care a deschis dezbaterea, aparent civilizat si sfatos. Dupa mai multe interventii, a venit insa randul criticului Alex. Leo Serban, care si-a reluat o idee mai veche: cineastii care dau rateuri in serie de ceva ani ar trebui sa fie trecuti pe o “lista neagra” si sa nu mai primeasca bani de la CNC; ei sunt cei avantajati de actualul sistem de finantare, care ar putea lasa impresia ca suntem mai bogati decat Hollywoodul, unde, dupa un esec sau doua, esti automat trecut pe linie moarta. Daca s-ar fi oprit aici, probabil nimeni n-ar fi avut nimic de comentat, mai ales ca vorbitorul s-a abtinut sa dea si nume (nici nu era nevoie). Insa ALS a mers si mai departe, argumentand - foarte rezonabil, in opinia mea - ca, deoarece succesul de public e relativ (mai ales in România), este preferabil ca la concursul CNC sa se tina cont mai mult de succesul de critica al regizorilor, mizandu-se pe filmele care au sanse mai mari de a aduce prestigiu international cinematografiei noastre.

Atat i-a trebuit dlui CC pentru a-si da arama pe fata si a-l ataca vehement pe antevorbitor (la pachet cu toti criticii de film). Contraargumentul sau pare la fel de rezonabil: “creditul” este returnat la CNC din banii publicului, deci succesul de public trebuie sa primeze. OK, dar despre ce public vorbim? Nu cred ca vreun producator român cu capul pe umeri isi mai face iluzii sa-si recupereze macar bugetul de productie (despre profit nici nu poate fi vorba) din exploatarea filmului in circuitul cinematografic neaos, iar dl CC, sunt convins, stie foarte bine asta. Filmele care au reusit sa returneze finantarea de la CNC, de la “Moartea domnului Lazarescu” la “4, 3, 2″, sunt cele care au fost distribuite in alte teritorii (aducandu-ne astfel prestigiul international de care vorbea ALS). Or, spectatorii straini nu prea gusta filmele “comerciale” românesti, cu comisari nemuritori, manelisti muritori sau politicieni ticalosi, ei asteapta de la noi filme mai consistente, care sa le spuna ceva despre conditia umana; de aceea au avut succes afara Cristi Puiu si ceilalti…

Insa problema dlui CC era de fapt alta. “Cine isi asuma judecatile de valoare pe care le livrati cu atata usurinta?”, i-a intrebat el pe ALS si, implicit, pe confratii sai. Aici m-am luminat. Rewind. Cine este unul dintre criticii români care au cutezat sa nu laude filmul “Restul e tacere” al lui Nae Caranfil (produs de dl CC), ba chiar au avut tupeul sa-l “rada” (argumentat, insa “cu atata usurinta”…)? Chiar ALS. (Si, in paranteza, un alt rewind. Care este filmul care a triumfat anul acesta la premiile “Gopo”, la care se referea dl CC in citatul de mai sus? Chiar “Restul e tacere”). Intamplator, nu sunt de acord cu opiniile lui ALS din cronica sa, insa, ca sa-i raspund si dlui CC, criticul si-a asumat judecata de valoare exprimata acolo (drept dovada, a si inclus textul, intitulat “O nastere si doua inmormantari”, in recentul sau volum despre filmul românesc, pe care l-am prezentat aici). Orice critic onest isi asuma verdictele date, iar fiecare cineast corect ar trebui sa accepte criticile (argumentate) primite. Sa dusmanesti un critic pentru ca nu a gustat filmul tau, dupa ce l-ai pretuit atata timp cat te-a laudat, este o dovada de ipocrizie crasa.

Dar sa revenim la dezbaterea de la minister. Atunci cand ALS a incercat sa se apere in fata furibundului producator, afirmand, printre altele, ca afara verdictele criticilor pot determina (in)succesul unui film, mai multe voci din sala (si din “industrie”) i-au luat partea dlui CC, subliniind cu vadita satisfactie: “Da, afara!”. Ce vrea sa spuna aceasta exclamatie de om atotstiutor? “Pai unde va credeti voi, criticii, in Occident? Ei bine, sunteti in România, unde judecatile voastre de valoare nu fac nici cat o ceapa degerata. Nu va convine, plecati afara - din sala, din tara… -, ca noi oricum n-avem nevoie de voi”. Dl CC jubila: ii pusese la punct pe critici. Nimeni nu stie mai bine decat el cum se procedeaza româneste.

Deci, Comeagul e tot ce-a fost odatä, si mai mult decât atât: o cURVA cu cî... mic - dar oricum mai mare decât statura lui de vierme.

[halebardul]

asta este o informatie importanta, sa nu o trecem cu vederea:

“creditul” este returnat la CNC din banii publicului, ...

dupa 7 ani cred (ca la locurile de veci :) ) creditul alocat trebuie returnat catre CNC din banii incasati pe film sau de oriunde or sti producatorii, altfel filmul intra in proprietatea CNC-ului, si toate drepturile asupra lui (nu stiu daca si cele de autor).

e adevarat?
si ce rezulta de aici?

[transilvana]

rezuta ca statul roman (i.e. CNC-ul) a cumparat cu bani grei subproduse de genul "Si totul era nimic" si "Dincolo de America". Companiile de productie nu pot returna fondurile, deci CNC-ul "confisca" filmele. Ce sa zic, s-au scos (CNC-ul si, prin extensie publicul/statul roman). Daca ai luat credit de la CNC si nu-l dai inapoi, ma indoiesc ca exista repercusiuni. daca cineva a citit legea si a gasit altceva, let me know.

[Pitbull]

Transi, cred cä-i FIX asa cum spui!
In fond, care e scopul final?
Ca Cärmäzanii, Barnele, Iclozanii, Comegele, Popovicii, Paloasele, Nichitutele si ale Questii sä sugä de la tâta natiei.
It fits perfectly!

[Pitbull]

Mda...
Deci, se pare cä Paleologului i se cam fâlfâie... S-a fäcut cä le dä atentie, iar acum si-a dat arama pe fatä: "Ce mä doare pe mine de cinematografia românä...?"
Sigur, nu disperäm, nu suntem defetisti, fatalisti, alarmisti si alti ...isti, dar... Päcat, ar fi fost bine ca pasul ästa sä se simtä...

[keepwalking]

nu inteleg, de ce "noul val" a tacut?
hm...
ce e asta, o cacealma?
suntem protestatari, dar cand ajungem la discutii directe tacem?
sunt doar jocuri de interese, cine isi inchipuie ca la mijloc e vorba de calitatea cinematografiei romanesti se inseala.
"noul val" primeste finantare, deci are posibilitatea sa faca filme de calitate.
nu ii impiedica nimeni.
atunci unde e problema?
aa, ca incep oamenii sa se orienteze spre organizarea de festivaluri, ca modalitate mai rentabila de a face bani (vezi nemultumirea lui Mitulescu), asta e alta poveste!

redau un comentariu de bun simt al unui cititor de pe blogul lui mihai fulger:

"contextul avea legatura cu CNC mai mult decit cu ALS si Caranfil. CC are deseori un ton deplasat in confruntari verbale si nu-i gasesc scuze pentru asta. Incercam doar sa identific alte posibile resorturi interioare.
Referitor la CNC eu am identificat trei baricade. Este baricada ridicata de Mungiu, este baricada celor ce se opun lui Mungiu dar exista si o a treia baricada despre care nimeni nu vorbeste. Este baricada celor ce au rezerve privind cele doua baricade.
Daca nu esti calare pe baricada lui Mungiu agitind steaguri si strigind “dreptate!” nu inseamna ca esti pe baricada anti-Mungiu.

Problema este ca nimeni nu ataca aceste baricade si nici ele nu se ataca intre ele. Nici macar cu oua nu se arunca dintr-o parte in alta."

perfect adevarat.
pentru ce s-au intalnit oamenii aia acolo??!
revin la intrebarea mea: care e concluzia intalnirii?
plus alte intrebari:
"de ce n-a scos cristi mungiu nici un cuvant?"
"de ce nu s-au discutat punctual amendamentele sale?"
"ce treaba aveau festivalurile de film in discutia asta?"

[halebardul]

Sergiu Nicolaescu: “Dacă nu eşti de meserie, te uiţi la legi ca papagalul la soare”
29 Apr 2009 Gabriela Lupu | 1 comentarii | 1092 vizualizari
Rating:
2 voturi
Marime text a A Trimite pe email Comenteaza

Subiecte:
Sergiu Nicolaescu, Paleologu, Ministerul Culturii, Parlament, Senat

* foto(1)

Cineastul s-a supărat pe ministrul Paleologu pentru că l-a trecut “cu voia dvs., ultimul pe listă”, în invitaţia la o dezbatere publică adresată cineaştilor. Sergiu Nicolaescu a chiulit de la întâlnirea cu Paleologu, dar îl convoacă pe acesta la Senat.
Sergiu Nicolaescu
29 Apr 2009 Sergiu Nicolaescu

Sergiu Nicolaescu
Pe 28 aprilie a avut loc la Ministerul Culturii o întâlnire între ministrul Paleologu şi câţiva cineaşti. Politicianul strigase “adunarea” pe site-ul ministerului, lucru considerat de către şeful Comisiei de Cultură din Parlament, senatorul Sergiu Nicolaescu, “nu destul de oficial”, motiv pentru care a şi absentat de la discuţii. Mai mult decât atât, în comunicatul de pe site-ul MCCPN se preciza că: “Sunt aşteptaţi să participe Cristian Mungiu, Tudor Giurgiu, Sergiu Nicolaescu şi alţi reprezentanţi de seamă ai cinematografiei”. Faptul că a fost pus în coada listei, înainte de “şi alţii”, l-a înfuriat teribil pe “seniorul” Nicolaescu. El a declarat pentru cotidianul.ro că “această invitaţie trebuia trimisă oficial, la sediul uniunilor de creaţie.

Dar, dacă tot a pus pe site o listă de cineaşti, atunci trebuia, din politeţe, fie să treacă acele nume în ordine alfabetică, fie în ordinea vârstei, să pună, adică, seniorii primii şi apoi juniorii.
Publicitate

Aţi văzut că în Parlamentul României, înainte de a fi aleşi şefii Camerelor, şedinţele erau prezidate de decanul de vârstă. Dacă în Parlament se respectă experienţa şi anii de muncă ai unui om, de ce nu s-ar face asta şi la Ministerul Culturii?”, s-a întrebat retoric Sergiu Nicolaescu. Acesta a făcut bucăţi şi o frumuseţe de metaforă a ministrului Paleologu. “Am fost invitaţi la o dezbatere publică cu titlul «Nevoia de lumină în camera obscură a cinematografiei româneşti». Camera obscură este locul în care se developează pelicula. Dacă acolo intră o rază de lumină, se duce dracului toată pelicula. Ha-ha. Păi, dacă o astfel de lumină vrea să aducă domnul ministru în cinematografi,e mai bine se abţine. O fi fost ea o metaforă poetică, dar e absolut idioată”, a taxat Nicolaescu expresia “pastoralo-pascală” cuprinsă în comunicatul ministerial. “Ce vreţi să spuneţi, domnule ministru, că dvs. ne daţi «lumina»?”, s-a amuzat şi mai tare Supravieţuitorul.

Trecând la lucruri serioase, şeful Comisiei de cultură din Senat a precizat că el a avut trei întâlniri cu cineaşti, atât din noul val, cât şi “seniori, cum le spun eu, expiraţi, cum le ziceţi voi”, pentru a discuta pe tema viitoarei legi a cinematografiei. “Domnul ministru poate să îi susţină cât vrea pe cei tineri. Este şi normal aşa. Şi eu, pin tot ceea ce fac, încerc să îi ajut pe noii cineaşti pentru că, să fim serioşi, la 79 de ani ai mei nu mă mai interesează, pentru mine, cum va arăta cinematograful peste câţiva ani. Fac această lege deci pentru ei, pentru cei din noul val”, a precizat Nicolaescu. “Pentru a face o lege ai nevoie de oameni care cunosc domeniul legislativ.

Dacă nu eşti de meserie, te uiţi la legi ca papagalul la soare. Eu sunt de 14 ani în Parlament şi am fost în cinci comisii de cultură. Pun deci experienţa mea în slujba cinematografiei, care este, practic, a celor tineri. Noi în comisie am redactat deja o variantă a legii cinematografiei pe care i-am trimis-o aseară (marţi, 28 aprilie) ministrului Culturii. Mai mult, l-am invitat miercuri, 6 mai, la ora 11.00, la o şedinţă a comisiei noastre la care vor participa şi cineaşti. Sper să vină să discutăm serios şi aplicat pe viitoarea lege. Eu l-am invitat, dar nu cred că va veni pentru că nu se pricepe la domeniul legislativ ” a mai spus “seniorul” Sergiu Nicolaescu.


Bucureşti, 28 apr /Agerpres/ - Ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Theodor Paleologu, afirmă, în replică la scrisoarea regizorului Sergiu Nicolaescu, că nu-i înţelege supărarea senatorului.
"Nu înţeleg supărarea domnului senator. Dreptul de reuniune şi liberă discuţie e prevăzut în Constituţie", a declarat ministrul Culturii, marţi seara, pentru AGERPRES.
Într-o scrisoare deschisă trimisă ministrului Theodor Paleologu, regizorul Sergiu Nicolaescu îl sfătuieşte pe acesta să lase deoparte "colocviile şi bâlbâiala" atunci când este vorba despre problemele cinematografiei, criticând decizia ministrului de a face o dezbatere publică cu titlul "Nevoia de lumina în camera obscură a cinematografiei româneşti".
"Spre marea mea uimire, apare al treilea comunicat al Departamentului de comunicare al MCC. O treabă serioasă. Ce spune acesta: " (...) anunţă o dezbatere (în) cinematografie...", dar nu oricare, o "dezbatere publică": "Nevoia de lumină în camera obscură a cinematografiei româneşti". Recunoaşteţi, idilic, metaforic, pastoralo-pascal. O poezie?! Domnule ministru, ce vreţi să spuneţi, că dumneavoastră ne daţi "lumina"? Curată pleaşcă pe capul nostru!", spune Nicolaescu în scrisoare.
Regizorul a declarat că a fost uimit atunci când pe site-ul Ministerului Culturii a apărut, la data de 15 aprilie, o informaţie potrivit căreia Paleologu îi invita pe reprezentanţii cinematografiei româneşti, la sediul ministerului, la o întâlnire despre situaţia filmului românesc. Printre cei aşteptaţi să participe erau nominalizaţi Cristian Mungiu, Tudor Giurgiu şi Sergiu Nicolaescu
"Am luat cunoştinţă cu destulă mirare, întrucât noi, cei de la Comisia de cultură a Senatului, am avut deja trei întâlniri pe aceeaşi temă cu cineaştii din diferite uniuni sau asociaţii. Dar nu am mai stat să caut chichiţe acestui comunicat şi am vorbit cu Mircea Mureşan. Acesta, la început, a spus că el şi alţi cineaşti cu care vorbise nici nu se gândesc să meargă, fiind jigniţi de nominalizarea făcută. Cineaştii există în uniunile de creaţie, convocarea lor se face eventual oficial. Orice nominalizare atrage după sine ideea minimalizării celorlalţi. Chestie de diplomaţie! Până la urmă, l-am convins să mergem împreună", mai spune Nicolaescu.
Mărturisind că cinematografia este o artă şi o industrie, dar trebuie să devină şi un business, preşedintele Comisiei pentru Cultură a Senatului a spus că ani de-a rândul cinematografia românească a avut un covârşitor succes de public, dar existau 830 de cinematografe, plus caravane care mergeau în sate.
"Viitorul e negru nu din cauza dvs., domnule ministru, ci din cauza precedenţilor pe care i-aţi avut la acest minister. Este de cea mai proastă calitate să ignoraţi aportul seniorilor, care sunt necesari şi au făcut ceva pentru cinematografia românească. Firesc, ei se duc şi vin alţii, dar nu există viitor fără trecut. În primii ani după '90, noi am încurajat 3-4 debuturi pe an. Domnilor colegi din noul val, nu aveţi nici şansa să anulaţi ceea ce au făcut seniorii ("expiraţii"). Nu vă veţi impune decât după ce veţi realiza cel puţin cinci filme. Contează premiile internaţionale, dar mai important este ceea ce faci aici, la tine acasă", se mai menţionează în scrisoarea deschisă.
Senatorul a menţionat că, în prezent, Comisa de cultură de la Senat se preocupă de amendarea legii, care va rezolva o parte din problemele cinematografiei şi care a ţinut cont de toate propunerile, atât ale tinerilor, cât şi ale seniorilor.
"Domnule ministru, să lăsăm colocviile şi bâlbâiala", spune regizorul-senator, atrâgându-i atenţia ministrului că ar trebui să fie mulţumit de faptul că în Comisia pentru cultură sunt trei cineaşti (Sergiu Nicolaescu, Radu F. Alexandru şi Mircea Diaconu).
"Întâlniţi-vă de câte ori puteţi cu tinerii regizori, vă vor spune lucruri interesante, dar lăsaţi-ne şi pe noi să ne ocupăm de o lege, că o facem mai bine decât toate grupurile de lucru ale consilierilor dvs", conchide Sergiu Nicolaescu. AGERPRES/(Mirela Niţescu)

[halebardul]

Iar ce s-a intamplat de fapt la intalnire, poate ne relateaza ALS.

[keepwalking]

dar stiti ce observ eu?
toata lumea se cearta pe banii cnc-ului, dar oare n-ar fi bine sa se discute si despre calitatea scolii de film din romania?
cei din noul val se comporta de parca ar fi cei mai indreptatiti sa primeasca tot, dar absolut tot: finantare, conducere cnc, organizare de festivaluri.
acum si repede, daca se poate!
de parca la ei s-ar fi oprit succesiunea generatiilor de cineasti.
inainte si dupa ei nu mai exista nimic.
sa traga acum sforile, dupa noi, potopul!
cristi mungiu a descoperit (foarte tarziu) niste hibe in regulament.
a facut tam-tam in presa..."amendamentele lui mungiu".
se intalneste cu serbanescu si cu paleologu, seful ministerului culturii SI NU SCOATE UN CUVANT!
ce-i asta??
aere de superioritate?
strategie?
blat?
ce e?
imi raspunde cineva?
imi permiteti sa nu mai cred in nimeni?
imi permiteti sa cred ca totul e mare mizerie si mancatorie?

[Judex]

Keepy, sunt pe aceeasi lungime de unda cu tine.

1. Scolile de film din Romania sunt vax in actualul context. Sunt atatea anomalii de vine sa-ti iei campii. Cunoastem cazuri indeaproape.
2. Sunt de parere ca valoarea proiectelor trebuie sa primeze - caietul de regie - si nu varsta, curentul sau alte bazaconii.
3. Avem de-a face cu niste bisericute, acolo e o lupta politica si coordonata la nivel politic national.
4. Cand ai amendamente legislative le sustii pana in panzele albe, nu taci ca boul in calitate de laureat european. Sau macar pui pe cineva purtator de cuvant.
5. Poate cel mai important - cine judeca? Daca un nevertebrat precum Serbanescu este la conducerea creatiei de film in Romania, ce pretentii mai putem avea?

In concluzie, asistam la o scarbosenie. O scarbosenie poltica bazata pe premii pentru care niste oameni au muncit. Tind sa cred ca nu ne vom vindeca niciodata.

[keepwalking]

judex,
eu nici macar nu ma mai gandesc la principii.
pe foamea asta din Romania, nimeni nu se mai gandeste la principii, sa fim seriosi.
nu vezi ca pe ei ii framanta acum ca iasul a luat mai multi bani decat tiff-ul?
totul se invarte in jurul banilor, fir-ar al naibii sa fie!
da, am luat palme d'or!
stii cum suna chestia asta?
ca un fel de dizidenta.
o mana de oameni se bate in piept pe seama performantei lui cristi mungiu.
ca daca ii luam la scuturat nu stiu daca regizorii din "noul val" fac fata la ceva.
am vazut in seara asta boogie.
sa fim seriosi!
daca asta e film care sa reprezinte calitatea cinematografiei romanesti, apoi eu imi iau la revedere de la toate sperantele mele!
premiul lui mungiu de la cannes a supaevaluat abilitatile unor regizori.
radu muntean poate sa faca 10 filme in urmatorii 10 ani cu bani de la cnc, ca tot mediocru ramane!!
sunt foarte suparat.

[Judex]

Bineinteles ca esti suparat. Ar fi anormal sa nu fii. Cand toata cinematografia romaneasca se bazeaza pe un premiu politic si isi imparte banii pe baza de pile, cunostinte si relatii - d'apai Domne iarta-ma da' nu ma' ii nimic de zis...

[keepwalking]

partea proasta e ca, la noi, regizorii sunt si producatori.
sau daca nu sunt ei producatori, atunci sunt nevestele lor.
ei au propriile lor afaceri in domeniul filmului, afaceri desfasurate aproape exclusiv cu cnc-ul.
eu n-as prea crede ca cristi mungiu a descoperit abia acum, cand a fost membru in juriu, ca regulamentul are unele probleme.
nu e de ieri, de azi, in afacerea asta.
o fi putut si pana la ultima sesiune sa faca rost de regulament, nu?
nu stiu, la aceasta sedinta au fost si cristi puiu, corneliu porumboiu, radu muntean? nu prea pot veni, ca tocmai au luat finantare.

[Judex]

Problema nu e ca regizorii sunt si producatori, problema e ca sunt PE BANII STATULUI.
Dpmdv regizorii pot sa fie si masinisti, impingatori de travelling, dar PE BUNE! Nu mai stiu de unde am auzit ca Daneliuc e campion mondial la misculatii d-astea. N-ar fi nici o problema daca si-ar finanta proiectele din ce a crosetat personal. Dar e bai atunci cand ia din fonduri publice si nu aduce profit.
Cat despre "noul val" - imi vine sa ma dau cu capul de pereti numai la auzul expresiei. Tot ce-au facut ei la Marienbad a fost un chef probabil...:-&

[keepwalking]

parerea mea e ca, prin aroganta lor nejustificata, toti acesti regizori-producatori care-si atribuie eticheta de reformisti ai sistemului vor contribui decisiv la compromiterea sa definitiva.
va fi provocata o asa stare de lehamite, incat cei care nu sunt nici din tabara lui mungiu, nici din cealalta, isi vor cauta sursele de finantare in cu totul alta parte decat de la statul roman.

[Judex]

parerea mea e ca, prin aroganta lor nejustificata, toti acesti regizori-producatori care-si atribuie eticheta de reformisti ai sistemului vor contribui decisiv la compromiterea sa definitiva.
va fi provocata o asa stare de lehamite, incat cei care nu sunt nici din tabara lui mungiu, nici din cealalta, isi vor cauta sursele de finantare in cu totul alta parte decat de la statul roman.
Corect!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 100% Corect!

[halebardul]

parerea mea e ca, prin aroganta lor nejustificata, toti acesti regizori-producatori care-si atribuie eticheta de reformisti ai sistemului vor contribui decisiv la compromiterea sa definitiva.
va fi provocata o asa stare de lehamite, incat cei care nu sunt nici din tabara lui mungiu, nici din cealalta, isi vor cauta sursele de finantare in cu totul alta parte decat de la statul roman.

keep,
Cei care nu sunt in nici o tabara insemna ca au opinii diferite si fata de vechea si fata de noua garda. Atunci ori se aduna si constata ca au aceleasi idei, si fac a treia baricada de care vorbeai (care deocamdata nu exista, ca si miscare) ori constata ca au opinii diferite si intre ei si atunci SA VORBEASCA IN NUME PERSONAL. Dar sa vorbeasca! Deocamdata nu li se aude glasul, cum sa fie luati in seama? Cine sunt ei? Ce vor, mai exact? Sau fiecare in parte, sa ia atitudine si sa spuna ce-l doare. Unde sunt? Despre cine vorbim aici?
Nu poti juca sah daca nu pui piesele pe tabla.

Asa, e ca in povestea aia cu moldoveanul care si-a facut partidul celor care nu voteaza: fiindca majoritatea de 60% nu voteaza in tara asta, inseamna ca acel partid are cel mai mare procent. Deci el e la putere. :)

Sper ca-mi intelegi exemplul.

[Pashpix]

TEXTUL INTEGRAL AL SCRISORII LUI SERGIU NICOLAESCU

De ce atâta bâlbâială, domnule Ministru?


Pe 15.04.2009, pe site-ul Ministerului Culturii şi Cultelor a apărut o informaţie cât se poate de discretă prin care dl Th. Paleologu invită reprezentanţii cinematografiei româneşti la o întâlnire pe 27.04.2009 la sediul ministerului. Spre marea mea uimire, mai scria: "Sunt aşteptaţi să participe Cristian Mungiu, Tudor Giurgiu, Sergiu Nicolaescu şi alţi reprezentanţi de seamă ai cinematografiei. Tema va fi situaţia filmului românesc".

Am luat cunoştinţă cu destulă mirare, întrucât noi, cei de la Comisia de cultură a Senatului, am avut deja trei întâlniri pe aceeaşi temă cu cineaştii din diferite uniuni sau asociaţii. Dar nu am mai stat să caut chichiţe acestui comunicat şi am vorbit cu Mircea Mureşan. Acesta la început a spus că el şi alţi cineaşti cu care vorbise nici nu se gândesc să meargă, fiind jigniţi de nominalizarea făcută. Cineaştii există în uniunile de creaţie, convocarea lor se face eventual oficial. Orice nominalizare atrage după sine ideea minimalizării celorlalţi. Chestie de diplomaţie! Până la urmă, l-am convins să mergem împreună. Mureşan participase şi el la discuţiile avute la Senat privind Concursul de proiecte cinematografice secret al CNC, Fondul cinematografic, împărţirea şi rolul său, situaţia cinematografiei pe cale de dispariţie (de la 800 de săli la 50 în momentul de faţă), la numărul de spectatori îngrozitor de mic; un film aflat pe primul loc în 2008 nu a reuşit să aibă mai mult de 26.000 de spectatori (?!). Ar trebui un milion de spectatori pentru ca filmul să-şi recupereze banii coproducătorilor şi ai CNC-ului. Cinematografia este o artă şi o industrie, dar trebuie să devină şi un business. După 50 de ani de profesie, noi ştim că trebuie să facem artă, dar să obţinem şi succes de public. Ani de-a rândul am avut un covârşitor succes de public, dar aveam 830 de cinematografe, plus caravane care mergeau în sate. Noi, regizorii, indiferent de vârstă, trebuie să ne dorim acest succes de public şi să găsim căile care ne vor duce sigur la depăşirea acestei crize, care din 1971 a colindat Europa, dar şi-a revenit după transformarea marilor cinema-uri în două sau trei săli. Pe Champs-Élysées sunt tot atâtea cinematografe câte erau în 1970. S-au făcut săli mai mici, mai cochete, mai confortabile, dar tot săli de cinema au rămas, nu discoteci sau săli de jocuri.

Revin: După câteva zile, pe acelaşi site şi cu acelaşi text, întâlnirea este schimbată pe 28 aprilie a.c. Spre marea mea uimire, apare al treilea comunicat al Departamentului de comunicare al MCC. O treabă serioasă. Ce spune acesta: "... anunţă o dezbatere (în) cinematografie...", dar nu oricare, o "dezbatere publică": "Nevoia de lumină în camera obscură a cinematografiei româneşti". Recunoaşteţi, idilic, metaforic, pastoralo-pascal. O poezie?!

Domnule ministru, ce vreţi să spuneţi, că dvs. ne daţi "lumina"? Curată pleaşcă pe capul nostru!
Ar trebui să se ştie că în ultimii ani în cinematografia românească au mai rămas câţiva consacraţi şi o generaţie tânără care promite. Se fac totuşi 10-12 filme pe an, ceea ce nu este rău. Explicaţia: nu avem producători şi finanţatori.

Viitorul e negru nu din cauza dvs., domnule ministru, ci din cauza precedenţilor pe care i-aţi avut la acest minister. Este de cea mai proastă calitate să ignoraţi aportul seniorilor, care sunt necesari şi au făcut ceva pentru cinematografia românească. Firesc, ei se duc şi vin alţii, dar nu există viitor fără trecut. În primii ani după '90, noi am încurajat 3-4 debuturi pe an.
Domnilor colegi din noul val, nu aveţi nici şansă să anulaţi ceea ce au făcut seniorii ("expiraţii"). Nu vă veţi impune decât după ce veţi realiza cel puţin cinci filme. Contează premiile internaţionale, dar mai important este ceea ce faci aici, la tine acasă.

Domnule ministru, să lăsăm colocviile şi bâlbâiala. Comisa de cultură de la Senat se preocupă de amendarea legii, care va rezolva o parte din problemele cinematografiei şi care a ţinut cont de toate propunerile, atât ale tinerilor, cât şi ale seniorilor. Ar trebui să fiţi mulţumit că în această comisie aveţi trei cineaşti. Un caz de excepţie. Lucrarea noastră, care este gata, o punem la dispoziţia tuturor celor interesaţi.

Întâlniţi-vă de câte ori puteţi cu tinerii regizori, vă vor spune lucruri interesante, dar lăsaţi-ne şi pe noi să ne ocupăm de o lege, că o facem mai bine decât toate grupurile de lucru ale consilierilor dvs. Tânăra generaţie îşi are locul ei bine definit din noile amendamente aduse Legii cinematografiei, iar tânăra generaţie nu se opreşte la câteva nume sau grupuri de absolvenţi cu ceva timp în urmă.

Regizor,
Sergiu Nicolaescu
27 aprilie 2009

[Alex Leo Serban]

deci scuze, intru mai rar sau deloc pt k tre sa-mi pun casa la pct dupa zugraveala & inainte de cannes...

pe scurt (pt k oarecum mai pe larg voi scrie in obs. cult de sapt viit): 'nevoia de lumina' a fost un biet bec de 40w pilpiind intermitent :(
nu'sh dc n-a vbit mungiu - de fapt stiu, pt k am vbit cu el dupa: pt k era dezamagit & ii era lehamite. discutia tbuia sa se axeze pe amendamente, in skimb s-au strins mere cu pere k sa discute dspr prune... musiu comeaga a monopolizat prima parte a intilnirii, madam palos a 2a; ok au fost stere gulea & gabrea (printr-o scrisoare trimisa mcc).

eu am vbit si-am plecat imediat (tot din motive de zugraveala)...

ps reminder: NU voi mai posta pe forum pina cind nu se 'rezolva' cazul lui suspect de bizar, care mi-a adus injurii pe topicul cu numele meu.
NU am de gind sa mai tolerez un nou nume!
daca cinemagia vrea sa ramin, atunci trebuie sa fie mai ferma cu mitocanii nestapiniti...
& sa-i invete sa scrie: regionalisme precum 'îs', 'o' dres si-'o' facut etc pot fi admise in limba VORBITA, dar NU in cea scrisa!

[Suspect de bizar]

Ştiu că-s regionalisme,dte pomeneşti că nu ai înţelege,apropo,nici „ca” nu se scrie „k” şi alte prescurtări de neam prost.

[Alex Leo Serban]

stefan, pitbull & (oops!) kiar eu - pe lga mizeriile suburbane debitate in poll-ul deskis de halebardul, va rog luati in considerare ceea ce respectivul scoate si p-aici...

[Pitbull]

Da, luäm în considerare, cu obiectivitate. Ca atare, din acest moment, voi sterge färä comentarii orice mesaj ofensiv, indiferent din partea cui si cätre cine, în sectiunile unde sunt moderator. Chestia cu "...neam prost" îsi avea locul la "In suturi!!!" - si numai acolo.
Leo, partial e valabil si pentru tine. Ultima parte a mesajului täu e off-topic. Dacä vrei sä aplici "picätura chinezeascä", dupä modelul CER BANNAREA LUI CARMINE GALANTE, te înteleg, dar te rog s-o faci fie la Condica de sugestii si reclamatii, fie ca reactie la atacuri (în orice topic).

On-topic:
mungiu - (...) era dezamagit & ii era lehamite. discutia tbuia sa se axeze pe amendamente, in skimb s-au strins mere cu pere k sa discute dspr prune... musiu comeaga a monopolizat prima parte a intilnirii, madam palos a 2a;
Sunt aproape sigur CäComeagul si Paloasa n-au vorbit întâmplätor: deliberat au deviat discutia cu aberatiile lor jegoase, gen: "cea mai bunä apärare e atacul"; si diversiunea; si lipsa de logicä.

[halebardul]

nu'sh dc n-a vbit mungiu - de fapt stiu, pt k am vbit cu el dupa: pt k era dezamagit & ii era lehamite. discutia tbuia sa se axeze pe amendamente, in skimb s-au strins mere cu pere k sa discute dspr prune...

of, aceasta lehamite...
explicabila, dar deloc productiva cand te-ai apucat de ceva.

unii lupta prin scris...
ok au fost stere gulea & gabrea (printr-o scrisoare trimisa mcc).

... altii prin gură mare:
musiu comeaga a monopolizat prima parte a intilnirii, madam palos a 2a;

Tare ma tem ca gura o sa bata scrisul, ca asa-i pe la noi.
Razboiul epistolar nu-i suficient.

[keepwalking]

@halebardule,

cristi mungiu e un bun vorbitor.
ma indoiesc ca s-a lasat intimidat de conducerea cnc & co sau dominat de lehamite.
din cate il stiu, e foarte ambitios.
cred ca a pierdut un bun prilej de a-si expune punctele de vedere.
tot nu inteleg de ce nu l-a folosit.
"lehamitea' nu e deloc un motiv plauzibil.
o fi avand o alta strategie.
doar ca nu e bine sa se perpetueze aceasta stare de confuzie.
cnc va organiza alt concurs in vara asta si ce vom face?
se va desfasura dupa acelasi regulament si apoi iar vor aparea "amendamentele"?
o ducem numai intr-un dialog (duel) al scrisorilor?
mie nu-mi place treaba asta.

[halebardul]

cam asta spuneam si eu, mai putin cu "alta strategie"

Mungiu e inainte de toate artist. Si ca artist are voie sa aiba si momente de lehamite, pe care unii le iau drept slabiciune. Poate s-a vazut inconjurat de ostilitate si n-avea chef sa duca razboiul asta singur. Ca intr-un fel a cam ramas singur, toata lumea vrea sa scoata castanele din foc cu mana lui. Sau poate pur si simplu era intr-o pasa proasta de combativitate.

Nu cred in varianta: "adopta o alta strategie".

[keepwalking]

dar poate ca altii ar fi fost dispusi sa il sustina la acea discutie, dar, vazand ca el tace malc, s-au simtit descurajati.
ce si-or fi spus ei?
"pai daca mungiu nu zice nimic, eu de ce sa ma bag?"
am vaga impresie ca unii s-au simtit tradati sau cel putin dezamagiti.

[halebardul]

nu stiu ce-a fost.

dar trebuia sa vorbeasca oricine avea ceva de spus pe tema amendamentelor.

oricum, banuiesc ca vor mai fi discutii, odata ce asta n-a lamurit nimic.

[halebardul]

zice asa:

Paleologu, criticat de regizorii din vechea generaţie

Mai mulţi regizori, precum Dan Piţa, Geo Saizescu, Elisabeta Bostan, Andrei Blaier, Nicolae Corjos, îl critică într-o scrisoare deschisă pe ministrul Culturii, Theodor Paleologu, pentru modul în care abordează problemele cinematografiei româneşti, acuzându-l de lipsă de cultură cinematografică.

"O minimă şi elementară cultură în domeniu v-ar fi familiarizat cu succesele notabile obţinute de mulţi dintre noi, pe parcursul anilor, în cele mai prestigioase confruntări internaţionale; v-ar fi permis să vă formaţi o idee despre felul în care milioanele de spectatori, români şi străini, au primit cu maxim interes filmele noastre; v-ar fi ajutat să aflaţi de unde a izvorât dragostea cu care, ca dascăli, am învăţat şi format generaţia de regizori care azi reprezintă cu atâta cinste filmul românesc în lume", se indică în scrisoarea deschisă.

"Prin comportamentul dumneavoastră faţă de noi aţi dovedit într-un mod impardonabil, din păcate, că vă este străină această trăsătură proprie unei fiinţe nobile", mai susţin cineaştii, nemulţumiţi de felul în care ministrul Paleologu a abordat problemele cu care se confruntă cinematografia românească, la masa rotundă "Nevoia de lumină în camera obscură a cinematografiei româneşti", organizată în luna aprilie.

Încă de la începutul întâlnirii, ministrul Culturii a mărturisit că a invitat cineaştii la o asemenea masă rotundă mai mult în scop "informativ", astfel încât să îşi facă o imagine clară despre problemele pe care i le-au semnalat regizorii şi organizatorii de festivaluri în câteva scrisori deschise:

propunerea de modificare a legii cinematografiei (iniţiată de Radu F. Alexandru şi Sergiu Nicolaescu),

schimbarea regulamentului de concurs al Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC) şi

schimbarea Consiliului de Administraţie al CNC.

"Spre stupoarea şi profunda noastră amărăciune, ceea ce ne-am imaginat ca o ocazie utilă pentru a vă informa de probleme cu care se confruntă filmul românesc şi pentru a căuta împreună soluţiile cele mai adecvate, s-a transformat într-o şuetă sterilă, fără nici o finalitate, la care aţi invitat (pentru poză, nu-i aşa?) câţiva reprezentanţi ai noii generaţii, apropiaţi dumneavoastră, opunându-i şi întorcând în modul cel mai ignobil spatele, unor oameni care slujesc de o viaţă, cu har şi devoţiune, filmul românesc", potrivit scrisorii deschise.

Semnatarii scrisorii nu au fost prezenţi la întâlnirea cu ministrul Theodor Paleologu. "E o dezamăgire de care aţi fi putut să ne scutiţi, care diminuează drastic speranţele că ceva notabil, în sensul fericit al cuvântului, s-ar mai putea petrece în ministeriatul dumneavostră", concluzionează aceştia.

Semnatarii scrisorii sunt:

Victor Antonescu,

Elisabeta Bostan,

Andrei Blaier,

Mihai Constantinescu,

Nicolae Cabel,

Nicolae Corjos,

Mircea Daneliuc,

Mircea Drăgan,

Ioan Grigorescu,

Şerban Marinescu,

Nicolae Mărgineanu,

Mircea Moldovan,

Mircea Mureşan,

Dan Piţa,

Geo Saizescu,

Constantin Vaeni.

La masa rotundă de luna trecută au participat, printre alţii, Cristian Mungiu, Tudor Giurgiu, Alexandru Solomon, Hanno Hofer, Thomas Ciulei, Ciprian Alexandrescu, Alice Panaite şi Stere Gulea."

Ce comportament, domnule, ce le-a facut? S-a strambat la ei?
Si cum de a reusit intalnirea asta sa-i nemultumeasca pe toti?

[Pitbull]

Le sare tâfna ca unor babe postmenopaotice.
Lacrimogeni, demagogi, autoadulatori.
Hai siktir.

[halebardul]

tare as vrea sa stiu mai pe larg ce s-a intamplat acolo...
Cum a facut Paleologu de le-a "opus şi întors în modul cel mai ignobil spatele unor oameni care slujesc de o viaţă, cu har şi devoţiune filmul românesc"?
S-o fi si auzit ceva odata cu intoarcerea asta? :D Ca o nota de fagot sau tuba, vorba lu nenea Iancu. Ce-i drept, din poze am vazut ca toti stateau cu mana la fatza...


Acum serios: ce-a fost acolo?

[Pitbull]

Cum a facut Paleologu de le-a "opus şi întors în modul cel mai ignobil spatele unor oameni care slujesc de o viaţă, cu har şi devoţiune filmul românesc"?

Literaturä de douä parale. Misterele Parisului!

[Pashpix]

Dl CC si critica criticii

Postat in Opinii de Mihai Fulger (HOTNEWS)

Am fost, la Ministerul Culturii, la dezbaterea publica numita, cu fior poetic, “”Nevoia de lumina in camera obscura a cinematografiei românesti”.
M-a amuzat ridicolul unor vorbitori, m-a siderat nesimtirea altora si m-au incantat propunerile punctuale ale catorva (de la Stere Gulea la Tudor Giurgiu). Altfel spus, nimic nou. Ce m-a deranjat cel mai mult (nu pentru prima data) este atitudinea strigatoare la cer a unora dintre reprezentantii “industriei” fata de criticii de film. Cel care a scos-o la lumina de data asta a fost producatorul Cristian Comeaga, acelasi care, in urma o luna, raspundea scrisorii adresate de Cristian Mungiu ministrului Culturii, la fel de patetic si deplasat ca Eugen Serbanescu(mostra: “Apropo, va rog insistent sa-i dati peste mana lui Tudor Giurgiu. Individul e aproape de a uni breasla prin festivalul si premiile lui, asezand alaturi veterani si pifani, plebei si corifei. Invatati-l cum se procedeaza româneste: sub pretextul innoirii si al luptei contra mediocritatii, fiecare nou val are datoria sa le bage la fund pe celelalte.”).

La minister, dl CC a fost chiar cel care a deschis dezbaterea, aparent civilizat si sfatos. Dupa mai multe interventii, a venit insa randul criticului Alex. Leo Serban, care si-a reluat o idee mai veche: cineastii care dau rateuri in serie de ceva ani ar trebui sa fie trecuti pe o “lista neagra” si sa nu mai primeasca bani de la CNC; ei sunt cei avantajati de actualul sistem de finantare, care ar putea lasa impresia ca suntem mai bogati decat Hollywoodul, unde, dupa un esec sau doua, esti automat trecut pe linie moarta. Daca s-ar fi oprit aici, probabil nimeni n-ar fi avut nimic de comentat, mai ales ca vorbitorul s-a abtinut sa dea si nume (nici nu era nevoie). Insa ALS a mers si mai departe, argumentand - foarte rezonabil, in opinia mea - ca, deoarece succesul de public e relativ (mai ales in România), este preferabil ca la concursul CNC sa se tina cont mai mult de succesul de critica al regizorilor, mizandu-se pe filmele care au sanse mai mari de a aduce prestigiu international cinematografiei noastre. Atat i-a trebuit dlui CC pentru a-si da arama pe fata si a-l ataca vehement pe antevorbitor (la pachet cu toti criticii de film). Contraargumentul sau pare la fel de rezonabil: “creditul” este returnat la CNC din banii publicului, deci succesul de public trebuie sa primeze. OK, dar despre ce public vorbim? Nu cred ca vreun producator român cu capul pe umeri isi mai face iluzii sa-si recupereze macar bugetul de productie (despre profit nici nu poate fi vorba) din exploatarea filmului in circuitul cinematografic neaos, iar dl CC, sunt convins, stie foarte bine asta. Filmele care au reusit sa returneze finantarea de la CNC, de la “Moartea domnului Lazarescu” la “4, 3, 2″, sunt cele care au fost distribuite in alte teritorii (aducandu-ne astfel prestigiul international de care vorbea ALS). Or, spectatorii straini nu prea gusta filmele “comerciale” românesti, cu comisari nemuritori, manelisti muritori sau politicieni ticalosi, ei asteapta de la noi filme mai consistente, care sa le spuna ceva despre conditia umana; de aceea au avut succes afara Cristi Puiu si ceilalti…

Insa problema dlui CC era de fapt alta. “Cine isi asuma judecatile de valoare pe care le livrati cu atata usurinta?”, i-a intrebat el pe ALS si, implicit, pe confratii sai. Aici m-am luminat. Rewind. Cine este unul dintre criticii români care au cutezat sa nu laude filmul “Restul e tacere” al lui Nae Caranfil (produs de dl CC), ba chiar au avut tupeul sa-l “rada” (argumentat, insa “cu atata usurinta”…)? Chiar ALS. (Si, in paranteza, un alt rewind. Care este filmul care a triumfat anul acesta la premiile “Gopo”, la care se referea dl CC in citatul de mai sus? Chiar “Restul e tacere”). Intamplator, nu sunt de acord cu opiniile lui ALS din cronica sa, insa, ca sa-i raspund si dlui CC, criticul si-a asumat judecata de valoare exprimata acolo (drept dovada, a si inclus textul, intitulat “O nastere si doua inmormantari”, in recentul sau volum despre filmul românesc, pe care l-am prezentat aici). Orice critic onest isi asuma verdictele date, iar fiecare cineast corect ar trebui sa accepte criticile (argumentate) primite. Sa dusmanesti un critic pentru ca nu a gustat filmul tau, dupa ce l-ai pretuit atata timp cat te-a laudat, este o dovada de ipocrizie crasa.

Dar sa revenim la dezbaterea de la minister. Atunci cand ALS a incercat sa se apere in fata furibundului producator, afirmand, printre altele, ca afara verdictele criticilor pot determina (in)succesul unui film, mai multe voci din sala (si din “industrie”) i-au luat partea dlui CC, subliniind cu vadita satisfactie: “Da, afara!”. Ce vrea sa spuna aceasta exclamatie de om atotstiutor? “Pai unde va credeti voi, criticii, in Occident? Ei bine, sunteti in România, unde judecatile voastre de valoare nu fac nici cat o ceapa degerata. Nu va convine, plecati afara - din sala, din tara… -, ca noi oricum n-avem nevoie de voi”. Dl CC jubila: ii pusese la punct pe critici. Nimeni nu stie mai bine decat el cum se procedeaza româneste.

[keepwalking]

"Pai unde va credeti voi, criticii, in Occident? Ei bine, sunteti in România, unde judecatile voastre de valoare nu fac nici cat o ceapa degerata. Nu va convine, plecati afara - din sala, din tara… -, ca noi oricum n-avem nevoie de voi”.
chiar a spus Comeaga fraza asta?

[halebardul]

not your best day, huh? :)
reciteste - e interpretarea, subtextul acelui: “Da, afara!”

[keepwalking]

not your best day, huh? :)
reciteste - e interpretarea, subtextul acelui: “Da, afara!”

pai asta e cu totul altceva!
cum e pus acolo, cu ghilimele, pare a fi un citat din spusele lui Comeaga.
mi se pare incorect gestul lui mihai fulger, de a pune in gura cuiva cuvinte care n-au fost rostite.

[halebardul]

Mie mi se pare destul de clar ca e subtext, nu replica

Ce vrea sa spuna aceasta exclamatie de om atotstiutor? “Pai unde va credeti voi, criticii, in Occident? Ei bine, sunteti in România, unde judecatile voastre de valoare nu fac nici cat o ceapa degerata. Nu va convine, plecati afara - din sala, din tara… -, ca noi oricum n-avem nevoie de voi”.
Ghilimele erau necesare chiar daca textul e cel presupus, nu spus. Nu cred ca se intelege ca cc a spus asta, dar ca a insinuat-o - da.

[keepwalking]

eu mai am totusi niste nelamuriri...
dar poate merita un topic separat...
ma intrebam de unde a aparut aceasta ruptura intre "vechii" si "noii" regizori....
daca e sa ne luam dupa discursul membrilor noului val, cam tot ce a fost in cinematografia romaneasca a fost nul pana la aparitia lor.
pare ca valoarea s-a nascut odata cu ei.
si, totusi, ei i-au avut drept profesori tocmai pe "dinozauri".
dintr-un profesor prost poate iesi un elev genial?

[halebardul]

Poate ca da, merita un topic separat.
Dar cum sunt la moda acum split/merge etc, vorbim aici si apare topicul dupa.

Scindarea asta a aparut in urma filmelor bune si premiate pe care le-au dat tinerii si a filmelor bune de huiduit pe care le-au dat batranii (nu toti, dar marea parte)

observatia despre profesor/elev: n-a zis nimeni ca-s PROFESORI slabi. Ci regizori.
Si da, elevul il intrece de regula pe profesor.

[keepwalking]

putem sintetiza situatia astfel?

- avem o generatie de regizori tineri, care obtine premii in strainatate, dar nu aduce public in salile romanesti.
- avem o alta generatie de regizori, cea "veche", care nu a obtinut premii importante, dar a adus public in sali.
- avem un concurs cnc la care obtin finantare atat regizorii tineri si talentati, cat si cei vechi si prosti.

unde e marul discordiei?

[halebardul]

putem sintetiza situatia astfel?

- avem o generatie de regizori tineri, care obtine premii in strainatate, dar nu aduce public in salile romanesti.
- avem o alta generatie de regizori, cea "veche", care nu a obtinut premii importante, dar a adus public in sali.
- avem un concurs cnc la care obtin finantare atat regizorii tineri si talentati, cat si cei vechi si prosti.

unde e marul discordiei?

de ce o privesti ca pe o discordie intre batrani si tineri?
amendamentele lui Mungiu vizeaza schimbarea regulamentului si regimului CNC, nu eliminarea batranilor. Nu toti regizorii dezastruosi sunt batrani, nu-ti mai dau exemple.
La acel CNC dezastrele iau finantare in urma pilelor, manevrelor sau a foste succese demult apuse, iar tinerilor li se da "ca sa li se inchida gura" si CNC-ul sa aiba o acoperire. Numesti asta armonie si functionare normala?

[keepwalking]

putem sintetiza situatia astfel?

- avem o generatie de regizori tineri, care obtine premii in strainatate, dar nu aduce public in salile romanesti.
- avem o alta generatie de regizori, cea "veche", care nu a obtinut premii importante, dar a adus public in sali.
- avem un concurs cnc la care obtin finantare atat regizorii tineri si talentati, cat si cei vechi si prosti.

unde e marul discordiei?

de ce o privesti ca pe o discordie intre batrani si tineri?
amendamentele lui Mungiu vizeaza schimbarea regulamentului si regimului CNC, nu eliminarea batranilor. Nu toti regizorii dezastruosi sunt batrani, nu-ti mai dau exemple.
La acel CNC dezastrele iau finantare in urma pilelor, manevrelor sau a foste succese demult apuse, iar tinerilor li se da "ca sa li se inchida gura" si CNC-ul sa aiba o acoperire. Numesti asta armonie si functionare normala?

pai nu, eu observ ca, in marea lor majoritate, proiectele contestate la CNC apartin unor regizori "batrani".
la fel, insuccesele (de critica si public) par a fi in tabara celor "varstnici", pe cand "tinerii" obtin premiu dupa premiu.
criticile favorabile sunt in proportie covarsitoare facute la adresa "noului val".
de aici, se naste impresia ca nivelul incompetentei e direct proportional cu varsta autorilor.
cei batrani se pare ca sunt si cei cu pile la CNC.
sau, altfel spus, daca un "batran" castiga la CNC, imediat planeaza asupra lui suspiciunea de manevre oculte.
de ce?
afimatia asta, potrivit careia "tinerilor li sa dau bani doar ca sa li se inchida gura", mi se pare interpretabila.
ce sa inteleg, ca porumboiu si puiu au obtinut primele doua locuri la sesiunea trecuta doar pentru ca CNC a vrut sa le cumpere tacerea?
pai atunci inseamna ca proiectele lor n-au avut valoare artistica, ci doar de "troc"?

[halebardul]

Nu toti regizorii dezastruosi sunt batrani, nu-ti mai dau exemple.


As fi preferat sa spui ca "nu toti regizorii batrani sunt dezastruosi". Asa mi se pare ca nu faci decat sa sustii tema lui Keepwalking si sa confirmi asocierea "batrani = prosti", "tineri = buni". :">

da, corectez, completez:
nu toti regizorii dezastruosi sunt batrani si nu toti regizorii batrani sunt dezastruosi.

dar intrucat ma interesau doar aia dezastruosi, m-am ocupat doar de ei.

[keepwalking]

nu eu sustin ca batrani = prosti.
asa se subintelege din toate scandalurile legate de CNC.

[halebardul]

afimatia asta, potrivit careia "tinerilor li sa dau bani doar ca sa li se inchida gura", mi se pare interpretabila.
ce sa inteleg, ca porumboiu si puiu au obtinut primele doua locuri la sesiunea trecuta doar pentru ca CNC a vrut sa le cumpere tacerea?
pai atunci inseamna ca proiectele lor n-au avut valoare artistica, ci doar de "troc"?
Nu, nici gand. Dar puteau sa nu intre in carti deloc, oricat de valoroase erau. Intr-o varianta de coruptie dezlantuita si desantata puteau sa castige numai "dezastruosii".

Si, cum spuneam mai sus, nu trebuie sa faci identificarea batran=dezastruos.
Hai ca stii despre ce vorbim aici, nu mai face pe naivul. :)

[paul_aramis]

mă iertaţi că mă bag p-aci, eu, un profan în ale filmului (dar'mite în critica de film) dar chestia asta cu bătrâni-tineri, proşti-buni, de ce ăia şi nu noi, etc. etc. aduce tot mai mult a caragiale. că tocmai ce-am revăzut aseară politică cu delicatese. curat caragiale! parol monşer! p'onoarea mea!

[keepwalking]

Hai ca stii despre ce vorbim aici, nu mai face pe naivul. :)

nu prea stim despre ce vorbim...totul e confuz, nimeni nu propune nimic concret, doar se trimit scrisori dintr-o parte in alta, e o lupta cu avioane de hartie.

[halebardul]

mă iertaţi că mă bag p-aci, eu, un profan în ale filmului (dar'mite în critica de film) dar chestia asta cu bătrâni-tineri, proşti-buni, de ce ăia şi nu noi, etc. etc. aduce tot mai mult a caragiale. că tocmai ce-am revăzut aseară politică cu delicatese. curat caragiale! parol monşer! p'onoarea mea!

orice dezbatere pe-aceaste meleaguri, monser, o sa capete ceva din Caragiale, n-avem ce face. Dar lucrurile nu sunt asa simpliste cum spui, nu impartirea aia e subiectul aici. Iar daca esti rautacios ne amintim si noi de niste filme vazute aseara.

[paul_aramis]

nu eram răutăcios B-) făceam doar o constatare fiind "din afară" şi "pe afară" de subiect. totul e de unde priveşti lucurile. din păcate filmul devine (a devenit deja) şi el un obiect comercial. pentru momentul prezent, ceea ce contează sunt banii. scoţi bani (ăia investiţi)? ai succes! n-ai scos bani? pa şi pusi, nimeni nu e dispus să piardă doar ca să iei tu cine ştie ce şi câte premii pe la festivaluri, concursuri sau aiurea). trist dar adevărat, nu cred să (mai) existe vreun mecena în românia. eu văd lucrurile în felul următor:

- ai scos bani = ai succes (de asta ai nevoie acum)
- te laudă critica = eşti consacrat (rămâne în grija posterităţii)

în ziua (românia) de azi succes în film (ca şi în "muzică") înseamnă să ai în scenariu (film) bani, femei (cât mai dezbrăcate), maşini tari şi bengoase, mafioţi cu lanţuri groase şi manele (neapărat, asta e muzica "adevărată"). o salată de asta îţi asigură succesul. şi când ai succes, ce te mai doare-n bască de consacrare? (pe unii)

partea nasoală e că bani de finanţare de multe ori se duc la cei care nu scot nici bani şi nu capată faimă. dar se duc pentru că cineva mai trage un comison pe undeva ... şi uite aşa ajungi la vezi filme la care după vizionare te întrebi "despre ce era vorba?" (asta mi-aduce aminte de o scenetă cu marin moraru şi cotescu - cred -, aia cu era un film despre pescari pentru că din când în când prin cadru trecea o barcă)

părerea mea

[halebardul]

partea nasoală e că bani de finanţare de multe ori se duc la cei care nu scot nici bani şi nu capată faimă. dar se duc pentru că cineva mai trage un comison pe undeva ... şi uite aşa ajungi la vezi filme la care după vizionare te întrebi "despre ce era vorba?"

da, cam despre asta vorbim.
nu ca-s tineri sau batrani, destepti sau prosti.

iar amendamentele lui mungiu asta încearcă să elimine, finanțările mânărite.
de acord, keep?

[halebardul]

ti-or fi scapat, se mai intampla.

Nu-s toate, dar o mare parte:

Apreciez ca ar fi necesar ca membrii comisiei de selectie sa aiba obligatia de a face o apreciere scrisa despre proiectele cistigatoare si ca ar fi de preferat ca ei sa nu mai faca parte din viitoare comisii de selectie in cazul in care carierele publice ale filmelor notate de ei sint difera semnificativ de estimarile pe care le-au facut repectivii lectori.
Apreciez ca, pe termen scurt, regulamentul de concurs trebuie modificat in sensul revenirii la spiritul sau initial de a sprijini valoarea probata prin succese incontestabile in festivaluri de prestigiu incontestabil, prin vinzari si incasari probate prin returnari de fonduri catre C.N.C.
Apreciez ca toate declaratiile din dosarele aplicantilor trebuie verificate si facute publice inainte de concurs.
Apreciez ca e preferabil ca membrii comisiei de selectie si expertii comisiei financiare sa nu fie alesi de catre C.N.C.
Apreciez ca verificarea dosarelor, inclusiv a bugetelor candidatilor trebuie facuta inainte de concurs, in asa fel incit etapa a doua a concursului sa nu fie interpretabila.
Apreciez ca trebuie sa existe criterii clare si publice conform carora expertii financiari analizeaza bugetele si ca aceasta apreciere trebuie facuta inainte de desecretizarea proiectelor.
Apreciez ca decizia finala privind cistigatorii concursului trebuie sa aiba loc dupa ce au fost judecate eventualele contestatii depuse de aplicanti.
Apreciez ca discutiile in cadrul comisiilor de selectie si cele cu reprezentantii C.N.C. trebuie inregistrate ca documente publice.
Apreciez ca pe viitor ar fi preferabil ca C.N.C. sa fie degrevat de sarcina organizarii concursului de selectie si ca aceasta ar trebui facuta de catre un organism independent pe baza datelor puse la dispozitie de catre C.N.C.
Apreciez ca e de dorit ca urmatorul concurs de proiecte sa se desfasoare dupa ce situatiile pe care le mentionez in acest document si care nu implica o modificare a legii cinematografiei vor fi fost corijate.
Apreciez ca misiunea CNC ar trebui sa fie mult mai ampla decit gestionarea concursurilor de proiecte si ca in general in acest moment : CNC nu are reactie fata de faptul ca Romania are cel mai mic numar de sali de cinema din Europa raportat la populatie ; nu exista o strategie in privinta distributiei de film in Romania ; nu exista o strategie in privinta scaderii dramatice a numarului de spectatori in salile din Romania ; pirateria este coplesitoare in privinta produselor video si nu exista nici un plan vizibil de combatere a fenomenului; majoritatea celor care iau credite pentru productie de la CNC nu returneaza niciodata aceste credite.
Consider ca doar schimbarea persoanelor decizionale aflate acum in functie nu este suficienta si ca trebuie insotita de o innoire structurala, de atitudine si de viziune.

[keepwalking]

dar l-a intrebat vreun ziarist pe cristi mungiu de ce nu a discutat aceste amendamente la intrunirea cu ministrul culturii?
ca asa stim din diverse relatari ca i se facuse "lehamite".
as vrea o motivatie publica a motivului pentru care a tacut, la fel de oficiala pe cat a fost protestul sau.

[halebardul]

as vrea o motivatie publica a motivului pentru care a tacut, la fel de oficiala pe cat a fost protestul sau.
nu mai bine il pui la zid si gata?
OF!

[Pitbull]

eu mai am totusi niste nelamuriri...
dar poate merita un topic separat...
ma intrebam de unde a aparut aceasta ruptura intre "vechii" si "noii" regizori....
daca e sa ne luam dupa discursul membrilor noului val, cam tot ce a fost in cinematografia romaneasca a fost nul pana la aparitia lor.
pare ca valoarea s-a nascut odata cu ei.
si, totusi, ei i-au avut drept profesori tocmai pe "dinozauri".
dintr-un profesor prost poate iesi un elev genial?
Sunt la Timisoara, scriu pe fuga la un laptop cu care nu ma descurc, mai asteapta si altii, asa ca voi fi scurt:
Ruptura a aparut simultan cu ultimul deceniu al secolului trecut. Intre 1989 si 2002, cinematografia romana a fost in moarte clinica. Singura "punte", Nae Caranfil, e un caz individual, atipic.
Dinozaurii erau niste profesori dezastruosi. Ei nu i-au creat pe "tineri" - dimpotriva, au creat haosul anterior aparitiei noii generatii.
Am discutat mult pe forum toate astea. Cand revin, mai putem dezvolta.

[keepwalking]

pai, va fi un nou concurs, probabil in iulie, dupa acelasi regulament.
pana atunci se vor mai trimite niste scrisori, vor mai avea loc niste intalniri protocolare si silentioase.
dupa concurs, iar vor aparea scrisorile de protest si amendamentele.
si tot asa.

[halebardul]

Eu zic ca inainte de a-l critica sau a-l judeca pe Mungiu pentru ce face pentru noi ar trebui, ca-n zicerea celebra, sa vedem ce facem si noi in sensul indicat de el.
Raspunsul e simplu: el macar face CEVA, noi nu facem NIMIC. Stam cu fundul pe un scaun de birou, tragem basini si-n probleme cinematografice incercam a fi isteti. Daca te supara observatia, sa zicem ca vorbesc in numele meu. Ce face el e un inceput bun, o samanta aruncata acolo, care probabil - si spre lehamitea lui - nu pare a incolti in mediul acid al breslei. N-a fost bataios pana la capat, ok, dar sa nu ne apucam sa-l criticam noi, care nu facem NIMIC.

[halebardul]

Mi-am permis sa-mi sterg cateva mesaje din acest thread. Cu o singura exceptie, minora, acest lucru nu va afecta cursivitatea lecturii. Era vorba in general de linkuri spre alte site-uri. Va multumesc pentru intelegere.

Analiza ta asupra amendamentelor era foarte buna. Nu inteleg de ce ai sters-o. Evident, e alegerea ta.

Oricum, amendamentele sunt aici, oricand vrei sa le comentezi (la rubrica Concluzii din scrisoarea respectiva - existenta aici pe thread. Sau cele citate de mine). Orice opinie e bine-venita.

[marmatia]

Daca sint regizor si am un lung metraj intrat in productie este ok sa particip la concursul CNC pina nu termin filmul intrat in productie? Eu gasesc ca nu este in regula.
Inteleg, tentatia este mare atunci cind ai un punctaj bun ca regizor. Vrei sa cistigi mai multe sesiuni fara sa-ti alterezi zestrea de puncte.

Atunci cind nu esti si producator si acesta amina semnarea contractului cu CNC gasesc ca este scuzabil, eu am fost recent in aceasta situatie. Pina la semnarea contractului cu CNC producatorul este liber sa faca filmul sau sa se retraga si regizorul nu are prea multe pirghii in directia asta. Dar cind filmul intra in productie si regizorul are garantia ca filmul se face parca este nefiresc sa participe cu alte proiecte in concursurile CNC.

[keepwalking]

Stam cu fundul pe un scaun de birou, tragem basini si-n probleme cinematografice incercam a fi isteti. Daca te supara observatia, sa zicem ca vorbesc in numele meu.

Da, ma supara observatia.
Nu trag "basini" si nu ma dau "istet in probleme cinematografice".
Inchei aici dialogul cu tine.

[halebardul]

de ce nu ma mira? :-/

care dialog il intrerupi? ala in care tu doar acuzi, de pe o a treia baricada, inexistenta, in care totul iti pute, totul trebuie injurat, nimic nu e bun, tot ce misca in tara asta, batran sau tanar, trebuie stalcit sub papuc, nici o solutie nu e viabila, toata lumea e doar pe interes, daca nu-s unii sunt altii, noi suntem mereu la coada, totul e un fasss dar noi nu vrem sa facem nimic, si daca se poate sa se pastreze situatia actuala ca noi ne simtim bine asa ca victime?
Mersi mult, de asa dialog ma lipsesc si eu cu bucurie.

[halebardul]

Daca sint regizor si am un lung metraj intrat in productie este ok sa particip la concursul CNC pina nu termin filmul intrat in productie? Eu gasesc ca nu este in regula.
Inteleg, tentatia este mare atunci cind ai un punctaj bun ca regizor. Vrei sa cistigi mai multe sesiuni fara sa-ti alterezi zestrea de puncte.

Atunci cind nu esti si producator si acesta amina semnarea contractului cu CNC gasesc ca este scuzabil, eu am fost recent in aceasta situatie. Pina la semnarea contractului cu CNC producatorul este liber sa faca filmul sau sa se retraga si regizorul nu are prea multe pirghii in directia asta. Dar cind filmul intra in productie si regizorul are garantia ca filmul se face parca este nefiresc sa participe cu alte proiecte in concursurile CNC.

Buna observatia.
Fiind pe val, participi la toate sesiunile, iei finantari la greu pana cand faci primul film - care sa zicem ca e prost - iar celelalte finantari raman nealterate de asta. Cred ca asa s-a intamplat cu barna, de a putut face dupa 'dincolo de amarmurica' si 'casanova, identitate blambecita'. Daca intra cu proiectul asta acum, nu's daca mai lua.

Si aberant mai este cand deja ai castigat la categoria debut si pana sa debutezi mai participi, tot la categoria debut - si eventual iei. :D

[civica65]

Am văzut la televizor o emisiune în care Sergiu Nicolaescu a salutat apariţia scrisorii regizorilor din vechea gardă. "Mi se pare cât se poate de drept ce au făcut colegii mei şi mă bucur că m-au urmat într-un protest de acest gen. Cred că Ministrul s-a învăţat minte, în urma protestului nostru. Am început această discuţie cu trei săptămâni înainte de povestea asta, în cadrul Senatului. Ce a vrut să facă ministrul e o comedie, o întâlnire aşa-zis culturală. Au fost mai multe comunicate, publicate pe site-ul ministerului Culturii, care păreau adresate doar regizorilor Mungiu, Giurgiu, pentru că enumerarea numelor se termina aici, fiind continuată de formula "şi alţii"... Mă întreb cum e posibil să pui nume ca Giurgiu, Mungiu, înaintea unora ca Piţa, Pintilie, Blaier? Ne-a adus o jignire foarte gravă. Să fie mulţumit că scapă cu atâta!", a spus senatorul Sergiu Nicolaescu.

[halebardul]

Da, da, sa fie multumit, sa zica mersi.
Sa zica mersi ca nu i-a taiat nasul ca lui Limba, ca nu l-a ciuruit, un fleac, sau ca nu l-a pizduit ca pe platoul de filmare.

Tare de tot, venerabilul. Solid barbat! Cum mi ti-i ia el si mi ti-i invarteste pe toti, indiferent ca-s ministri, premianti la cannes, actori la hollywood, daci, dorobanti, presedinti, legi, regi ai Romaniei. Prapad face cu toti si toate.
Cocosul comisar unversal.

[Pitbull]

S-o prostit di tät. =))
Da' di tät, di tät, di tät!

Multumim Civica, când mai prinzi cretinätäti de-astea de-ale lui Mos Serj, mai adu, sä ne mai amuzäm! :D

[halebardul]

Sergiu Nicolaescu: Cred că Ministrul s-a învăţat minte
=))

Cu siguranta! Tace chitic, imbujorat de rusine.

[marmatia]

Mie nu imi este clar daca-i OK sau nu participarea la concursul CNC cu un film deja finalizat.
Dupa mintea mea ar trebui sa existe un soi de bonificatie pentru cei ce termina un film fara ajutor de la stat. Eventual sa existe o sectiune speciala pentru filme finalizate si cred ca jurizarea lor ar fi mai simpla. Ca doar e pe vazute.

Intreb pentru ca si eu sint tentat sa bag la concurs un film care-i deja si cu muzica gata. Si daca o sa cistig nu-mi ramine decit sa tai facturi si sa semnez contracte.
:)

[Pashpix]

INTERVIU - Cinematografia europeană va ieşi din criză mai greu decât cea americană (Vlad Păunescu)

Producătorul Vlad Păunescu este de părere că ieşirea din criză a cinematografiei europene va fi mult mai lentă decât cea a americanilor, iar anii 2009 şi 2010 vor fi, şi pentru studiourile sale, mai slabi decât 2008, însă nu "catastrofali", potrivit unui interviu acordat NewsIn.

Pornit acum mai bine de 35 de ani să lucreze în cinematografie, Vlad Păunescu a întemeiat, în 1992, studiourile Castel Film - destinaţie frecventă pentru mulţi producători europeni şi americani. Şi-a legat astfel numele de pelicule printre care "Cold Mountain", "Highlander: End Game", "Les Rois Maudits" şi "Nunta mută", iar experienţa îl recomandă drept voce avizată să vorbească despre prezentul şi viitorul filmului românesc, din perspectiva crizei, şi nu numai.

Reporter: De ce credeţi că aleg străinii să filmeze în România şi de ce în colaborare cu Castel Film?

Vlad Păunescu: În România, pentru că este o ţară frumoasă. În ceea ce priveşte colaborarea cu noi, aceasta se întâmplă datorită faptului că, în timp, după 17 ani de activitate şi 150 de filme realizate, Castel a devenit un nume în rândul marilor studiouri europene, care asigură, pe lângă calitate, o siguranţă pentru filmări.

R.: Este şi infrastructura hotărâtoare?

V. P.: Infrastructura aparţine Castel-ului. O parte din tehnicieni sunt angajaţii noştri, iar cu alţii lucrăm pe proiecte. La proiectele străine, aproximativ 95% din personal este din România.

R.: Cum vedeţi activitatea Castel Film în 2009, comparând-o cu cea din anii trecuţi?

V. P.: Anul 2009 va fi, probabil, un an puţin mai slab decât 2008, având în vedere că în SUA s-a stins abia în urmă cu o săptămână greva actorilor, care a durat mai bine de un an de zile. Asta după o altă grevă, a producătorilor, lucru care, cu siguranţă, a afectat industria marilor studiouri de la Los Angeles, dar sperăm ca în ultima parte a anului să apară mai multe producţii decât am avut până acum. Anul trecut, grosul producţiilor a fost din Europa. Anul acesta, am început cu două filme americane şi vom continua cu un serial tot american, pentru piaţa americană, şi cu un alt serial, pentru piaţa europeană.

R.: Acestea sunt singurele proiecte pentru 2009?

V.P.: Nu. Suntem în discuţii pentru mult mai multe proiecte dar, probabil, mai mult de alte patru-cinci proiecte, în plus faţă de cele care sunt în filmare în prezent, nu cred că se vor mai face până la sfârşitul anului. Va fi un an mediu. Nu un an catastrofal, dar unul mai slab decât cel care a trecut.

R.: Anticipaţi că în 2010 se va înregistra o creştere?

V. P.: Nu. Anul 2010 va fi marcat de aceeaşi stagnare, ca anul acesta. Ieşirea din criză pentru noi şi pentru Europa va fi mult mai lentă decât ieşirea din criză a americanilor. Dar asta nu înseamnă că ne vom sufoca. Sper să depăşim momentul ăsta.

R.: Există actori români care preferă să lucreze în afara ţării pentru că, spun ei, unul dintre atuurile străinilor este o organizare mai bună. Cum comentaţi această afirmaţie?

V. P.: Este o miniciună. Este o greşeală. România deja are o şcoală de film foarte puternică, şcoală care a început să se dezvolte prin anii '50 şi, odată cu artiştii din lumea filmului, s-au dezvoltat şi tehnicienii. Nu poate să afirme cineva că tehnicienii români sunt mai slab pregătiţi decât cei din alte ţări europene. Din contra, ei sunt oameni muncitori şi buni, iar experienţa ne face să spunem că putem acoperi absolut orice nevoie în zona filmului, adică suntem pregătiţi să organizăm atât filme foarte mari, cât şi filme mici sau medii, la nivelul organizării din oricare altă ţară europeană. Este o afirmaţie falsă, neîntemeiată.

R.: Din 1990 încoace, scena politică românească a fost în fierbere aproape permanent. Există vreun subiect care, în opinia dumneavoastră, pare ofertant dacă ar fi să realizaţi un film pe această temă?

V.P.: Eu cred că scandalurile din România sunt scandaluri de suprafaţă. Nu sunt scandaluri de esenţă. Televiziunile, presa în general, se axează pe micile incidente, lucruri minore şi fără niciun fel de esenţă. Cred că adevăratele momente importante sunt undeva în trecut pentru România şi în niciun caz în prezent. Eu aş lăsa clasa politică să se dezvolte de sine stătătoare şi să ajungă la o anumită maturitate, pentru a găsi nişte subiecte interesante cu privire la ce se întâmplă în jurul nostru din punct de vedere politic.

R.: Şi tot legat de politică, se apropie alegerile europarlamentare. Aţi făcut sau urmează să faceţi spoturi electorale pentru vreun partid sau pentru vreun candidat anume?

V.P.: Nu, pentru cineva anume nu. Am fost solicitat şi voi face spoturi electorale pentru absolut oricine. Nu sunt ataşat de niciun partid anume. În plan politic, am simpatiile mele, dar asta nu înseamnă că privesc cu ură către vreun partid. Nu pot spune că afinităţile mele ar fi numai de dreapta sau numai de stânga.

R.: Se fac deseori comparaţii între generaţia nouă de actori români şi cea veche, consacrată în ultimii 20-30 de ani, iar multe voci susţin că nu se vor mai naşte actori de valoarea celor de dinainte de '89. Dumneavoastră ce credeţi?

V. P.: Cei de atunci, parte din ei au dispărut, parte din ei, care erau tineri, au început să se maturizeze şi să albească la tâmple, dar asta nu înseamnă că am pierdut o generaţie de actori şi nu avem cu cine să o înlocuim. Din contră, şcoala de actorie din România este suficient de puternică şi, dacă o să mergeţi în teatrele din Bucureşti sau de oriunde din ţară, veţi vedea că există actori de prima mână. Ceea ce se spune despre o generaţie de actori că a dispărut, acest lucru se întâmplă nu numai cu actorii, ci cu toată lumea, pentru că acesta este cursul firesc al vieţii. Asta nu înseamnă că nu avem cu cine să-i înlocuim. Este o falsă idee că n-am avea o nouă generaţie valoroasă de actori.

R.: E valabilă teoria şi în cazul regizorilor?

V. P.: Trebuie să acceptăm ideea că regizorii reprezintă o nouă generaţie prin Mungiu şi prin alţi tineri care încearcă să se impună, aşa cum anii '70 au impus generaţia de mijloc, din care fac parte regizori ca Dan Piţa, Mircea Veroiu, Mircea Daneliuc şi Nicolae Mărgineanu. Noua generaţie începe să se impună într-un alt stil şi cu un alt profil de exprimare, ceea ce este firesc şi normal. Dar maturizarea acestei generaţii rămâne să o decidă timpul şi, probabil, peste vreo cinci sau zece ani, vom putea vorbi despre o generaţie care a reuşit, sau nu, să înlocuiască o generaţie veche, cea despre care am amintit.

R.: Care este poziţia dumneavoastră în "scandalul CNC"?

V. P.: Nu este niciun scandal. Există doar o polemică. Este o normalitate să apară voci care să reclame buna funcţionare a Centrului Naţional al Cinematografiei, dar asta nu înseamnă că se va ajunge la o ruptură sau o distrugere a CNC. Eu cred că discuţiile astea sunt constructive şi nu distructive. Este un "dat" al progresului să se reclame ceva care nu funcţionează bine, pentru a se îndrepta. O nouă lege a cinematografiei, cu siguranţă, ar trebui să apară, pentru că cinematografia se zbate, în general, în criza aceasta politică şi din cauza lipsei banilor. Fără o susţinere guvernamentală serioasă, e posibil ca tristeţea cauzată de reducerea dramatică a numărului de filme să afecteze o imagine care deja se crease despre această industrie în ţara noastră. Regulamentul şi regulile de concurs la CNC vor fi, probabil, rediscutate, negociate, vor fi refăcute punctajele, cum se acordă o sumă de bani sau alta. Întotdeauna este loc de mai bine. Peste cinci ani, vor reveni discuţiile pe această temă, pentru că se vor găsi noi lucruri de modificat. Fiecare generaţie îşi are nemulţumirile ei, deci să îi lăsăm să se exprime, pentru că, probabil, vin cu idei bune.

[halebardul]

Un domn echilibrat, Vlad Paunescu. Si intelept. Da, asta e mersul lucrurilor, mereu vor fi voci care sa ceara progres, sa ceara schimbare, fie ca sunt tineri sau nu. Doar un incuiat nu ar vedea asta cu ochi buni.

[halebardul]

Imi place de Vlad Paunescu fiindca e diplomat, stie sa se pastreze echidistant si fata de "vechea garda" a cinematografiei si fata de "lupii tineri"

R.: Care este poziţia dumneavoastră în "scandalul CNC"?

V. P.: Nu este niciun scandal. Există doar o polemică. Este o normalitate să apară voci care să reclame buna funcţionare a Centrului Naţional al Cinematografiei, dar asta nu înseamnă că se va ajunge la o ruptură sau o distrugere a CNC. Eu cred că discuţiile astea sunt constructive şi nu distructive. Este un "dat" al progresului să se reclame ceva care nu funcţionează bine, pentru a se îndrepta. O nouă lege a cinematografiei, cu siguranţă, ar trebui să apară, pentru că cinematografia se zbate, în general, în criza aceasta politică şi din cauza lipsei banilor. Fără o susţinere guvernamentală serioasă, e posibil ca tristeţea cauzată de reducerea dramatică a numărului de filme să afecteze o imagine care deja se crease despre această industrie în ţara noastră. Regulamentul şi regulile de concurs la CNC vor fi, probabil, rediscutate, negociate, vor fi refăcute punctajele, cum se acordă o sumă de bani sau alta. Întotdeauna este loc de mai bine. Peste cinci ani, vor reveni discuţiile pe această temă, pentru că se vor găsi noi lucruri de modificat. Fiecare generaţie îşi are nemulţumirile ei, deci să îi lăsăm să se exprime, pentru că, probabil, vin cu idei bune.

Nu e nici o diplomatie. E luciditate, cum n-o au multi. N-are de ce sa fie diplomat, in sensul de "parsiv. N-are nici un interes "sa se puna bine" Castelul oricum merge, si nu sta in banii de la CNC. Si daca citesti mai atenta, intr-un fel dă dreptate la "noua garda" (ce termen!) mai precis fenomenului asta de renovare continua a sistemului. Minte sanatoasa, asta e. Altii innebunesc si fac spume la gura cand se ridica problema asta, el e calm si vede lucrurile limpede. Poate ca asa sunt directorii de imagine, mai "calculati".

[Judex]

In sensul de prajitura, Maffie?

[Pitbull]

Any macho-man is a lady's cake...! ;)
(Pitbullian aphorism)

[marmatia]

Mie nu imi este clar daca-i OK sau nu participarea la concursul CNC cu un film deja finalizat.

Depinde cum te cheama. Pentru tine probabil ca nu va fi ok, dar ti se va spune abia dupa. ;)

Pai sa-mi spuna dupa ce cistig! Sau dupa ce incasez banii. Dupa ce incasez banii va dau eu poza mea din fata sau profil ca sa ma puneti la gazeta de pereta la ASA NU.
:)
Asta nu-i o problema minora, sper ca se va mentiona undeva in regulamentele viitoare daca e voie sau nu. Este drept , cei de la CNC nu au cum sa stie daca proiectul depus in concurs este deja filmat sau chiar finalizat dar sa existe macar o mentiune in lege sau regulament cu referire la situatii de acest tip. Vreau sa stiu ce se intimpla daca esti prins.
Macar incepind cu anul 2009!
:)