Cel mai bun film românesc dinainte de 1989

[Pitbull]

Poll complementar cu cel de aläturi.

[Proletar]

am votat "Proba de microfon".
din nou, pe gustul meu:)
mi-ar fi placut sa fie nominalizat si "Secvente"...

[Pitbull]

A FOST nominalizat - da' n-a mai avut loc... Ce sä fac dacä suntem setati pentru zece optiuni maximum?

De curiozitate, lista completä (pentru ambele poll-uri, cä voisem unu' si mare), era asta:

"Patru luni, trei sãptãmâni ºi douã zile", Cristian Mungiu
"E pericoloso sporgersi", Nae Caranfil
"Filantropica", Nae Caranfil
"A fost sau n-a fost", Corneliu Porumboiu
"Moartea domnului Lãzãrescu", Cristi Puiu
"Hârtia va fi albastrã", Radu Muntean
“California Dreamin’ (nesfârºit)”, Cristian Nemescu
"Cum mi-am petrecut sfârºitul lumii", Cãtãlin Mitulescu
"Legãturi bolnãvicioase", Tudor Giurgiu
"Examen", Titus Muntean
"Pãdurea spânzuraþilor", Liviu Ciulei
"Moara cu noroc", Victor Iliu
"O noapte furtunoasã", Jean Georgescu
"Proba de microfon", Mircea Daneliuc
"Vânãtoarea de vulpi", Mircea Daneliuc
"Glissando", Mircea Daneliuc
"Duminicã la ora ºase", Lucian Pintilie
"Reconstituirea", Lucian Pintilie
"De ce trag clopotele, Miticã?", Lucian Pintilie
"Balanþa", Lucian Pintilie
"O varã de neuitat", Lucian Pintilie
"Nunta de piatrã", Dan Piþa ºi Mircea Veroiu
"Duhul aurului", Dan Piþa ºi Mircea Veroiu
“Concurs”, Dan Piþa
“Faleze de nisip”, Dan Piþa
“Pas în doi”, Dan Piþa
“Sã mori rãnit din dragoste de viaþã”, Mircea Veroiu
“Adela”, Mircea Veroiu
"Actorul ºi sãlbaticii", Manole Marcus
"Meandre", Mircea Sãucan
"Moromeþii", Stere Gulea
"Secvenþe", Alexandru Tatos
"La capãtul liniei", Dinu Tãnase
"Dacii", Sergiu Nicolaescu
"Mihai Viteazul", Sergiu Nicolaescu
"Osânda", Sergiu Nicolaescu
"Cu mâinile curate", Sergiu Nicolaescu
"Un comisar acuzã", Sergiu Nicolaescu
"ªtefan Luchian", Nicolae Mãrgineanu
"Înainte de tãcere", Alexa Visarion
"Ilustrate cu flori de câmp", Andrei Blaier
"Drum în penumbrã", Lucian Bratu

[jeleu]

nunta de piatra

[redmen]

Morometii.

[Neuptolem]

Am votat "Moara cu noroc", e pe gustul meu :) , am citit nuvela (si mi-a placut la nebunie, si acum simt teama fata de Lica Samadaul :lol: ) si consider ca filmul e una dintre cele mai reusite ecranizari ale cinematografiei.
Am luat si zecari la romana in liceu la comentariu...

[marx]

asta e blasfemie:
nu sunt in lista filme f bune:
"Directorul nostru" de Jean Georgescu, cea mai mijto comedie romaneasca
"Zidul" de Vaeni, claustrofobic la propriu si la figurat
"Atunci i-am condamnat pe toti la moarte", da, un film adevarat facut de conu' Serj, care e printre cele mai bune filme romanesti
"Decolarea" lui Timotei Ursu, un film alert, tragic, cu inserturi documentare despre inundatiile din '70
"O lacrima de fata" de Iosif Demian, inedit ca executie cinematografica, un film politist conceput ca un puzzle reportericesc
si-ar mai fi trebuit, cel putin, mentionate: "Prin cenusa imperiului" de Blaier si "Septembrie" de Timotei Ursu.

deci, nu votez.

[Pitbull]

Nu te contrazic nicäieri - precizez doar:
"Atunci i-am condamnat pe toti la moarte" era pe lista lungä. Am ezitat mult dacä sä-l pästrez pe el, sau "Mihai Viteazul". L-am ales pe al doilea, din simplul motiv cä "...Ipu" ar fi picat în fata altor filme de continut, ale unor regisori mult mai buni decât Serj, pe când "Mihai...", ca superproductie, nu are egal - si, în fond, e tipic pentru Serj (care, la rândul lui, a fost singurul în stare sä facä superproductii istorice - doar douä, cä la "Pentru patrie" deja se värsase penibil; dar alea douä, primele, conteazä).
"Directorul nostru" de Jean Georgescu - da, o comedie excelentä; mi-a fulgerat o clipä prin minte; nu l-am retinut, întrucât ca artä cinematograficä e nesemnificativ; textul, satira, si mai ales cei doi mari actori fac toti banii. Maestrului Jean i-am pästrat "...noaptea furtunoasä", o consider mult peste.
"Zidul" de Vaeni, claustrofobic la propriu si la figurat - da, dar prea dezlânat; boala lui Vaeni: plasticä excelentä, secvente dense si bine conduse, lucru splendid cu actorii, dar structurä nestäpânitä, naratiune fragmentarä, lipsä totalä de unitate per ansamblul filmului. (Oricum, recunosc cä o clipä mä gândisem si la el.)
Cel douä ale lui Timmy Ursu, da, aveau calitäti, Timmy era bun povestitor, foarte sensibil, cu fior dramatic - dar... insuficient.
"O lacrima de fata" de Iosif Demian - e adevärat ce spui, dar compleeeeet scäpat din mânä, trenant, greoi, exasperant, în jumätatea a doua; tin minte cä l-am väzut cu clasa (eram în anul I sau II la regie), si concluzia noasträ a fost unanimä: dacä Demian îsi lua, mäcar la debut, un co-regisor, dädea lovitura în stil mare cu filmul ästa!
"Prin cenusa imperiului" de Blaier; m-am gândit la el, am ales "Ilustrate...", pentru cä-l consider mai bine închegat, mai percutant, mai täios.

In fine, cum spuneam, nu am de ce sä te contrazic, deci sunt de acord sä le includ si pe astea în lista mea de top; în fond, voturile fac diferenta - iar filmele respective meritä sä li se dea mäcar sansa participärii de onoare.
Totusi, regret cä nu votezi, si as vrea s-o faci. Sunt convins cä printre cele zece din "plutonul final" e mäcar unul care sä consideri cä meritä votul täu.

[klein]

pai n-am stat prea mult pe ganduri ca sa votez pentru Padurea spanzuratilor. chiar cred ca se distanteaza detasat de celelalte.
pacat ca ciulei n-a mai facut filme dupa, ca avea fler.

[herbert]

am votat Padurea spanzuratilor
restul - n-a fost tacere. a fost o agitatie care a implinit, poate, orgolii personale - nimic mai mult.

[Alex Leo Serban]

'reconstituirea' fara nicio ezitare!
'la moara cu noroc' e piesa d muzeu, 'padurea...' ramine misto, da prea lung, iar prezenta in short list a 'actorului & salbaticii' in dauna 'secventelor' mi s pare o gafa d proportii... :x

ar fi interesant d comparat cu lista filmelor alese d richard pena (directoru ny fest) pt retrospectiva d la ny d peste 10 zile ;)
el a mai pus 'o lacrima d fata', 'lumina palida a durerii' & 'intoarcerea lu voda lapusneanu'...

[mihaifulger]

Sunt de acord cu klein: "Padurea" e de departe cel mai bun.

[Alex Leo Serban]

d cit d departe? ;)
dk e vba d 'up to date-ness' (filmu cel mai a la page cu cs intimpla in cinema-u mondial), atunci acela e 'duminik la ora 6';
dk e vba d premii, atunci e 'padurea...';
dk e vba d importanta/influenta, atunci e categoric 'reconstituirea'.

ps ink o lipsa flagranta din short list: 'dc trag clopotele, mitik': cea mai buna exegeza p celuloid a lui caragiale! dar uatecistilor nu l place, asha k nu ma mir k lipseste...

[crissis]

mie mi-a placut mult Iacob, da' nu-l vad nici pe nici o lista.

[marx]

duminica la ora 6 e cel mai pastisezat film al lui pintilie. de la cehi, lesi & nouvellisti citire...

[Pitbull]

mie mi-a placut mult Iacob, da' nu-l vad nici pe nici o lista.
E mult sub cele patru incluse ale lui Daneliuc: "Proba de microfon", "Vânätoarea de vulpi", "Glissando" si "Croaziera". Primul sfert de orä, excelent! Ultimul sfert de orä, genial! Ora din mijloc - inegalä, cu lungimi, cu burti...

[Alex Leo Serban]

pt marx

da, tocmai d aia era 'up to date' 8)
da c e aia 'pastesizat'?!? :w00t:

pt pitbull

nici vba monsher: 'glissando' e o aiureala cu pretentii, kre nu mai tine - si a prins, la vremea aia, doar la snobi, iar 'vinatoarea...' e sub 'iacob'!
desi-mi displace sa fiu d acord cu crissis... :((

[marx]

mie mi-a placut mult Iacob, da' nu-l vad nici pe nici o lista.
E mult sub cele patru incluse ale lui Daneliuc: "Proba de microfon", "Vânätoarea de vulpi", "Glissando" si "Croaziera".
si "Cursa" cat de injosita e?

[Pitbull]

"Glissando" - Corect. Dar era excelent lucrat. Aiurelismul se relevä când îl iei la puricat nu ca profesionalism cinematografic, ci ca intentii artistice si nivel intelectual.
"Vânätoarea de vulpi" - I beg to differ. Se prea poate ca "Iacob" s-o fi întrecut cu mult, DACA se tinea la fel de bine si pe zona din mijloc.

@Marx: "Cursa" o pun tot cam pe la nivelul "Croazierei" (precizez: plutonul e STRANS, diferentele dintre ele nu-s mari!), dar putin mai jos, prin simplul fapt cä e mai putin puternicä, mai putin creatoare; e un film excelent de debut, bine lucrat, în care se prefigureazä de minune Daneliuc cel din urmätorii 8-13 ani...

[marx]

da c e aia 'pastesizat'?!? :w00t:

uite dragule un meniu explicit pt nestiinta pastelor tale:

http://dexonline.ro/search.php?cuv=pastisa

[crissis]

E mult sub cele patru incluse ale lui Daneliuc: "Proba de microfon", "Vânätoarea de vulpi", "Glissando" si "Croaziera". Primul sfert de orä, excelent! Ultimul sfert de orä, genial! Ora din mijloc - inegalä, cu lungimi, cu burti...


n-am vazut inca Vinatoarea..., dar toate celelalte mi s-au parut filme bune. alegerea unuia tine mai mult de gustul personal, se poate discuta. dar nu cred ca iacob sa fie "mult sub" celelalte

[Alex Leo Serban]

eu stiam k s spune/scrie 'pastishat' - 'pastesizat' n-am auzit ink pina acum...

[marx]

eu stiam k s spune/scrie 'pastishat' - 'pastesizat' n-am auzit ink pina acum...
am scris eu "pastesizat"?!
enfin, cand e sa ai idei fixe nu vezi niciodata realitatea.
punct.

[crissis]

desi-mi displace sa fiu d acord cu crissis... :((

mie nu-mi "displace", mi-e indiferent

[mihaifulger]

@ALS:
"Padurea" e filmul caruia nu gasesc ce sa-i reprosez si pe care il revad cu cea mai mare placere. De departe. :)

[Pashpix]

"Actorul si salbaticii" e un film genial, l-as fi ales inaintea lui "Mihai Viteazul", dar ceea ce m-a enervat la el a fost...falsificarea adevarului istoric.

Dupa cum bine stiti, in realitate CONSTANTIN TANASE, modelul dupa care e creat CARATASE, a murit in 1945, existand zvonuri conform carora ar fi fost ucis de.....Armata Rosie invadatoare. Tanase inca mai juca în Bucuresti un an dupa sosirea rusilor,fiind omorat din cauza satirei la adresa soldatilor care aveau obiceiul sa fure toate bunurile personale purtate la vedere, mai ales ceasuri, pe care le cereau spunand "Davai ceas". Tanase a compus un cuplet in acest sens:

"Rãu era cu "der, die, das"

Da-i mai rãu cu "davai ceas"

De la Nistru pân' la Don

Davai ceas, davai palton

Davai ceas, davai moºie

Haraºo, tovãrãºie"

[Pitbull]

Foarte adevärat.
Am spus si aici:
http://imdb.com/title/tt0071101/usercomments

[Alex Leo Serban]

pt marx

ai scris: "duminica la ora 6 e cel mai pastisezat film al lui pintilie. de la cehi, lesi & nouvellisti citire..."

ok, deci nu e 'pastesizat', e 'pastisezat'... da nici asta nu exista! :lol:

pt mihai fulger

sint d acord k e canonic, clasic, apolinic etc etc, cu citva 'set pieces' & cu imaginea eye-popping a lui gologan - dar, vai, e doar o ecranizare!...
probabil k e simptomatic (pt ist filmului ro) k 'cel mai bun film' (votat) sa fie o ecranizare: e un semn k cinematografu nostru nu s-a desprins suficient d literatura :(
(ok, o sa-mi replici k SI 'reconstituirea' e - dupa nuvela lu horia patrascu -, dar sa fim seriosi: 1 dk nu era filmu lu pintilie, nici nu s mai auzea d ac txt, si 2 'reconstituirea' e in asemenea masura re-creare vie, imaginativa & ground-breaking a firului d poveste existent acolo incit - pt multi - sursa 'literara' e fie uitata, fie ignorata...)

[mihaifulger]

Re "Reconstituirea": e, intr-adevar, unul dintre cazurile destul de rare in care ecranizarea pune in umbra sursa literara.
Cel mai bun film "de dinainte" va iesi inevitabil o ecranizare. Btw, dupa gustul meu, si "Morometii" e inaintea "Reconstituirii". :)
Din fericire, de la Cristi Puiu incoace, filmele romanesti care conteaza nu mai au la baza surse literare, ci scenarii originale. Altfel zis, cinema-ul s-a impus si la noi ca arta independenta si autosuficienta (dupa faza "artei de sinteza").

[Alex Leo Serban]

Btw, dupa gustul meu, si "Morometii" e inaintea "Reconstituirii". :)

omg... eu zic sa l mai vezi o data back 2 back ;)

[herbert]

Btw, dupa gustul meu, si "Morometii" e inaintea "Reconstituirii". :)

NU!!! Reconstituirea e o capodopera in comparatie cu Morometii.

[mihaifulger]

@ALS
OK, am sa le revad. :)
Btw, te-am urmarit in seara asta la TVR Cultural, unde ai spus o chestie utila, cred, pentru aceasta discutie: o ecranizare fidela (Coenii) este mai dificila decat una in care momente din carte sunt decupate si remontate dupa bunul plac al regizorului (P.T. Anderson).
In cazul asta, cum suntem de acord ca cele mai bune filme de dinainte erau ecranizari, propun sa gasim ecranizarea cea mai fidela (i.e. care a reusit sa transpuna cel mai bine pe ecran spiritul sursei literare). Marturisesc ca n-am citit nuvela lui Horia Patrascu, asa ca las pe altii sa se pronunte in ceea ce priveste fidelitatea ecranizarii lui Pintilie. In ceea ce priveste "Padurea", stiu ca episodul "dezertarii" lui Muller e "importat" de scenaristul Titus Popovici din nuvela "Itic Strul dezertor". Oricum, eu zic ca functioneaza bine in film, ca anticipator al dezertarii lui Bologa.

@herbert
Nu sari asa, am precizat "dupa gustul meu".

[gionloc]

am votat reconstituirea.

cind am vazut filmul lui pintilie (acum vreo 3 ani) am fost destul de contrariat. 1. are momente sustinute de ironie la adresa comunismului. 2. dar are si tot felul de paranteze - cautari experimentale. si 3. are un final impresionant, un fel de vale a rusinii, o punere la colt, ceva graitor in privinta starii umane din acele vremuri in relatia adevar-despre-celalalt/realitate (re)cunoscuta/actiune sociala.

ceva nu se lega pentru mine in filmul asta. spune subtil o poveste despre comunism - dar despre o realitate pe care eu nu o cunosteam exact, nu prea imi dadeam seama la ce se refera pintilie in reconstituirea din filmul sau. stiam ca existasera inscenari, etc. dar lipsea ceva pentru mine Nu din cauza filmului, totusi! apoi erau si parantezele astea vadit estetice, dilatari temporale, care mi se pareau fortate in context, replici emfatice.


lucrurile s-au schimbat cind am vazut cazul prezentat de Alecu Solomon in Marele Jaf Comunist. documentaru' lui mi-a adus piesele lipsa din puzzle: 'reconstituirea' lui calotescu, felul in care justitia s-a folosit de cazul respectiv in condamnarea celor in cauza, etc.
pe linga toate cele despre comunism care au primit sens,
chiar si parantezele estetice se integreaza in desfasurator, ca excelente momente de respiro ale celor care odata implicati in poveste din partea statului deja stiau care va fi soarta lui Vuica si a lui Nicu. plus ca filmul mai poate fi privit ca expunere despre rolul pe care cinemau' l-a primit in societate in vremurile respective (filmul educativ &co).

l.e. - nu stiu care e relatia filmului cu sursa de inspiratie, ce trataza scrierea literara in fapt. poate ca pornind de la literatura din spatele filmului, sensurile ar fi altele.

[Alex Leo Serban]

bvo gionloace, ai sesizat perfect 'the missing link' - sh(l)ockdocu lu calotescu, facut fix cu 10 ani inainte ;)
dar mai e cva: filmu lu pintilie e 'inspirat' d nuvela lu patrascu, dar aceasta e - la rindul ei - inspirata d ... un fapt divers real!! (kre nu era cel din filmu lu calotescu) deci s poate spune - cu putina bunavointa - k 'reconstituirea' e taticu filmelor noastre minimaliste bazate - mai toate - p povesti reale 8)

pt mihai fulger

pai, in ac caz, 'padurea...' cistiga detasat! :)
vreau sa fiu bine inteles: nu neg meritele 'padurii...', far from it, doar k am ac probl cu ecranizarile, recunosc :oops: ; in plus - si a recunoscut-o si ciulei -, filmu ar merita un nou 'director's cut', kre sa mai taie din momentele trenante...

ps apropo d ecranizari: sint surprins k nu vad nicaieri 'felix si otilia' al lu mihu si nici 'adela' lu veroiu - 2 dintre cele mai bune din filmu ro :o

[mihaifulger]

Nu stiu unde a zis Ciulei asta, da' nu mi se pare ca filmul ar avea momente trenante; dimpotriva, fiecare secventa e o incantare.
Sunt de acord cu "Felix & Otilia" al lui Mihu. Sunt ani buni de cand l-am vazut, dar imi amintesc si acum o scena de inceput cu camera subiectiva (cand Felix intra in casa lui Costache si toata fauna de acolo defileaza prin fata sa), care mi s-a parut extraordinara pt un film romanesc de la inceputul anilor '70.

[Alex Leo Serban]

exact - si ar mai fi si 2 filme ale lu gabrea (p kre pitbull nu-l agreeaza), 'prea mic pt un razboi asa d mare' & 'dincolo de nisipuri', nu stiu dk le-ai vazut? ultimu e dupa fanus neagu, da filmu e fain :P

ciulei s-a exprimat revazind 'padurea...'la cinematek, invitat d studenti - cinva kre a fost atunci poate sa-si aminteask... eu am citit asta undva, n-am fost d fatza.

[mihaifulger]

Da, si cele 2 filme ale lui Gabrea merita amintite aici. Le-am vazut, mi-au placut si n-am nici o problema cu Fanus Neagu. :)

Sa stii ca eu am fost la Cinemateca atunci (a fost o intalnire f mishto), dar nu-mi amintesc ca el sa fi declarat asa ceva. S-a plans de calitatea copiei ANF, nu de momentele trenante din film. E posibil insa sa ma lase memoria, mi se mai intampla. :):(

[marx]

Sa stii ca eu am fost la Cinemateca atunci (a fost o intalnire f mishto), dar nu-mi amintesc ca el sa fi declarat asa ceva. S-a plans de calitatea copiei ANF, nu de momentele trenante din film. E posibil insa sa ma lase memoria, mi se mai intampla. :):(
a comentat doar despre ce ar mai fi skimbat, nicidecum negativisme despre filmul sau.


@ Adela e un film prea edulcorat. si descriptiv. si lent fara sens. plonjeaza doar in atmosfera, nu si-n sufletul personajelor.

@ Prea mic pt un razboi.... seamana cu filmul lui Tarkovski, "Copilaria lui Ivan" - i se vad clar influentele.

eu as mai fi propus:
"Secretul cifrului" , dupa un interesant roman de spionaj - "La miezul noptii va cadea o stea", ca fiind cel mai bun film de gen al nostru;

si la categoria biopice - "Horea" de Mircea Muresan.

PS: Anastasia lui Tatos a fost amintita?

[Piotr Buendia]

Reconstituirea. vazut si revazut

[Ghidupu]

a propos de reconstituirea, de ciulei si de gabrea:

Horia Patrascu intr-un interviu, intrebat daca prima propunere a venit din partea lui Ciulei:

"Nu a fost Ciulei primul, primul a fost Radu Gabrea, actualul presedinte al ONC, cu care am fost coleg de facultate, de an, el era la regie, eu la filmologie. El mi-a citit prima oarã nuvela, înainte de a apãrea în volum. S-a întîmplat ce s-a întîmplat, el a trebuit, mai tîrziu sã plece în Germania, si nu s-a finalizat proiectul. Dupã Radu Gabrea a apãrut Liviu Ciulei, care mi-a spus, domn' Pãtrascu este admirabil, e o chestie nu stiu cum, dar haideti sã facem ceva, sã schimbãm finalul. Eu n-am înteles bine ce vrea. Sã nu mai moarã eroul, domnule! Cum adicã sã nu moarã?! Domnule, nu e româneste, iar, e superb, hai sã nu mai moarã ãla în final. Domnule Ciulei, nu vã supãrati, asta-i proza mea, asa am vãzut eu, nu mai discutãm, multumesc frumos. Dupã cîteva luni, mã scoate din examenul de stat Lucian Pintilie, dãdeam examen cu Mihnea Gheorghiu, domnule, exceptional, vreau sã ecranizez nuvela. Prima reactie a mea a fost: domnule Pintilie, nu vã supãrati, a vrut sã facã si domnul Ciulei, eu vreau sã stiu: moare sau nu moare Vuicã în final? Pãi da' nu se pune problema asta, nu se discutã chestia asta! Asta a fost si a urmat filmul, care s-a turnat la Sinaia. Deci a iesit filmul"

[StefanDo]

pentru ca discutia dintre Alex Leo Serban si Marx a degenerat, am mutat postarile lor in cafenea. gasiti comentariile lor (precum si un schimb NEPERMIS :P de invective) in Cafenea, subiectul Conflict Alex Leo Serban - marx.

[Alex Leo Serban]

mda... a 'degenerat', indeed, da nu din vina mea! eu nu am facut decit sa ridic la fileu isteria preopinentului ;)

postez mai jos un txt 'la tema', scris (am verifikt) p 25 sept. 2005 pt revista d antropologie 'martor'; presupun k a si aparut, k nu s-au sinkisit sa-mi trimita vreun exemplar...
lectura placuta! (& i expect feedback :oops: )

Topuri ºi paradigme

Cînd au încercat sã facã un top al filmelor româneºti de la-nceputuri ºi pînã în prezent, ziariºtii interesaþi de acest subiect – ºi care-ºi închipuiau, fireºte, cã este un subiect care intereseazã ºi publicul! – s-au izbit de douã obstacole fãrã legãturã aparentã între ele. (Nu, nu e vorba (numai) de slabul apetit al unora dintre cei chestionaþi de a se înhãma la un „test” care-i expune în verdictele ºi idiosincraziile lor - cînd nu, de-a dreptul, în inconsecvenþele ºi „amiciþiile” inerente...)
Unul se leagã de fragilitatea canonului în cazul artei a ºaptea: cîþi dintre criticii noºtri (care nu sînt numai cronicari!) ºi-au bãtut capul sã discute, în mod serios, acest canon – în condiþiile în care Cinema-ul (românesc) rãmîne Cenuºãreasa artelor, cu o influenþã cvasi-nulã asupra paradigmei culturale blocate în „triada regalã” Literaturã-Muzicã-Picturã? În România, din motive mult prea numeroase pentru a fi analizate aici, Cinema-ul nu face parte din canonul cultural obligatoriu. ªi poate cã nu este chiar o întîmplare cã singurii cineaºti pe care îi valorizeazã paradigma sus-menþionatã sînt nu doar regizori de film, ci mai ales de teatru: Liviu Ciulei ºi Lucian Pintilie. La noi, „marile” polemici cinematografice au fost jurnalistice, punctuale ºi legate cu precãdere de malversaþiunile financiare ale juriilor CNC; singurul critic care a început un travaliu salutar de repunere în discuþie a canonului – de ieri ºi de azi – este Valerian Sava, în a sa Istorie criticã a filmului românesc contemporan (Editura Meridiane, 1999), al cãrei prim volum apãrut se opreºte imediat dupã „Obsedantul deceniu”... Dar dl Sava este un „franctiror” ocultat, marginalizat, izolat, sau pur ºi simplu ignorat: dacã discutarea canonului este anevoioasã în cazul Literaturii, atunci, în cazul Cinema-ului, ea este pur ºi simplu accidentalã!
Al doilea obstacol þine de momentul mult prea recent (circa 4-5 ani) în care am asistat la irumperea ºi impunerea unui posibil „nou cinematograf românesc” fãcut de tineri (de la Cristi Puiu la Cristi Mungiu). Chiar dacã, sã zicem, cîteva din cele mai bune filme româneºti din toate timpurile (Balanþa lui Pintilie, E pericoloso sporgersi al lui Nae Caranfil sau Patul conjugal al lui Daneliuc) au apãrut în primii ani de dupã Revoluþie, numai filmul lui Caranfil era un debut care aducea, într-adevãr, ceva nou; celelalte douã nu fãceau decît sã continue – cu vervã ºi panaº – filmografii importante în condiþii de libertate. În aceste condiþii, nu cred cã se poate vorbi despre o „înnoire” a Cinema-ului românesc înainte de seria consistentã de filme inauguratã de Marfa ºi banii al lui Puiu, urmat la scurtã vreme de Filantropica lui Caranfil, de Occident al lui Mungiu, de Furia lui Radu Muntean, de Examen al lui Titus Muntean ºi, acum, de Moartea domnului Lãzãrescu al aceluiaºi Puiu... Toate aceste titluri (deloc egale ca valoare, dar avînd ceva în comun) au apãrut în succesiune, în rãstimpul aceluiaºi an sau la distanþã micã unul de celãlalt, dînd impresia unei miºcãri concertate de renaºtere (tematicã ºi formalã) ºi de repunere în discuþie a tropismelor cinematografice autohtone.
Lãsînd de o parte, acum, aceste considerente (ce þin de istoria artei în chestiune), trebuie spus cã – dincolo de ierarhii ºi canoane – ceea ce a adus cu adevãrat nou cinematograful de dupã 1990 este, evident, libertatea tematicã. Regizorii au fost, în fine, liberi sã-ºi punã pe ecran propriile poveºti, sã ecranizeze cum vor cãrþile care-i pasionau sau sã facã ºi una, ºi alta, amestecînd obsesiile personale cu sugestii preluate din literaturã. Termenul forte, aici, este: „personal”. Cãci altfel, sigur cã da, ºi regizorii din perioada comunistã amalgamau sugestiile literare cu propriile idei – numai cã ºi unele, ºi altele nu erau 100% „personale”, ci treceau prin filtrul – alienant – al cenzurii. Iar ea, cenzura, avea drept de „final cut” – aºa cum producãtorii marilor studiouri americane fac, ce ironie, dintotdeauna. Cenzura comunistã reteza aluziile prea transparente sau subiectele „neconvenabile”, ºi puþin îi pãsa de impactul comercial al filmului – oricum, cu excepþia filmelor istorice ºi poliþiste semnate Sergiu Nicolaescu sau a ºuºelor actoriceºti semnate Mircea Drãgan sau Geo Saizescu, nu se putea vorbi de „succes comercial” în România lui Ceauºescu... Evident, „cenzura capitalistã” este interesatã, în principal, de profit: dacã un film conþine lucruri susceptibile sã îndepãrteze spectatorul mediu (de la subiect la tratarea lui regizoralã), acel film este „remontat” pînã corespunde formatajului standard.
Paradoxul este cã marea problemã a filmului românesc de dinainte de ’89 a fost prezenþa cenzurii, iar marea problemã a filmului românesc post-’89 este absenþa cenzurii! Cinematograful a reuºit sã scape de cenzura ideologicã, dar nu cred cã i-ar strica o formã de cenzurã comercialã. Evident, nu în cazul filmelor de autor, ci în cazul filmelor de serie: în cazul primelor opereazã oricum, cu „succes”, o cenzurã a publicului... Obiºnuit cu pelicule care nu pun probleme, doritor de divertisment facil (cu atît mai doritor cu cît televiziunile i-au inoculat acest format de evaziune!), publicul românesc nu este încã (ºi îmi mãsor cuvintele!) la înãlþimea propunerilor venite din partea cineaºtilor adevãraþi. Avem, cum spun americanii în filme, „a situation”, pentru cã un cineast adevãrat nu se preteazã la „prestãri servicii” cãtre populaþie, regizorii mediocri care puteau „servi publicul” s-au volatilizat, iar spectatorul mediu aºteaptã filme poliþiste ºi comedii; existã, aºadar, un contratimp fatal între cerere ºi ofertã. Un cineast adevãrat – spre deosebire de un meseriaº standardizat – doreºte sã se exprime, sau sã exprime Realitatea, sau ºi una, ºi alta, în timp ce marele public – cum spuneam – nu vrea „Realitate”, vrea divertisment. Iar atunci cînd nu-l gãseºte la cinema, rãmîne închis în casã, cu televizorul deschis. Sclav adormit al automatismelor.
ªi totuºi, Realitatea (un concept greu de circumscris, dar totuºi operaþional) este – mai ales acum, dupã o jumãtate de secol de amputare a ei de pe marile ºi micile ecrane – singura motivaþie serioasã pentru ca un tînãr regizor sã se apuce de film. Filmul este, prin definiþie, Realitate (adicã Adevãr) 24 de fotograme pe secundã. Iar ceea ce fãcea, iarãºi prin definiþie, documentarul – ca specie cinematograficã – a fost revendicat, mai nou, de filmele de ficþiune. Lungmetrajele româneºti din ultima perioadã (aceea la care mã refeream la început) înseamnã (ºi) o luare în posesie, cu mijloace specifice, a acestui teritoriu vast ºi accidentat care se numeºte „Realitate”. Întîmplãtor sau nu, în momentul în care documentarele unor tineri regizori încearcã sã recupereze „petele albe” din istoria mai mult sau mai puþin recentã (vezi Decreþeii lui Iepan, sau Marele jaf comunist al lui Solomon), lungmetrajele de ficþiune ale congenerilor acestora focalizeazã – nervos – pe „istoria” zilei de azi, revelînd semnificaþiile clipei. Mai mult: existã o hibridare fertilã a ficþiunii de cãtre documentar (ca în Moartea domnului Lãzãrescu) sau, la modul simetric, a documentarului de cãtre ficþiune (ca în Asta e, al lui Thomas Ciulei). Chit cã nu s-a ajuns, încã, la o situaþie de „graniþã fluidã” între ficþiune ºi documentar, existã semne cã – cel puþin în cazul unora dintre cineaºti – separãrile stricte între genuri sau specii devin futile, ºi totodatã inoperante pentru critici... Ceea ce conteazã, pînã la urmã, este un imens – ºi, fãrã îndoialã, nepremeditat – travaliu recuperator al dimensiunii antropologice: toate filmele româneºti de dupã 1990 - indiferent de calitate! - reprezintã o oglindã fidelã a mutaþiilor umane (sociologice ºi altfel) pe care le-a cunoscut societatea româneascã în ultimii 15 ani. Din aceastã perspectivã, valoarea producþiilor cinematografice este secundarã interesului pe care un cercetãtor într-ale antropologiei îl poate gãsi în oricare dintre titlurile apãrute dupã 1990! Cum competenþa mea se opreºte, însã, aici, nu pot decît sã sper cã un asemenea subiect este destul de incitant pentru a i se consacra un studiu serios; ar fi, în orice caz, un semn îmbucurãtor cã, mãcar în zona aceasta, greoaia paradigmã culturalã axatã pe Literaturã º. cl este lãsatã – benefic - deoparte...

Alex. Leo ªerban

[Oana Predescu]

Am votat "Actorul si salbaticii"... desi toate cele din lista sunt grozave :) aaa... mi-a placut si "Sa mori ranit din dragoste de viata" :happy:

[mihaifulger]

@ALS
F mishto textul tau. Nu-l stiam. De ce nu l-ai bagat intr-un volum?
Intr-un singur loc am ramas cam nedumerit: Pintilie - "nu doar regizor de film, ci mai ales de teatru"?!
Sper sa nu-mi raspunzi ca sunt prea tanar ca sa cunosc montarile legendare ale lui Pintilie. :) Sunt oare ele mai numeroase decat filmele lui mari?

[Alex Leo Serban]

msi :oops:
o sa intre intr-un volum numa dspr filmu ro

da, pai pintilie k regizor d teatru a lucrat mult (& bine), cel putin 2 dintre montarile lui (facute in tara) sint considerate capodopere: 'proshtii sub clar d luna' & 'revizorul' (ambele interzise)...
apoi a plekt & a regizat numai teatru sau opera afara (d ex 'turandot', la paris, cu andrea ferreol - din 'marea crapelnita' - & o trupa d pitici :P )

[marx]

eu nu am facut decit sa ridic la fileu isteria preopinentului ;)
aha, isteria de-a nu ma lasa flegmat de un jeg ca tine


postez mai jos un txt 'la tema'
mereu arati ca ai creeerele in post functional.


hai sa te iau ca la scoala, ca sa inteleaga si copiii, batrani si invalizii ce impostor ejti tu:
Filmul este, prin definiþie, Realitate (adicã Adevãr) 24 de fotograme pe secundã.
o simpla propozitie cu greseli enorme.

cand spui "prin definitie" inseamna ca stabilesti natura, specificul, caracteristica unui subiect.
o definitie nu poate fi partiala, si nici interpretativa.
Deci, dupa tine FILMUL E REALITATE. adica, doar REALITATE. totala si asumata prin definitie. si cu fictiunea ce facem?
dar oare "RECONSTITUIREA" unei REALITATI mai poate fi numita REALITATE integrata in functia definitiei?!

apoi, afirmi Realitatea (adica Adevar).
nu inteleg, de cand REALITATEA = ADEVAR?!
REALITATEA inseamna ceea ce exista, iar ADEVARUL este corespondentul concordant(suprapus) al unui subiect/obiect la REALITATE.
deci, pe scurt, avem o REALITATE la care ne raportam cu ADEVARAT sau FALS.
revenind la asertiunea ta: FILM=REALITATE=ADEVAR, daca ar fi corecta, conform "prin definitie" ar insemna ca vorbesti despre filmarile facute in flagrant de politisti.

si continui in aceeasi eroare:
Iar ceea ce fãcea, iarãºi prin definiþie, documentarul – ca specie cinematograficã – a fost revendicat, mai nou, de filmele de ficþiune.
aici ne arati ca tu vorbesti, de fapt, de filmul de fictiune. hai sa completam sirul de mai sus:
FILM FICTIUNE=REALITATE=ADEVAR. cam horror, nu?!

mai departe:
iarasi avortezi sensul "definitiei"
reiau, prin definitie se face o stabilizare terminologica.
filmul de fictiune are definitia lui, separata de a filmul documentar.
vorbim de doua "naturi" bine stabilite.
iar propozitia ta DOCUMENTARUL a fost REVENDICAT de filmul de FICTIUNE, prin definitie, este un non-sens.
adica, fictiunea a TRANSFERAT documentarul. cum poti transfera o entitate stabila?! corect era sa spui: fictiunea a INSUMAT, a ASIMILAT, a PRELUAT documentarul, ocolind introducerea in fraza a termenul "prin definitie".

cam asa functioneza gandirea dvs., domnule critic alex bleo guzgan.
ma gandesc ingrozit la ce idei confuze puteti extrage din Lacan.
sincer, eu as interzice ca anumite carti sa fie citite de amatori. exista riscurile de-a exagera prostia cititorului respectiv.

[Alex Leo Serban]

gresit, tov marxist isteric: filmu este adevar 24 fotograme/secunda NU am spus-o eu, ci... altii (dk t dai asha destept, poate ghicesti si cine! :lol: )
p urma: 'prin definitie' inseamna - pur si simplu - k inclusiv filmu d fictiune s face CU adevar (asa cum s face cu oamenii vii, nu cu 'reprezentari' ale lor - k in literatura sau pictura); filmu d fictiune s face cu acelasi material k si documentaru, doar modalitatile & scopurile difera...
restu 'obiectiilor' sint incercari silnice & kinuite d a forta semantik - vezi toata cazuistik leg d 'transferare' etc; eu n-am scris transfera, ci 'revendik'!

ps sincer, ma asteptam la (ink) o reactie isterik din partea indi-vidului; doar k - formulind astfel d 'reflectii' inepte & inculte d scolar retard - isi face un mare deserviciu (in caz k mai era nevoie ;) )[/i]

[marx]

gresit, tov marxist isteric: filmu este adevar 24 fotograme/secunda NU am spus-o eu, ci... altii (dk t dai asha destept, poate ghicesti si cine! :lol: )
este stiut ca mereu compilezi si ca n-ai afirmatii personale, dar nici macar nu stii sa interpretezi ceea ce citesti.

p urma: 'prin definitie' inseamna - pur si simplu - k inclusiv filmu d fictiune s face CU adevar (asa cum s face cu oamenii vii, nu cu 'reprezentari' ale lor - k in literatura sau pictura)
jeez, ce orori debitezi. deci, un film de desene animate sau cu efecte speciale nu mai e film.
filmu d fictiune s face cu acelasi material k si documentaru, doar modalitatile & scopurile difera...
difera si definitia lor, adica.... ce te faci ca nu intelegi?!

restu 'obiectiilor' sint incercari silnice & kinuite d a forta semantik - vezi toata cazuistik leg d 'transferare' etc; eu n-am scris transfera, ci 'revendik'!
nu m-am legat neaparat de revendicare, ca transfer, dar ai spus ca PRIN DEFINITIE, ceva stabil este revendicat. cum? nu stii sa explici o idee?

ps sincer, ma asteptam la (ink) o reactie isterik din partea indi-vidului; doar k - formulind astfel d 'reflectii' inepte & inculte d scolar retard - isi face un mare deserviciu (in caz k mai era nevoie ;) )
tot nu ai clarificat ce e cu ADEVARUL si cu REALITATEA, de fapt nu ai clarificat nimic. doar te eskivezi cu niste afirmatii siropoase.

[gionloc]

Filmul este, prin definiþie, Realitate (adicã Adevãr) 24 de fotograme pe secundã

mi-a placut textul, dar am o obiectie.
pina la ea, insa, bine punctat - paradigma 'sfintei treimi' culturale, relatia cinema-public ca divertisment vs. film de autor, faptul ca povestile din urma necesita un anumit grad de pregatire + bogatia tematica pe care filmele o ofera unui antropolog, caz incare nu mai conteaza (atit de mult) calitatea realizarii. hibridizarea, cred ca e o tendinta. si in Marele Jaf am resimtit-o. istoria de acolo are haine de thriller, unoeri documentarul - prin muzica, filmare, parca se metamorfozeaza intr-un astfel de film (de fictiune).

obiectie:
filmul nu este prin definitie realitate (adevar), ci este ideologie (dar nu prin definitie generala, ci prin una particulara - daca e sa vorbim de realitate si adevar). nici chiar filmele care deconstruiesc cinemaul nu pot fi considerate realitate fiindca nici acolo nu se petrece nimic real (desi spun un adevar despre conditia filmului - ca ideologie, fie ea manipulare a realitatii, cind avem un caz real in spate, fie ea ascundere a mijloacelor de productie cinematografica, fie export de idei ale unor politici dominante, reprezentative - o fac in acealsi sistem, cinematografic).

film=realitate=adevar, e o conceptie bazaniana, eventual i se potriveste si lui Kracauer in masura in care si el vedea in cinema o prelungire a perceptiei (reale si a realului). or viziunile astea totalizante despre cinema-realitate-viata-adevar, cu litere mari, apartin unei alte lumi (teoretice).

in text, cind revii asupra realitatii in cazul cinema-ului, apar ghilimelele, insa ele pot fi si o marca a faptului ca aci termenul e conceptualizat, asa ca, toate peste toate, ramine prezenta greutatea Literelor Mari!

eu cred ca MDL, 432, hirtia - chiar daca 'iau in primire' o realitate existenta cindva, nu vorbesc despre acea realitate in termenii corespondentei aristotelice, incit filmul sa se transforme in Realitate (si Adevar). si nici macar nu incearca sa mimeze lucrurile astea Mari prin sentinte si concluzii definitive (filmele s-ar si constipa sub greutatea acelor sentinte). in sensul asta - al constiparii - pot fi analizate ultimele filme ale lui Daneliuc sau ale lui Nicolaescu.

in cazul mdl, 432... - prin faptul ca din acea realitate sint retinute fragmente, ele insele sint prelucrate, comprimate, reduse la numitori comuni, sint filtrate de o minte si sint trecute prin posibilitatile unui anumit mod de vorbire (cel cinematografic), filmul poate fi privit ca o interpretare a realitatii, o circumscriere de probleme, care existau intr-o epoca dar nu in forma din film (deci in film nu e Adevarul). plus ca importanta pentru film nu e lumea de atunci, ci cea de azi, pentru asta valoarea 'ca marturie' a filmului se schimba - si in 432 si Das Leben der Anderen, de ex., comunismul, epocile, sint doar pretextul unei discutii despre anumite valori, astfel filmul devine actual... dar nici pentru actualitate filmul nu e Realitate sau Adevar, e doar un produs cultural care poate desena un spatiu al discutiilor. prin discutii am putea ajunge si am putea misca ceva in realitate, in masura in care filmul transforma ceva, momentan macar, in privitor.

cred ca adevarul, daca exista asa ceva in cinema, tine de coerenta unui film in ceea ce propune, de felul incare sustine ceea ce propune - la filmul de autor, dar e mai dificil de precizat direct reusita pentru latura asta; sau tine de masura incare filmul reuseste sa satisfaca expectantele publicului prin raportare la un acum si aici socio-cultural - in ceea ce priveste filmul de gen sau divertismentul cinematografic hollywoodian (iar asta e masurabil in box office).

[gionloc]

no, pacat ca izbucni iarasi o cearta aci, eu ma gindeam ca puteam vorvi constructiv. imi mai precizam si io unele notiuni. m-as bucura sa putem face asta, la o adica :)

[marx]

no, pacat ca izbucni iarasi o cearta aci, eu ma gindeam ca puteam vorvi constructiv. imi mai precizam si io unele notiuni. m-as bucura sa putem face asta, la o adica :)
da frate, tu ai terminologia clarificata, nu faci greseli elementare de constructie conceptuala. mai rau e cu altii care se impiedica de la primul cuvant si au impresia ca ridica mingi la fileu. probabil, ca-n delirul lor, avioanele planeaza la firul ierbii.

[marx]

cred ca adevarul, daca exista asa ceva in cinema, tine de coerenta unui film in ceea ce propune, de felul incare sustine ceea ce propune - la filmul de autor, dar e mai dificil de precizat direct reusita pentru latura asta.
filmul ca "adevar 24 fotograme" este ADEVAR ca executie, ca si creatie, dar nu ca perceptie sau ca mesaj. asta nu a inteles domnu' critic.
acele "24 fotograme" care este un termen tehnic ne arata clar ca adevarul se refera la functionalitatea filmului, adica tot ce-l compune este adevar: munca creativa, interpretativa, tehnica si ce alte componente ar mai fi, fara de care un film n-ar mai fi un "adevar", ci un simulacru.

[Alex Leo Serban]

deci:
1 cind ma refer la 'adevar', ma refer - e limpede pt oricine (mai putin tov marx) - la faptu k orice creatie artistik (& cu atit mai abitir filmu, din ratiuni p kre nu l mai explic pt k, iarasi, sint clare pt oricine mai putin tov marx) inceark sa fie adevarata, nu falsa! orice intra in compozitia ei s supune ac axiome. orice relatii, situatii sint reprezentate in asha fel incit sa dea sentimentu adevarului, NU al falsului (deci, DA, vbesc dspr facerea unei opere d arta, dar si dspr perceptia ei!). arta este - k sa rapelez un vers al lui adrian maniu - 'adevaru (kre) nu poate fi spus decit mintind' (cocteau spunea dspr sine k e 'o minciuna kre spune intotdeauna adevarul' ;) )... cine vrea sa produk o arta (relatie, situatie etc) 'falsa'??
2 filmu d fictiune (asta nu intelege tov marx, kre emite asmenea enormitate!) NU este 'fals', deci nu s opune adevarului: este doar o modalitate d a vbi dspr adevar folosind o conventie diferita d cea a documentarului (in cadrul aceleasi arte) sau a altor forme d arta.
a face o reconstituire istorik, sa zicem - sau un film sf - nu presupune a face apel la alta definitie a adevarului, ci tot la aceea canonik. toate elementele filmului respectiv vizeaza obtinerea verosimilului - kre inseamna, d fapt, obtinerea acelui sentiment d realitate (adik d adevar).
sa luam ex filmului lui nae: este - clar - o fictiune, dar s bazeaza p o poveste reala (amalgamata & asezonata pt a obtine acel adevar dorit d regizor); decorurile, costumele etc. vor sa fie realiste (cf cu epok), iar situatiile & relatiile dintre pers, la fel. filmu lu nae (k orice opera d arta) s foloseste d toate ac elemente pt a ajunge la acel adevar la kre vor sa ajunga si filmele minimaliste: adevaru artei. 'fals' ar fi doar dk ingredientele folosite la facerea lui nu si-ar face treaba cum trebuie - dar, si atunci, este absurd sa credem k 'asa le-a vrut regizoru': el nu poate vrea decit obtinerea adevarului; dk nu-l obtine, pt k regizoru nu poate mai mult, filmu pare fals... (pina si un falsificator d tablouri vrea k pinzele ale, atribuite altui pictor, sa fie adevarate, nu falsuri! :lol: )
3 re: realitatea... este, iarasi, limpede k e vba dspr o reconstructie a sa (asta e valabil pt orice opera artistik), dar ac lucru nu contrazice faptu k, pt a ajunge la acea realitate, este nevoie - in fiekre secunda - d un 'contract' ferm cu adevaru. realitatea este - pina la proba contrarie - corelativu obiectiv cel mai apropiat d adevar (nu in sens filozofic, ci empiric): ea este ceea c s-a intimplat intr-un timp & loc bine definite (deci nu poate fi refutata cu argumente logice pt k, uneori, poate fi vba dspr o realitate interioara). ac realitate poate fi (si) una imaginara (k la lynch), un vis, o proiectie s.a.m.d., dar reconstructia ei s bazeaza p aceleasi legi: ceea c s doreste a s obtine este adevaru (NU minciuna!).
probabil k visele sint cele mai reale - & deci, mai adevarate - forme d reconstructie a realitatii; iar filmele inceark sa ajunga cit mai aproape d acest adevar...

ps filmele d animatie (mai nou, cgi-zate), fiind un hibrid pictura-cinema, nu sint decit exceptia kre confirma regula

[marx]

2 filmu d fictiune (asta nu intelege tov marx, kre emite asmenea enormitate!) NU este 'fals'
dragule, cand spui ca am afirmat ceva, vreau sa ma si citezi. site-ul asta are setata aceasta optiune.
deci, NU am spus nicaieri ca un film de fictiune e un fals. e o scorneala de-a ta. tu esti un om care pune egal intre REALITATE si ADEVAR, intre IMPOSIBIL si IMPROBABIL (am avut o discutie si pe tema asta), asta inseamna ca deformezi, fara sa vrei, un adevar. deci, nu esti un partener bun de dialog. esti prea confuz pt a fi luat in seama. ti-am demonstrat a n oara ca gresesti si de acum imi pare inutila orice interactiune cu tine.
te las sa faci monologuri pt nestiutori.

esti rizibil. ai vb in acel articol doar de adevarul ca mesaj al filmului, iar sintagma "filmul e adevar 24 de fotograme" nu se incadra in teoria ta. astea sunt faptele.
ce incerci tu acum sa faci e doar o carpeala de idei sa nu ti se vada pantalonii rupti in fund.

[Alex Leo Serban]

nu, TU ai inteleg (gresit) c am scris eu - si a trebuit sa revin k sa mai explic o data: astea sint faptele!
ai scris (s poate verifik: "Deci, dupa tine FILMUL E REALITATE. adica, doar REALITATE. totala si asumata prin definitie. si cu fictiunea ce facem?") k fictiunea s opune realitatii... este o aberatie, p kre, dk nu ti-o asumi, esti un lash
si eu nu vbesc (doar) dspr 'adevar k mesaj al filmului' - asha cum, din comoditate, intelegi tu -, ci k adevar k o KEIE D BOLTA a intregului proces creativ!
esti intr-o confuzie colosala: filmu d fictiune NU exclude realitatea - 'mdl', '432' etc sint 'filme d fictiune' (in sensu k nu sint documentare) kre surprind, in acelasi timp, o realitate... c e asha greu d inteles?
probabil k, in capu tau, 'film d fictiune' = (doar) 'stapinul inelelor', 'star wars' etc... well, here is news for u: SI ALEA sint (dspr) o realitate!! imaginatie = realitate...
ps nu sint 'dragul' nimanui, cu atit mai putin al tau :x

[marx]

nu, TU ai inteleg (gresit) c am scris eu - si a trebuit sa revin k sa mai explic o data: astea sint faptele!
ai scris (s poate verifik!) k fictiunea s opune adevarului... este o aberatie, p kre, dk nu ti-o asumi, esti un lash
ps si nu sint 'dragul' nimanui, cu atit mai putin al tau :x
hai bai cretinule, baga CITATUL unde am zis asa ceva?!

[Alex Leo Serban]

vezi mai sus, bai kiorule!
degeaba ai okelari, k tot nu vezi... :lol:

[marx]

nu, TU ai inteleg (gresit) c am scris eu - si a trebuit sa revin k sa mai explic o data: astea sint faptele!
ai scris (s poate verifik!) k fictiunea s opune realitatii... este o aberatie, p kre, dk nu ti-o asumi, esti un lash
si eu nu vbesc (doar) dspr 'adevar k mesaj al filmului' - asha cum, din comoditate, intelegi tu -, ci k adevar k o KEIE D BOLTA a intregului proces creativ!

deci, unde e citatul, sau citezi din mintea ta oligofrena?!

[sergiu puiu]

SECVENTE
R:Alexandru Tatos

[Alex Leo Serban]

lashitate: a modifica un mesaj injurios d mama ("futu-ti gura ma-tii de potaie patologica, unde e citatul ca te rup!!!")... :sick:
kiorenie: a NU vedea citatul - reprodus in postarea d mai sus!!!
sint consternat...

[StefanDo]

din acest moment orice postare ce va contine macar o minuscula injurie la adresa unui alt partener de discutie va fi sters, fara exceptie

si am sa inchid si subiectul din cafenea, pentru ca nu a folosit la nimic

ultimul mesaj al lui marx a fost modificat de mine

[marx]

kiorenie: a NU vedea citatul - reprodus in postarea d mai sus!!!
sint consternat...
so, unde am spus ca filmul de fictiune un fals?!

din doua clickuri mi-ai demonstra ca sunt kior. de ce oare e asa greu pt tine sa arati un "adevar"?

[marx]

Deci, dupa tine FILMUL E REALITATE. adica, doar REALITATE. totala si asumata prin definitie. si cu fictiunea ce facem?

so, asta e citatul pe care als nu stie sa-l incadreze din setarile forumului pt fi delimitat si implicit vizibil de maculatura lui.

dar el a inteles ca eu as fi zis (!?) ca filmul de fictiune un fals.

si daca ne departam de notiunile stricte ale filosofiei, fictiunea este un accesoriu de care se folseste un creator pt a INCERCA o forma perceptiva a unui adevar.

deci, cum am zis mai sus, personajul als (care rimeaza cu f.als) NU STIE sa citeasca, nu are repere axiologice, nu cunoaste termenii pe care-i manipuleaza la fel ca un schiop cand joaca fotbal.
so, baietas, daca niciun citat nu esti capabil sa incadrezi, atunci e explicabil de ce nu te descurci cu niste biete definitii.
dixit.

[Pitbull]

din acest moment orice postare ce va contine macar o minuscula injurie la adresa unui alt partener de discutie va fi sters, fara exceptie

si am sa inchid si subiectul din cafenea, pentru ca nu a folosit la nimic

ultimul mesaj al lui marx a fost modificat de mine
Foarte bine, dar trebuia sä pui un anunt gen "Edited by admin", sau asa ceva.
Altfel, da: de un an jumate ne sträduim sä creäm aici un climat normal, si în mare parte am reusit. Un topic ca äla din cafenea (sau ca vechiul "In suturi") ar fi eficient, în mäsura în care împricinatii ar avea mäcar acel minimum de bun-simt de a-si posta injuriile acolo (sau la morgä, care pentru asta a fost creatä). Asa, s-ar rezolva si problema "libertätii de expresie", precum si cea a comportamentului acceptabil. In conjunctie cu asta, ar trebui sä se aplice mult mai strict sistemul sanctiunilor: avertisment, urmat imediat de bannare temporarä (eventual, trimitere în surghiun la morgä, ca sä mai capete si aia ceva subprocente de rating, cä tot e moartä de luni de zile).

[redmen]

nenea moderatoru` ... fa`le cadou un dush rece ... sa isi revina :)

[Alex Leo Serban]

nu stiu dc s foloseste pluralul, pt k eu nu ma simt vinovat cu nimic: NU am postat nici injuraturi, nici cuvinte interzise.
in plus, s poate observa cu usurinta k marx a 'sarit la bataie' (k altcva nu stie) IMEDIAT c am postat articolu ala... deci, eu nu l-am provokt!

altminteri, c sa mai zic... e varza: incurk fictiunea cu filmu d fictiune, nu intelege sensu unor fraze p kre el insusi l foloseste, arunk doar sentinte injurioase fara acoperire etc... imi aminteste d un alt user paranoic, kre credea k dk 't face' p un forum, t face si in, hm, 'realitate'... or, valoarea d adevar a acestor sentinte e nula. k si personaju

in c ma priveste, consider capitolu INKEIAT: nu vreau sa mai am NICIUN FEL d interactiune cu ac indi-vid, pt mine e mort & ingropat...
m-am amuzat un timp sa vad pina unde poate merge, dar nu mai are niciun haz; m-am convins (si cre k toata lumea, din pakte :(( ) k poate merge mult prea departe cu insultele :sick:

[Pitbull]

nu stiu dc s foloseste pluralul, pt k eu nu ma simt vinovat cu nimic: NU am postat nici injuraturi, nici cuvinte interzise.
in plus, s poate observa cu usurinta k marx a 'sarit la bataie' (k altcva nu stie) IMEDIAT c am postat articolu ala... deci, eu nu l-am provokt!
Pentru cä am extrapolat si am fäcut si propuneri de viitor, valabile pentru alte cazuri si persaone.

[marx]

nu stiu dc s foloseste pluralul, pt k eu nu ma simt vinovat cu nimic: NU am postat nici injuraturi, nici cuvinte interzise.
in plus, s poate observa cu usurinta k marx a 'sarit la bataie' (k altcva nu stie) IMEDIAT c am postat articolu ala... deci, eu nu l-am provokt!
tu nu provoci decat cand aberezi, in rest esti un inutil. si cand ramai fara argumente, apelezi la imaginea ta de diva frustrata.
tu nu vezi ca nu esti capabil sa aduci un set minim de contraargumente? mai si inventezi ineptii pe care mi le atribui cu nonsalanta.

[Alex Leo Serban]

astept d la cei kre au citit & inteles ideile articolului meu sa-mi impartaseask opiniile lor; in the meantime, imi face o deosebita placere sa postez interviul kre mi s-a luat & kre va aparea la ny, in preajma marii retrospective a filmului ro d la lincoln center... :happy:

1. Is the explosion of high quality and brutally honest Romanian cinema a
surprising and previously unpredictable phenomenon or is it a movement that has been evolving slowly since before the 1989 revolution?

Whenever i am asked to describe the evolution of the
Romanian cinema after 1990 i find it useful to
separate it in 2 distinctive moments: from 1990 to
2001 and from 2001 to the present. Why 2001 (the first
year of the 21st century, by the way)? Because that
year, Cristi Puiu made his discreetly-released, but
groundbreaking, time-changing debut with 'Stuff &
Dough' (hence, my joke about dividing Romanian cinema
between an era BCP (= before Cristi Puiu) and AM (Anno
Mungii)! ;)). Up to that moment, Romanian cinema had
been struggling, fiercely, to find its voice, only to
find that that particular voice was too shrill -
honestly hysterical (about the state of things in
Romanian society), but aesthetically loud...
The 'minimalists' sort of lowered the volume to the
minimum; their films (almost as inspired by real life
as those before them, but fortunately devoid of the
flawed, flamboyant rhetoric which accompanied those)
cut to the core - both ethically & stylistically. The
'quest for Truth' had finally found its way - to put
it in the bombastic, BCP-style. Or (in the minimalist
mode): Yes, it was surprising. Yes, it was
unpredictable. And no one saw it coming.
>
2. What does this film festival say about how far Romania has come in
confronting the ghosts of its past? Is it painful, therapeutic, or comical
(or a combination) for Romanians to see their Communist past relived on the screen?

I guess it's definitely painful, it should be
therapeutical and, come to think of it, it is (not) so
comical. The Romanians do NOT want to 'see their
Communist past' on the screen; they would rather see
ANY other past than theirs relived on the big screen,
in big historical epic movies... Putting these two
moments of Romanian cinema face to face (although back
to back is more appropriate) is something
unprecedented - a useful experiment in collective
therapy (& hopefully, exorcism). My guess is the
Romanian expats will hype the films from THEIR past &
deride those from a present which is no longer theirs.
'Confronting the ghosts' is a tough job which requires
guts - and it takes a long time to find ALL the ghosts
and bring them alive on the screen. And then at the
end of the day, many people might not even want to
confront them: they have their own 'skeletons in the
cupboard' rattling up there - why would they like to
hear them rattle 'minimalistically' on the soundtrack
of some dark, desperate movie?!
>
3. How do Romanians react to the recent positive attention and acclaim given to their country's new status as a powerhouse film culture and one that is redefining cinema? How has the attention helped the country?

I think they tend to see it more in terms of image -
hence, a PR thing. Mungiu's Palme d'Or spelled out
'success' in capital letters, but it was irrelevant
that that success happened in cinema rather than in
soccer or fashion... They don't care much about
cinema; and some - prone to 'ghosts of the past'
whispering that 'everything is arranged in high
places' (the conspiracy theories are a Romanian
'specialty') - will go to great lengths explaining
that this unprecedented success is the result of our
EU accession!! The conspiracy theorists have an answer
to everything, don't they?
>
4. What has the traditional role of cinema been in Romanian society, say,
before 1989? And what is its role today? How has the filmmaker's relationship with his audience changed over the decades?

It was a popular art, to be sure - but definitely
relegated by the cultural establishment towards the
margin. It was also a powerful tool of propaganda
(even comedies were being ideological back then!) and,
whether people were aware of that or not, they still
enjoyed going to the movies to watch those historical
action flicks directed by Sergiu Nicolaescu - the
Romanian Cecil B. De Mille who occasionally played in
his own films...
I think movies, as collective entertainment, take a
break in Romania nowadays. The audience has become the
audienceS - 'target-groups' with specific needs, likes
& dislikes. The young (the most mobile age-group in
moviegoing) are engaged in a lot of 'occupational
piracy', downloading freely from the internet, the
middle-aged are too busy & too tired to go out & see a
movie, while the elderly are too poor, so they prefer
to stay at home in front of their tvs. They would
still make it to the cinemas, provided they saw the
same kind of mindless entertainment they get on tv -
on the big screen! They have been, i'm afraid,
hopelessly formatted by Hollywood movies & Hollywood
movies seen on tv. And the 'minimalists' (who are, in
fact, bona fide 'neorealists'!) don't make things easy
for them - with their gloomy mix of angst, poverty &
sadness. They 'portray the truth', but people don't
want truth, they want entertainment. These films
alienate them.
>
5. How were the films for this festival chosen? What common thread do they all share? What cultural and political statements are being made by their collective screening?

These are questions for Richard Pena, i think...?
But i would like to add, nevertheless, that i find his
selection extremely well-balanced, subtly
encompassing, bold and nuanced at the same time. It's
an unprecedented showcase of style and substance, for
which lauds are obligatory. Plus - it's a critic's
choice, so it's bound to be very good!
>
6. What do you hope that the festival will achieve with its American
audience?

The ultimate proof that Romanian cinema existed before
Cristi Puiu & Co.

[Dragomara]

Ohhhh... sã mã-mpuºte cineva cã zãu de mai suport! Terminaþi naibii o datã! Who gives a fuck cine are MAI MULTÃ dreptate, de parcã dreptatea ar putea fi contorizatã! :D
Terminaþi, terminaþi, terminaþi! E loc pentru toþi sub soare, pe bune!!
Oh... ce v-aº bate, sau v-aº da ceva UTIL de fãcut, se pare cã aveþi prea mult timp liber, sau orgoliul ãsta incomensurabil o fi de vinã!! Ufffff...

[Pitbull]

Drägutel interviul, desi eu, unul, gäsesc arhicunoscute majoritatea enunturilor din el - dar, în fond, e pentru americani, care n-au de unde sti cum au stat, stäteau si stau lucrurile la noi. Aici stä marea lui importantä - în räspândirea pe plan international a unor date definitorii despre aceastä dublä jonctiune în filmul românesc: trecut-1990-CP-prezent.
Totusi, o idee mi-a atras atentia, si meritä sä fie dezvoltatä, mai ales în plan sociologic: "românilor nu le place sä fie confruntati cu propriul lor trecut comunist; cu ale tuturor celorlalti, da, nici o problemä". AICI E AICI! Evident, starea se aplicä în continuare, ajustatä, si asupra notoriei "perioade de tranzitie". Asta e motivatia reactiei atât de viscerale a unei întregi categorii, contra curentului minimalist...
...Ceea ce mä duce cu gândul la altä idee pe care ai abordat-o: faptul cä filmele româneste BCP erau, într-un fel, la fel de sincere, dar gongoric-isteric-declarative. Eu as mai zice si: impotente-inconsistente-incontinente. DE-AIA, ele n-au stârnit proteste: pe de o parte, lipsa de substantä realä le fäcea implicit inofensive, iar pe de altä parte, aerul de criticä politico-socialä cabaretist-operetisticä le transforma într-un divertisment pe placul boborului.

Mä intrigä ultima întrebare si räspunsul ei: în ce sens ar fi relevantä "dovada supremä cä a existat film românesc si BCP"?

[gionloc]

în ce sens ar fi relevantä "dovada supremä cä a existat film românesc si BCP"?

creca in sensul primei intrebari - daca exista niste baze inca inainte de CP (si inainte de 89), pe care se putea construi ceva acum...

[Ghidupu]

si care sunt filmele alese de Pena?

[Alex Leo Serban]

voila:

What’s playing when

WED, Apr16 2 pm
8 pm
The Pale Light of Sorrow / Lumina palidã a durerii
Sunday at Six / Duminicã la ora ºase
Dir. Iulian Mihu, 1980
Dir. Lucian Pintilie, 1965

THU, Apr 17 1 pm
3:10 pm
Occident
Love Sick / Legãturi bolnãvicioase
Dir. Cristian Mungiu, 2002
Dir. Tudor Giurgiu, 2006

FRI, Apr 18 12:30 pm
2:40 pm

4:45 pm

6:50 pm

9:15 pm
Don’t Lean Out the Window / E pericolos sporgersi
Maria

Ryna

Occident

Ryna
Dir. Nae Caranfil, 1994
Dir. Peter-Cãlin Netzer, 2003

Dir. Ruxandra Zenide, 2005

Dir. Cristian Mungiu, 2002

Dir. Ruxandra Zenide, 2005

SAT, Apr 19 1:15 pm
4:10 pm

6:20 pm

8:30 pm
The Return of the Banished / Întoarcerea lui Vodã Lãpuºneanu
The Paper Will Be Blue / Hârtia va fi albastrã

Contest (a.k.a. Orienteering) / Concurs

Forest of the Hanged / Pãdurea spânzuraþilor
Dir. Malvina Urºianu, 1979
Dir. Radu Muntean, 2006

Dir. Dan Piþa, 1982

Dir. Liviu Ciulei, 1964

SUN, Apr 20 12 pm
2:50 pm

5:10 pm

7:10 pm

9:00 pm
The Pale Light of Sorrow / Lumina palidã a durerii
Maria

Microphone Test / Probã de microfon

A Girl’s Tear / O lacrimã de fatã

Don’t Lean Out the Window / E pericolos sporgersi
Dir. Iulian Mihu, 1980
Dir. Peter-Cãlin Netzer, 2003

Dir. Mircea Daneliuc, 1980

Dir. Iosif Demian, 1980

Dir. Nae Caranfil, 1994

MON, Apr 21 1:45 pm
4:00 pm

6:00 pm
Contest (a.k.a. Orienteering) / Concurs
A Girl’s Tear / O lacrimã de fatã

The Paper Will Be Blue / Hârtia va fi albastrã
Dir. Dan Piþa, 1982
Dir. Iosif Demian, 1980

Dir. Radu Muntean, 2006

TUE, Apr 22 1:00 pm
3:45 pm

8:30 pm
Return of the Banished / Întoarcerea lui Vodã Lãpuºneanu
Microphone Test / Probã de microfon

Sunday at Six / Duminicã la ora ºase
Dir. Malvina Urºianu, 1979
Dir. Mircea Daneliuc, 1980

Dir. Lucian Pintilie, 1965

WED, Apr 23 1:00 pm
3:00 pm

5:00 pm

7:00 pm

9:00 pm
Circus Performers / Saltimbancii
Sequences / Secvenþe

Adela

12:08 East of Bucharest / A fost sau n-a fost?

Adela
Dir. Elisabeta Bostan, 1981
Dir. Alexandru Tatos, 1982

Dir. Mircea Veroiu, 1985

Dir. Corneliu Porumboiu, 2006

Dir. Mircea Veroiu, 1985

THU, Apr 24 1:00 pm
4:00 pm
The Death of Mr. Lazarescu / Moartea domnului Lãzãrescu
Forest of the Hanged / Pãdurea spânzuraþilor
Dir. Cristi Puiu, 2005
Dir. Liviu Ciulei, 1964

SAT, Apr 26 8:15 pm Sequences / Secvenþe Dir. Alexandru Tatos, 1982
SUN. Apr 27 1:30 pm
3:30 pm

5:30 pm

7:20 pm
Love Sick / Legãturi bolnãvicioase
Circus Performers / Saltimbancii

12:08 East of Bucharest / A fost sau n-a fost?

The Death of Mr. Lazarescu / Moartea domnului Lãzãrescu
Dir. Tudor Giurgiu, 2006
Dir. Elisabeta Bostan, 1981

Dir. Corneliu Porumboiu, 2006

Dir. Cristi Puiu, 2005

Lincoln Center, Walter Reade Theater
165 W 65th St (upper level, between Broadway and Amsterdam Ave). Please note: Due to construction work taking place around Lincoln Center, access to the Walter Reade Theater is at 165 West 65th Street close to Amsterdam Avenue. Once there, take the escalator, elevator or stairs to the upper level.

ps SA-NTELEG K MARX NU VA FI BANAT pt porcariile & injuriile postate?!? :shock:

[Mister Movie]

http://www.youtube.com/watch?v=77M3RSYouqs

[Coshava]

Totusi, o idee mi-a atras atentia, si meritä sä fie dezvoltatä, mai ales în plan sociologic: "românilor nu le place sä fie confruntati cu propriul lor trecut comunist; cu ale tuturor celorlalti, da, nici o problemä". AICI E AICI! Evident, starea se aplicä în continuare, ajustatä, si asupra notoriei "perioade de tranzitie".

:?
Eu nu am priceput fraza subliniata - e vorba de confruntarea "individuala cu trecutul" ( care oricum in cazul multora nu era nici pe departe "comunist" ci eventual "intr-un mediu influentat de un regim comunist" ) ?

[Pitbull]

E vorba de o sintezä deplasatä dinspre individual spre general - în sensul cä sentimentul de vinovätie colectivä, inculcat de fesenisti imediat dupä revolutie, pe acel teren psiho-afectiv atât de receptiv si fertil, fiind proaspät destelenit (pentru ca, prin culpabilizare la nivel national, sä se auto-legitimeze ca "mântuitori"), a rodit pe termen lung: prea multi oameni preferä acum sä ignore trecutul, din superficialitate, lasitate, frivolitate, nestiind cä "cine-si uitä trecutul, riscä sä-l repete".
Nu e singurul motiv al denigrärii câtorva dintre filmele Noii Generatii, dar inträ si el în combinatie - mai ales în cazul "432"-ului, are nu se referä nici la securisti, nici la secretarii de partid, nici la alte "cadre active", ci la omul de rând, cu doza lui de complicitate tacitä si pasivä, mariatä si cu nevoia legitimä de a supravietui.

[Coshava]

E vorba de o sintezä deplasatä dinspre individual spre general - în sensul cä sentimentul de vinovätie colectivä, inculcat de fesenisti imediat dupä revolutie, pe acel teren psiho-afectiv atât de receptiv si fertil, fiind proaspät destelenit (pentru ca, prin culpabilizare la nivel national, sä se auto-legitimeze ca "mântuitori"), a rodit pe termen lung: prea multi oameni preferä acum sä ignore trecutul, din superficialitate, lasitate, frivolitate, nestiind cä "cine-si uitä trecutul, riscä sä-l repete".


Chiar crezi cã asta e cauza ignorãrii/uitãrii sau pur ºi simplu faptul cã - indiferent cât de "incomplet" este capitalismul ºi sistemul democratic din România actualã - diferenþa dintre traiul cotidian "de acuma" ºi cel "de atunci" face absolut normalã o asemenea uitare ? :?

Suntem însã "pe lângã subiect" aºa cã nu vreau sã mã lungesc acuma aici. :)

[Pitbull]

Nu e singurul motiv al denigrärii câtorva dintre filmele Noii Generatii, dar inträ si el în combinatie (...)
Si nu numai atât. Sistemul se regäseste, in macro, si în multe alte straturi ale gândirii sociale de la noi.
Altfel, ai dreptate, ne îndepärtäm de subiect. Back to topic.

[EgoN]

reconstituirea.

[Old_Faithful]

Am ales "Moromeþii" pentru cã rãspunde cel mai bine la întrebarea "-ªi acum, încotro, Niculae ?"

La o primã vedere, superficialã, s-ar putea crede cã toatã greutatea mesajului stã în ultima replicã a filmului - anemicã ironie la adresa sistemului dictatorial de tristã amintire. Ar fi o eroare !

De fapt, pânã sã ajungã la momentul final, Stere Gulea a tãiat in carne vie, disecând necruþãtor pãcatele pãrinteºti, acuzând fãrã ezitare marele defect al neamului nostru - prea sfânta rãbdare care ne-a þinut atâta amar de vreme legaþi de amãgitoarea senzaþie de stabilitate cu care pãmântul strãmoºesc ne-a fascinat generaþie dupã generaþie. Bisturiul sãu s-a oprit, însã, deasupra carotidei, lãsînd finalizarea în seama noastrã. Este, oare, suficientã desprinderea de cele materiale si abordarea temerarã a Golgotei Cunoasterii fãrã a avea un sprijin material susþinut conºtient de cãtre societatea care te-a creat ?

In acest context, ramanem cu toþii niºte Moromeþi pierduþi ceaþa bunelor intenþii care sunt sortite ratãrii atâta vreme cât nu ne lepãdãm de egoismul mãrunt care nu vede mai departe de gardul care þine laolaltã oile care ne dau laptele de zi cu zi, lasând uzufructul lânii - mult mai valoros - în seama lupilor.

[Alex Leo Serban]

revazut - aici la ny, in cadru retrospectivei - 'secvente': ex-ce-lent, a cistigat detashat pariu cu timpu, e clar d pus in top 5 (alaturi d 'proba d microfon') &, k atare, face d rushine orikre top 10 in kre figureaza 'actoru & salbaticii' si nu ac film al lu tatos!...

[Coshava]

Deoarece paragraful cu "Amintiri ..." este blocat am sã pun aici adresa cãtre reacþia .... dar mai bine vedeþi voi (http://www.youtube.com/watch?v=YthLx3nxar8&feature=related) ... :sick:

[klein]

da, o stiu
nu l-am vazut niciodata asa de nervos pe ceusescu. oricum, generatia mea nu prea a avut ocazia sa il cunoasca altfel decat in lumea limbajului de lemn. de asta m-a uimit cu atat mai tare. la un moment dat lasa si hartii si tot si se agita in toate directiile. :w00t:

[Pitbull]

Apropo, am deblocat topicul de "Amintiri..." si am pus-o la locul ei - puteti räspunde acolo.

[StefanDo]

dragii mei, multumita lui alex leo serban, topul a ajuns si in ultimul numar din Dilema veche, care se apleaca asupra "vechiului nostru cinema". Pe langa articole scrise de cei mai tari critici de film de la noi, gasiti in grupaj si parerile regizorilor despre "ce salvam din filmul romanesc ante-1989"

[Supastar]

dragii mei, multumita lui alex leo serban

io zic s-i dam ban! :x

[Pitbull]

N-i nevoie, câstigä bine! :x

[mafalda]

Cred ca e hazardant sa facem astfel de clasificari! Unul dintre cele mai bune filme romanesti de dinainte de "89 este "GLISSANDO" Daneliuc nu va mai fi niciodata in stare sa mai faca un film de calitatea artistica a lui Glissando. S-a prostit saracu'. Si, apropo de gloria si decaderea unor regizori care au fost buni odata, ma gandesc ce trist este si cazul lui Mircea Muresan: sa-ti incepi cariera facand filme ca "Rascoala" si sa ti-o inchei cu "Azucena". E bine sa stii cand sa te retragi.

[Pitbull]

"Hazardant"? Pe cine hazardäm?
Päi atunci, TOATE clasamentele sunt hazarda(n)te. Adio topuri, adio ierarhii de valori, adio valori în sine. Niveläm tot, sub umbrela lu' "pärerea mea".

Cu Muresan si Daneliuc ai perfectä dreptate, cu o exceptie: "Proba de microfon" e cel mai bun film al lui D. (Aici, nu e vorba de "pärerea mea", ci de rigoare profesionalä si valoare artisticä; strict subiectiv, favoritul meu ar fi "Vânätoarea de vulpi" - dar accept cä e abia cam al treilea, valoric, din filmografia lui.) "Glissando" e un film cu calitäti imense, cu un autentic suflu de geniu prin el, dar totodatä dezlânat, haotic, semidoct si imatur. E firesc sä-l apreciem pozitiv, dar cu rezervele cuvenite. (La premierä, si pe mine m-a läsac în cur, nu zic... Numai cä de-atunci, am mai învätat meserie, m-am mai copt, m-am mai dumirit...)
Oricum, laudele desäntate aduse lui tin de un anumit conformism, iar desfiintärile totale, de antidaneliucism.

[Pauline Kael]

Si eu am votat...cu turma,"Reconstituirea".Imi place foarte mult Lucian Pintilie,are o subtilitate inconfundabila,imi place si "Balanta" il consider printre primele dupa revolutie.Nici "O vara de neuitat" n-ar fi fost chiar rau,a avut niste momente memorabile,si sfarsitul,nu stiu ce i-a lipsit sa fie perfect,poate Bleont daca lipsea,nu stiu...
Ce e trist ca filmele de dinainte de '89 erau mult mai bune decat cele de dupa,care incearca sa le imite pe cele vechi,in loc sa incerce ceva tehnici,subiecte inovatoare.
"De ce dai ma,de ce dai?"

[mafalda]

"Actorul si Salbaticii" merita re re revazut pentru Toma Caragiu!
Va mai curge multa apa pe Dambovita pina va mai apare un actor de talia lui Toma Caragiu, care sa fie in stare sa joace de la roluri dramatice (Azilul de noapte) la musical (Opera de trei parale). Putini il mai tin minte din marile spectacole de la Bulandra. Majoritatea il cunosc din scheciurile de la TV
Cui ii este dor de Toma Caragiu?

[Pitbull]

Mie, mereu.
Oricând trec pe la Bellu, mä opresc o clipä si la mormântul lui.
Si acum, dupä treizeci de ani, continuu sä mä cutremur, zicându-mi: "Da MARE-o fo', dom'le...!"

[nume]

Moara cu noroc, clar.

[mafalda]

@ Pittbul

Acum cativa ani am vazut la TV un sondaj de opinie publica: un elev de la Liceul Lazar a fos intrebat de un reporter "Stii cine a fost Toma Caragiu?"
(Strada pe care a locuit ii poarta numele!) La care elevul raspunde: "un voievod!" ( L-a confundat cu Voda Caragea! ) :shock:
SIC TRANSIT GLORIA MUNDI !

[Floydman]

cred ca si-ar mai fi gasit loc in top "Tudor" (cred ca asa se cheama) si "Columna".

Am revazut Columna mai deunazi. Surpriza, nu numai ca am suportat filmul (se intampla rar la productiile cinematografice romanesti pre-revolutionare) dar m-a si impresionat. Ma asteptam la multe clisee patriotic-comuniste si totusi filmul mi s-a parut tensionat, logic, coerent in explicatiile sale despre acele vremuri tulburi, captivant. O poveste intunecata despre un trecut crancen, poveste care totusi "se tine" . Nimic patriotard.

Da, l-am revazut pentru Ilarion Ciobanu, fie-i tarana usoara!...dar asta m-a facut sa redescopar un film...

Deci cred ca si Columna avea loc in poll...

[mafalda]

Loc in topul asta cred ca ar fi avut si "FELIX SI OTILIA" de Iulian Mihu!
Un film- fresca sociala in inceputului de secol XX. Film de referinta pentru cinematografia romana.

[Pitbull]

Din päcate: nu, nu, nu...
"Columna" a fost genul äla de film care mä plictisea si nu stiam de ce - cä, de: eram tânc... Stiam cä trebuia sä-mi placä, si tot asteptam, si nu se întâmpla nimic... La fel am pätit si cu "Neamul Soimärestilor" (în care pe deasupra mai juca si mätusä-mea - asta de la Geneva!), si cu "B.D..."-urile, si cu "Cuibul Salamandrelor"... Abia la optispe ani, când deja mä pregäteam de admitere si începusem sä înteleg cinema, am väzut duda de "Bratele Afroditei" si am priceput: toate erau de Mircea Drägan - amorfe, lesinate, confuze...
"Tudor", în schimb, e un film într-adevär bunisor. Lucicä Bratu, care mi-a fost prof particoler în douä rânduri - la cineclub în '75-76, si pentru admitere, în '78-79 - era un foarte bun profesionist, cu fior artistic autentic; dar el era regisorul de tip clasic, ortodox, conservator, cuminte, descifra bine texte, construia personaje minunate, însä nu avea nici inventivitatea unui cineast novator, nici energia si dinamismul necesare unei fresce istorice cum se voia "Tudor" - si filmul capoteazä tocmai la acest subiect; ar fi fost mult mai bun dacä-si refuza veleitätile de superproductie, si rämânea doar un film-portret - gen în care Bratu excela.
"Felix si Otilia" e într-adevär cel mai bun film al lui Mihu Iulian, si un film bun în genere. Totusi, are burti, mai ales în partea a doua, iar creativitatea lui se rezumä doar la elemente disparate: scenografia (uluitoare! Vivi Popa a murit la cutremur, Dumezeu sä-l ierte, maicä-mea era prietenä cu el, am fost la parastas), imaginea (a lui Fischer.... care nu s-a mai Intorsureanu! ;) ), galeria de personaje... Ansamblul care le leagä nu se ridicä la înältimea excelentei, rämâne doar bunicel si atât.

[nume]

"Felix si Otilia" e într-adevär cel mai bun film al lui Mihu Iulian, si un film bun în genere.
O fi cel mai bun al lui Mihu da e sforaitor. Fata de carte un un cacat, in plus e cu Sergiu. Dublu Extaz ? :))))

[Pitbull]

Da, Sergiu în Pascalopol a fost o mare gafä. Tipologic era credibil (desi se schimbau radical datele personajului, conform descrierii din roman), da' cu actoria lui de trei lulele... Sorry.

[mafalda]

Gheorghe Dinica era monumental in rolul lui Stanica Ratiu!

[nume]

Tanase Scatiu, ca tot lipseste din poll.

[Disciple]

Sunt in dilema:ori Morometii ori Mihai Viteazul?
Doua filme foarte diferite,dar excelente din toate punctele de vedere.
Cred ca voi da cu banul :lol:

[nume]

Asa credem si noi, vezi sa pice pe Sergiu!

[mafalda]

Tanase Scatiu, ca tot lipseste din poll.

O, da! Din perioada buna a lui Pita!
Cu un Victor Rebengiuc exceptional!

[Olive]

Cel mai bun film de inainte de Revolutie e "Actorul si salbaticii" Parerea mea!

[nume]

Parerea mea!
CARE ESTE !

[Cinemania]

Morometii...insa recunosc ca sunt extrem de subiectiv la faza asta :D

e ecranizarea cartii mele preferate...Rebengiuc e actorul meu preferat de la noi...iar in Morometii seamana leit cu bunicu'...Tu-ti adineaurea...

[mafalda]

"Morometii" e de departe cel mai bun film al lui Stere Gulea.

[Pitbull]

De bunã seamã...
Dar ceea ce mã surprinde, totuºi, e plasarea "Pãdurii...", la o diferenþã de douã voturi, dupã alte trei filme. Adicã, de gustibus, okay, înþeleg - da' oºcât...! :?

[mafalda]

Hmmm... cum adica? "Reconstituirea" si "Morometii" e la egal cu "Moara cu noroc" si inaintea "Padurii spanzuratilor?
Nu e corect!

[nume]

"Morometii" e de departe cel mai bun film al lui Stere Gulea.
Si cam singurul notabil.

[mafalda]

"Morometii" mi-a placut si ca a fost facut pe pelicula alb/negru.
Daca ar fi fost facut pe pelicula color ar fi pierdut din farmecul frust!
Desi stiu ca e mult mai dificil ca filmezi pe pelicula alb/negru decat color (operatorii stiu de ce! ;) )

[civica65]

am votat Mihai Viteazul, filmul e o capodopera a cinematografiei

[mafalda]

am votat Mihai Viteazul, filmul e o capodopera a cinematografiei

Perioada de glorie a lui mos Nicolaescu!

[civica65]

Perioada de glorie a lui mos Nicolaescu!

Exact.

[Constant]

Nimeni nu mentioneaza nimic despre Concurs al lui Pita. Isi merita locul cu prisosinta in acest top.

[Pitbull]

E bun, da - dar as zice cä sub oricare dintre filmele pe care l-am selectionat, din cauza a douä päcate importante:
- demonstrativ
- incoerent.

[Floydman]

"Morometii" mi-a placut si ca a fost facut pe pelicula alb/negru.
Daca ar fi fost facut pe pelicula color ar fi pierdut din farmecul frust!
Desi stiu ca e mult mai dificil ca filmezi pe pelicula alb/negru decat color (operatorii stiu de ce! ;) )


vad ca ai o obsesie cu "deceemaigreusafilmezialbnegrudecatcolor" ;)


Morometii a fost ok. Din pacat rebengiuc nu este un tzaran credibil. Ma intelegeti. Oricat de mult s-a straduit sa isi mascheze patina intelectuala si stralucitoare n-a reusit. vorbea pe replici de marin preda, dar NU ca un tzaran de baragan. parerea mea. cred ca in locul lui as fi facut un studiu gen "De Niro"

m-as fi dus in silistea gumesti si as fi stat acolo la o familie de tarani, in gazda, ca sa ii observ cum vorbesc ei de felul lor. o luna doua... ;)

nu cred ca a facut asa

[Suspect de bizar]

Degeba s-ar fi dus,filmul îi din '88 ºi acþiunea romanului prin anii '40-'50 paremise.ªi Moromete nu era exemplul de þãran tipic românesc,era mult mai complex ºi mi se pare cã Rebengiuc a fãcut una din cele mai bune interpretãri din cinematografia românã.

[nume]

L-am revazut aseara pe b1, ce-mi place cand le da omor lu' Nila si lu' Paraschiv .... si pumnu' ala scurt in capatana lu' nevasta-sa, eu zic ca e destul de taran in secventele alea .... pacat ca n-o gasesc pe net.

[Floydman]

lu' Nila nu i-a dat, ca nu era capu' rautatilor si era si un pic retard, saracu'. la nevasta ia dat cam o palma, ca daca ii dadea un pumn o umplea de sange.

in carte parca tot lu' Paraschiv i-a dat, nu si lu' Nila. mi-au placut cardele cu Niculae ganditor, uitandu-se cum burghezii vin sa ii ia averea lu tasu' ca nu putea sa plateasca foncirea.

avea privirea aia insistenta sclipitor-revansarda gen "lasa ca ma fac eu mare" a se traduce "lasa ca ma fac eu activist de partid, si o sa va pun pielea pe batz la toti astia care va scaldati in bani de pe seama unora ca tata si ca mine, ca uite, nu pot sa fac scoala din cauza voastra."

si stiti ce s-a intamplat, asa a si fost ! :lol: si nu numai in cazul lui Niculae.

Spre rusinea neamului nostru, indraznesc sa afirm ca in Romania comunismul a prins la mase, spre deosebire de alte tari unde a fost mai mult impus de rusi decat imbratisat.

La noi, comunismul a fost sustinut de cei ca Niculae. Evident tot societatea romaneasca poarta vina, pentru ca a creeat, interbelic, conditiile instalarii comunismului, prin marile decalaje sociale si marile si "furii" acumulate de "low class people".

Mi-l inchipui si acum pe Niculae dandu-i la coaste la Sighet celui care venea sa ii ia "foncirea" lu tasu' , cam peste fro cincishpce ani. :shock:

[Proletar]

eu cred ca Rebengiuc are fix mutra de taran roman sau, daca vreti, de marlan roman.
de pilda, in Moromotii si in De ce trag clopotele, Mitica?
are o figura osoasa, lunguiata, un nas vartos, iar intreaga sa atitudine e de ins necioplit, din topor (ma refer aici strict la personajele din film).

[nume]

la nevasta ia dat cam o palma, ca daca ii dadea un :
E pumn, iti zic eu, si suna a pumn, am vazut secventa de 1000 de ori. Da, Nila s-a pitit intr-un colt. Hai ma Nila tu, ca esti mai cuminte ....

[Pitbull]

Probabil Floydman era sub influenta (puternicä, desigur) a rolurilor "fine" ale lui Rebe (Bologa, Doctorul Poenaru), si de-aia i s-a pärut cä vede si aici reminiscente din ele.
Sä nu uitäm bruta aia patibularä, de un grobianism scabros, de Iancu Pampon, din "De ce trag clopotele, Miticä?" (cel mai bun rol din tot filmul!), sau pe Caliban, din "Furtuna" lui Ciulei (1978 ).
Rebegiuc are o disponibilitate atât de mare, încât dacä-l pui sä joace fie un trandafir, fie un cäcat, o sä se simtä mirosul pânä-n stradä!

[Stalker2009]

Am votat pentru filmul „ Morometii ” (1988) - Regia : Stere Gulea . Un film autentic , jocul actorilor este degajat , imaginea alb negru semnata de Vivi Dragan Vasile , impreuna cu scenografia aduc pe ecran atmosfera romanului omonim .

[Judex]

Eu aici nu votez pana nu este inclus "Concurs". Genial!

[Chambord]

Reconstituirea abia pe locul 4 ?!?! :eek: ce caterinka. :sad:

[Pitbull]

Caterinca e 0 voturi pentru "Duminicä la ora 6" (mult mai bun decât "Reconstituirea"!).

[Judex]

Caterinca e 0 voturi pentru "Duminicä la ora 6" (mult mai bun decât "Reconstituirea"!).
Corect!

[Suspect de bizar]

Pitt,pe lista lungă cred că putea fi îndesat şi O scrisoare pierdută de Victor Iliu şi Sică Alexandrescu.

[Pitbull]

In nici un caz - din päcate... :(
Are virtuti cinematografice nule. Practic, este spectacolul de la National al lui Sicä Alexandrescu, mutat pe platou si filmat. Rolul lui Iliu a fost strict tehnico-administrativ - nu a "creat cinema" deloc; doar a filmat mizanscenele importate de pe scenä. Prin urmare, toate calitätile sunt de ordin eminamente teatral, iar valoarea peliculei e de naturä documentarä, istoricä si culturalä (a imortalizat niste mari creatii scenice), dar nu artistic-cinematograficä.

[Suspect de bizar]

Aşa mi s-a părut şi mie,parcă era Tatru TV,teatru bun da' nu cinema.Oricum puneam întrebarea numa' să aud argumentele tale privind filmu'.:D

[Pitbull]

E, sper c-au fost la hauteurul asteptärilor! ;)

[Suspect de bizar]

Fost-a.Întrebam pentru că mă uitam adineauri a căteva secvenţe din film şi prea mi se părea a teatru.

[Pitbull]

Deci, vezi...? Ai simtit just.

[Suspect de bizar]

Mi se pare mie sau multe filme din lista scurtă(dar şi cea lună) a filmelor pre-'89 sunt ecranizări şi cele post-'89 sunt după scenarii originale?

[Pitbull]

Cred cä motivul e urmätorul:
Inainte de 1989 exista o mare predilectie pentru ecranizäri, atât datoritä subiectelor retro sau istorice, mai "sigure" politic, cât si datoritä impresiei de a merge "la sigur", folosind subiecte deja scrise de altii, confirmate valoric (de unde, în parte, si prezenta lor pe "lista scurtä").
Dupä 1989, lucrurile au stat cam invers, dar nu neapärat din motive complementare. Pe de o parte, exsta tendinta fireascä de a aborda subiecte noi, contemporane, anticomuniste, etc., despre care încä nu se scriseserä romane sau alte opere literare. Pe de altä parte, multe opere mari din trecut erau deja ecranizate.

[Suspect de bizar]

Din 79 de votanţi până amu' topu' îi aşa:

1.„Pădurea spânzuraţilor” de Liviu Ciulei (16)
2.„Moromeţii” de Stere Gulea(14)
3-4 „La Moara cu noroc” de Victor Iliu(12)
„Reconstituirea” de Lucian Pintilie(12)
5.„Mihai Viteazul” de Sergiu Nicolaescu(11)
6.„Probă de microfon” de Mircea Daneliuc(7)
7.„Actorul şi sălbaticii” de Manole Marcus(4)
8.„Nunta de piatră” de Dan Piţa şi Mircea Veroiu(2)
9.„Meandre” de Mircea Săucan(1)
10.„Duminică la ora 6” de Lucian Pintilie(0)

[halebardul]

recunosc ca nu-s chiar on-topic, dar n-am stiut unde sa bag observatia asta:

in jurnalul lui Tatos, Tatos (ca despre el este vorba :) ) afirma ca in "industria" cinematografica a acelor ani SCRIITORII aveau o foarte mare putere. Si sunt cateva exemple, cu Dinu Sararu, care taia si spanzura si-l sprijina la un moment dat, cu Ion Baiesu, care iarasi avea nu's ce spate, nu mai vorbesc de D. R. Popescu, care era in putere pan' la gat.
Cine ce stie despre treaba asta?

[Suspect de bizar]

Cred cä motivul e urmätorul:
Inainte de 1989 exista o mare predilectie pentru ecranizäri, atât datoritä subiectelor retro sau istorice, mai "sigure" politic, cât si datoritä impresiei de a merge "la sigur", folosind subiecte deja scrise de altii, confirmate valoric (de unde, în parte, si prezenta lor pe "lista scurtä").
Dupä 1989, lucrurile au stat cam invers, dar nu neapärat din motive complementare. Pe de o parte, exsta tendinta fireascä de a aborda subiecte noi, contemporane, anticomuniste, etc., despre care încä nu se scriseserä romane sau alte opere literare. Pe de altä parte, multe opere mari din trecut erau deja ecranizate.
Aş mai adăuga că o ecranizare este de multe ori foarte costisitoare.

[corinka]

Nu neaparat. Si un film dupa un scenariu original poate costa mult mai mult decat unele ecranizari.

[Suspect de bizar]

Dar când scrii un scenariu nu-l scrii gândindu-te la o superproducţie,mai ales că majoritatea regizorilor îşi scriu singuri scenariile.

[illotempore2002]

nu a votat nimeni Duminica la ora 6?
se gaseste pe undeva filmul asta, ca tot incerc sa-l aflu?

mi l-a povestit cineva si ma atrage ingrozitor tema - intotdeauna voi fi fan al ileglistilor/dizidentilor politici, a cartilor si filmelor despre ei. so, unde pot gasi filmul?

[Pitbull]

Aici, Illo:
http://www.romaniainedit.us/showthread.php?tid=13474
...si muuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuulte altele!
(Zero voturi pentru "Duminicä la ora 6" e freakingu' meu pe acest topic. Adicä, pula mea - CEL MAI BUN FILM AL LUI PINTILIE...!!! Rotund, echilibrat, subtil... O bijuterie, ce mai! "Reconstituirea" e mult mai puternic, plus mai curajos politic - dar inegal si explicit...

[illotempore2002]

da, asa am auzit si eu, ca e grozav filmul.
mersi de link, ma bag !

[klein]

cum faceti sa dezipati fisierele? Imi cere o parola si cea care e pe site nu merge. nu prea le am cu informatica, asa ca va rog sa nu radeti de mine daca e simplu ca bonjour

[Pitbull]

E vorba de volumele de la romaniainedit?
Mie mi-au mers toate parolele, nu tin minte sä fi avut probleme. Totul e cä site-ul foloseste câteva parole, nu una singurä. Predominä parola www.romaniainedit.tk, dar uneori s-a folosit "bibescu", "parola", etc...
Uitä-te cu atentie CHIAR IN LOCUL de unde ai accesat volumele ca sä le downloadezi. Acolo e trecutä parola corectä.

Dacvä-i vorba de "Duminicä la ora 6", acolo scrie:
- parolele la arhivele mele sunt www.romaniainedit.tk sau www.romaniainedit.us
...si cum eu mi l-am luat, si tin minte cä l-am si verificat, e clar cä una din astea este.

[klein]

asa e. merci :)

[Pitbull]

We are here to serve.;;)

[paul_aramis]

eu unul aş vota, dar cum trebuie să aleg doar un film, e greu să fac diferenţiere între câteva din ele ...

[saskiul]

http://saskiul.blogspot.com/2008/07/my-top-10-film-ro-ante-1989.html

[Gospin]

Eu am votat "Morometii" , desi observ ca sunt cam in minoritate ... eu am vazut si "Padurea Spanzuratilor" si nu pot sa spun ca mi`a placut mai mult !

[gajasebi]

Morometii:)

[illotempore2002]

Mi se pare bizar ca Morometii a adunat mai multe voturi decat Reconstituirea sau alte cateva filme.....in orice caz, nu le-am vazut pe toate din lista, stiu, sunt o rusine dar promit sa ma reabilitez :)

In alte cuvinte, am vazut si io, in sfarsit Padurea spanzuratilor (da, stiu, urmeaza sudalmi scrise sau in gand din partea voastra ca abia acum) si m-a impresionat, nu la fel de tare ca Reconstituirea totusi.

Incredibila imaginea lui Ovidiu Gologan, si compozitia cadrelor, atat de plastice, apasatoare, tensionate m-a captat total....campul acela de la marginea satului, vast, fara speranta, gol si vantul sinistru care legana streangul....

Incredibila Lumina / Farul si modul in care "albea" imaginea cand aparea, de un simbolism si o putrere de expresie rare in toata cinemtografia, nu doar in cea romaneasca.....cred ca toata esenta filmului, la nivel de spiritualitate, moralitate, destin, tragedie, tensiune, sunt concentrate in lumina cu pricina....

Am mai remarcat in mod placut inceputul filmului cu trupele deplasandu-se spre un loc anume si modul in care imaginea cu soldatii devine blurata, incetosata, transformandu-i pe acestia in niste stafii fara contururi, o masa fantomatica (urmand sa devina asta). Mi-au placut stop-cadrele cu chipul lui Bologa si a mai fost unul in final, la fel de puternic.

[illotempore2002]

Totusi, am sesizat o secventa relativ incoerenta dpdv scenariu, poate ma lamuriti: Apostol si cu Ilona fug pe camp atunci cand taranii, plecati sa are pamantul (care se afla pe linia de front) sunt atacati....si in timp ce se arunca cu foc si au loc explozii pe camp, cu taranii chiar acolo, cei doi isi fac declaratii de dragoste.......adica ok, ta-su Ilonei e intre obuze si gloante iar ea ii marturiseste lui Apostol ca il iubeste dintotdeauna???? :-O Sau nu am inteles eu bine?

[Judex]

Si aia e o metafora.

[illotempore2002]

Atunci explic-o: deci tatal aleia moare iar ea, in acest timp, ii face declaratzii de amor lui Bologa. Vreau sa inteleg aceasta "metafora". Faptul ca oricum, sa zicem ca e o metafora, nu inseamna ca ii scuza lipsa de logica. Metaforele sunt si ele structuri foarte coerente.

[Judex]

Bologa era soldat contra Romaniei. Ilona reprezenta dusmanul. Toti mor in jur, ei se iubesc in pula mea!

[Pitbull]

Pun pariu pe un milion de euros cä spatiul iubirii lor postulat de tine nu exista pe vremea aia.

[illotempore2002]

Argumentul acelei metafore nu sta in picioare. Si daca erau dusmani si se iubeau, ce e cu asta?
Tatal aleia ardea acolo in flacari, remember ca ei fugisera spre camp tocmai ca sa-l salveze.....hai mai ce naiba.....

[Pitbull]

Si-n plus, nu erau deloc "dusmani".
Erau un român si o unguroaicä din imperiul austro-ungar. Oficial, erau compatrioti; etnic si national, erau diferiti, dar nu neapärat dusmani. Bologa nu e un rebel, un disident, un antimaghiar - dimpotrivä, initial el se înroleazä din fidelitate si simt al datoriei în armata austro-ungarä; abia apoi i se trezeste constiinta nationalä, si nu ca revoltä contra ungurilor, ci ca solidaritate cu conationalii lui români de dincolo de linia frontului.

[illotempore2002]

Lasa, logica nu a fost niciodata punctul forte a lui Judex :D

(J, nu ma injura acuma, stii ca am dreptate)

[Judex]

Ete pula, eu sa injur niste specimene ca voi cand am gagica unguroaica??? :))

[Pitbull]

Dacä era lipoveancä, ne-ai fi înjurat?
Sau sârboaicä, bulgäroaicä - ceva...?
Uite, fosta mea nevastä era jumate ucraineancä - si n-am înjurat nici un specimen pe chestia asta.

[illotempore2002]

Adica Pitbull te intreaba, draga Judex, care e logica ta cand spui ca nu ai injura niste specimene ca noi

=))

Doar ca Logica nu e. De-aia ne miram cu totii.

[Judex]

Nu e ma la mine Logica, daca logica inseamna tu.

[illotempore2002]

Ete pula, eu sa injur niste specimene ca voi cand am gagica unguroaica??? :))


Si btw, ce inseamna specimene ca noi?

[Pitbull]

Adicä un giräfel si-un cätel.

[illotempore2002]

Nu, eu cred ca a vrut sa ne jigneasca. Niste specimene ca voi spui ca sa jignesti pe cineva. Lucru care i se potriveste acestui speicmen numit Judex :D

[Judex]

Mihaela Tatu a spus ca catelul a devenit stapanul ei... Se intampla. :D

[Pitbull]

Mihaela Tatu a spus ca catelul a devenit stapanul ei... Se intampla. :D
Mihai Viteazul a väzut cä cäläul tremura.
Când am ajuns la etaj, am väzut cä catul era zugrävit.

[Judex]

Ca catul care?

[marmatia]

este de gasit filmul MEANDRE (R:M.Saucan) pe net?

[paul_aramis]

este ...

[marmatia]

un link, o parola, o pila?

[illotempore2002]

Paul,ne transferezi si noua Menadrele tale, si eu vreau sa-l vaz. Te rugaaaaammmmm :)

[paul_aramis]

da, dar durează ceva. le aveţi mâine dimineaţă.

[Mateii]

Unde pot gasi si eu filmul lui Dan Pita, "Concurs"? Multumesc anticipat!

[Pitbull]

Aici:
http://romania-inedit.3xforum.ro/post/128401/1/Catalog_-_Filme_Romanesti_produse/

[Deleted]

unui tip cam "sters": Reconstituirea

as fi votat si "Pas in doi" daca ar fi fost in poll - inclusiv pentru muzica lui A. Enescu si extraordinara alegere a "Creatiunii" lui Haydn

ambele, din cauza ca-s chestii traite

[nume]

Poll-uri d-astea s-au tot facut. La mine tot ce inseamna Pintilie (za best),Croaziera, Porto Franco al lui Paul Calinescu, Adela; Rascoala; Stefan Luchian; Codin; Inghititorul de sabii; Secventele lui Tatos (Noaptea Americana romaneasca); si la Capat de linie al lui Dinu Tanase; Cuibul de viespi; Cel mai iubit dintre pamanteni. Cam astea imi vin in cap care nu sunt in top si nici nu le-am amintit p-aici. Ordinea e intamplatoare.

[Mikala]

Padurea Spanzuratilor , romanul si filmul meu preferat.

[keepwalking]

revazut acum cu mare placere Secventele lui Tatos.
excelent!

[nume]

revazut acum cu mare placere Secventele lui Tatos.
excelent!
Intr-adevar, subestimat si foarte rar difuzat. Este singurul film in care imi place de Diaconu, iar povestea de la carciuma are un mare sambure de adevar.

[portofel]

Ce pot sa spun e ca mie personal mi-au placut foarte mult filmele romanesti din anii '80-'90'.

[Pitbull]

Welcome to Cinemagia, Portofel! :)
Felicitäri pentru deschiderea primului täu topic, desi, din päcate, e cam soväielnic... Care ar fi subiectul lui de discutie? Ce ti-a pläcut tie, din cinematografia româneascä...? E cam restrâns, pentru a prezenta interes la nivel general - mai ales cä faci o referire atât de vagä: "filmele românesti din anii '80-90". Dar nu-i nimic - cu sigurantä, încä nu te-ai familiarizat cu obiceiurile casei. Iti las aici topicul un timp, pânä-mi citesti mesajul, apoi ti-l voi uni cu unul mult mai potrivit: "Cel mai bun film românesc dinainte de 1989", unde vei putea intra în detalii.
Baftä!

[portofel]

Va multumesc pentru intelegere.Intr-adevar e o incercare oarecum nereusita de a spune ceva,dar sper ca pe viitor sa deschid o discutie mai elaborata in legatura cu orice subiect imi propun.

[rvn]

Am votat Morometii din toata inima!!Trei genii artistice au contribuit la realizarea acestei capodopere a cinematografiei romanesti:Marin Preda,Stere Gulea si Victor Rebengiuc!Cei trei merita fiecare in parte toata stima si consideratia:scriitorul pentru romanul sau binecunoscut si apreciat,regizorul pentru modul cum a reusit sa redea pe ecran atmosfera,timpul si locul unde se petrece actiunea din carte si mai ales actorul care a reusit sa ne incante printr-o interpretare de exceptie a mucalitului,inteleptului,sfatosului Ilie Moromete...

[portofel]

ION blestemul pamantului,blestemul iubirii
Morometii
Padureanca
Padurea spanzuratilor
Harap-Alb.....si lista e lunga!In general toate filmele istorice,dar si cele de comedie.

[shooter]

morometii este indiscutabil apogeul cinematografiei romanesti.va fi foarte greu de depasit de un alt film

[capodecina]

Categoric... Mihai Viteazul:D

[psihologu]

Votul meu s-a indreptat spre Padurea spanzuratilor pentru ca era cel mai rasarit....daca se bagau mai multe aveam mai multe obtiuni....filmul meu romanesc preferat inainte de revolotie a fost si va ramane << Cuibul de viespi ''

[Ipu]

Cu riscul de a fi și eu considerat auto-referențial,
http://www.cinemagia.ro/forum/showthread.php?p=1508707#4

[Pitbull]

Welcome to CineMagia, Psihologule.
Mä bucurä optiunea ta ("Cuibul de viespi" mi-e extrem de drag, rämâne filmul la care am lucrat cu cea mai mare pasiune, si de care mä leagä amintiri cu totul speciale), dar nu pot fi de acord cu ea. Din päcate, e foarte slab - jalnic de departe sub ceea ce-ar fi putut sä fie, dacä Pivniceru si gasca lui din Buftea nu-i dädeau lui nea Horicä (Dumnezeu sä-l ierte - un om extraordinar, si un mare regisor de teatru, dar vizibil descoperit la coeziunea unei viziuni cinematografice profesioniste) cea mai cosmarescä echipä de productie (plus alte compartimente). Furau de stingeau, si sabotau filmarea cât puteau... Adeväratä bätaie de joc - si se VEDE, în rezultatul final: o încropealä heteroclitä, în care bijuteriile interpretative ale acelei fabuloase galerii de mari actori strälucesc numai prin ceea ce si-au adus de-acasä (talentul lor nativ, si constructia din teatru a rolurilor - elemente de sine stätätoare, deloc specifice filmului în sine).

[RomaniaMare]

Moromeții

[guess87]

deci mie personal Mihai Viteazul a fost chiar ok:):):D

[Animalutz10]

Dar de ce in lisa aceea nu e si "Nea Marin Miliardar"??:( :( :(

[Pitbull]

Fiindcä programul forumului permite numai zece optiuni de poll, iar "Nea Märin Miliardar" s-ar situa pe undeva pe la pozitia trei sute si ceva...

E de mirare, totusi, cä "Pädurea spânzuratilor" e devansat cu trei voturi de "Morometii".
L-am reväzut recent, la curs, cu elevii - si de fiecare datä, mä minunez, descoperindu-i noi si noi calitäti.

[keepwalking]

am votat "Proba de microfon".
din nou, pe gustul meu:)
mi-ar fi placut sa fie nominalizat si "Secvente"...

asa ma gandeam si eu...

[marius93]

Cel mai bun film românesc dinainte de 1989 mi se pare Nea Marin miliardar (1979) :)

[racul]

Unde sunt filmele de altadata ? Unde sunt regizorii aceia de aur ? Peste cateva zile Maestru Ciulei ,mai precis pe sapte Iulie mai adauga un trandafir in buchetul vietii ! La Multi Ani ,anticipat MAESTRE ! Viata lunga !

[Pitbull]

Filmele sunt în Arhivä - sau pe net, pentru cine stie sä le gäseascä.
(Nu dau instructiuni, ca sä nu fiu acuzat de sustinerea "pirateriei".)

Regisorul de aur de-atunci s-a retras demn, în plinä glorie, si a continuat sä facä teatru.
Cei de-acum, poate nu tocmai de aur, dar în orice caz foarte valorosi, îi duc mai departe mostenirea. :)
(Vezi topicul cu cel mai bun film românesc dintre 1989 si 2008.)
http://www.cinemagia.ro/forum/showthread.php?t=92580

[cattalin81]

De ce nu apar in lista, filmele din seria B.D., Nea Marin miliardar sau Monstrul?

[Pitbull]

Fiindcä programul forumului permite doar 10 optiuni, nu sute si sute.

[ricutza]

Am vazut ieri Faleze de Nisip...E destul de amuzant ca uitandu-ma la el imi era atat de evident de unde a izvorat nevoia asta de realism a Noului Val Romanesc.... mai toate personajele mi s-au parut mai degraba ideologii decat persoane reale. Situatia in sine cred ca ar fi putut foarte bine sa se intample in relaitate, dar modul in care reactionau toate perosnajele era atat de fals (pana la un punct), atat de idealist ca ma gandeam mereu ca "oamenii astia nu sunt adevarati". Iar la filmele de acum, fix faptul ca sunt prea realiste ma enerveaza...
Ma intreb, om fi avut si noi filme normale, mediocre, in categoria de mijoc dintre cele doua atitudini?

Revenind insa la Faleze de nisip. Totul mi s-a parut ok pana cand doctorul s-a reintors acasa...Chestia aia cu balerinele si dansurile m-au depasit complet. Si mi-ar fi placut ca dubiul lui din final sa fie construit mai mult. Ca sub forma, atitudinea finala mi se pare ca e ca un moft de printesa care vrea neaparat sa fie prietena cu toata lumea, chiar daca anumitor oameni le-a distrus viata.

[Ipu]

Păi după de au văzut Falezele și au ascultat comentariile unor critici competenți (www.youtube.com/watch?v=n0WfNDl01NA&hd=1), minimaliștii au înțeles că ave(a)m nevoie de o cinematografie care să prezinte esența, să prezinte modelul...

[Angel2010]

Dan Pita este un regizor MARE de la care multi multipremiati din "noul val" au multe de invatat...

[fresie]

„Moromeții” - ecranizare a unei capodopere a literaturii romane, beneficiind de o distributie de exceptie.

[Pashpix]

„Moromeţii” - ecranizare a unei capodopere a literaturii romane, beneficiind de o distributie de exceptie.

Interviu/ Victor Rebengiuc: „Facem Moromeţii II“


Victor Rebengiuc a vorbit despre filmele „Moromeţii“ şi „Medalia de onoare“, prezentate la Vaslui. Actorul, împreună cu regizorul Stere Gulea, s-au întâlnit cu publicul vasluian la proiecţiile celor două pelicule, una considerată un reper pentru cinematografia românească, iar o alta nouă.

Adevărul de Seară: Sunteţi prezent la Vaslui nu doar în persoană, ci şi cu două filme. „Moromeţii" şi „Medalia de onoare". Cărui fapt se datorează, totuşi, vizita dumneavoastră în provincie?

Victor Rebengiuc: Eu ştiu că „Moromeţii" are un succes remarcabil. Este apreciat şi, ori de câte ori se dă la televizor, lumea îl urmăreşte. „Medalia de Onoare" este proaspăt lansat în România şi se bucură de mare succes la cei care intră în sala de cinematograf. Am fost invitat şi am venit cu mare plăcere. Sunt două filme cu care mă mândresc şi, totodată, este o experienţă nouă.

Între dumneavoastră-actorul şi personajul Ion I. Ion s-a creat o relaţie specială, de empatie?

Aşa fac eu de obicei. Empatizez cu personajele mele pentru că altminteri nu le-aş putea juca.

Fiul lui Ion I. Ion este plecat în Canada. Fiul dumneavoastră a fost şi el plecat în străinătate. V-a ajutat acest lucru în interpretarea rolului?

Nu mi-am dat seama de chestia asta. Nu e neapărat necesar să şi trăieşti anumite experiențe pentru a le putea repeta în interpretarea unui rol. Am jucat regi şi n-am fost niciodată rege. Am jucat morţi şi n-am fost niciodată mort. Acest lucru ţine de meseria noastră. Fapul că fiul meu a fost plecat, asta este. Am ţinut mereu legătura însă nu am avut relaţia pe care o are Ion I. Ion cu fiul său din film. Eu am avut o relaţie normală cu fiul meu.

Credeţi că prezenţa lui Ion Iliescu în film a stârnit mai multe reacţii decât ar fi meritat?

Cred că a fost o greşeală invitarea lui Ion Iliescu în acest film şi afişul care s-a făcut. Toată chestia asta deturnează filmul spre politic. Nu are nicio legătură cu politicul. Ion Iliescu face ce ştie să facă. Dă mâna cu nişte oameni pe care i-a medaliat. Şi cu asta gata. Nu face nimic altceva decât ce făcea când era preşedinte.

Ar putea Ion Iliescu să joace alt rol decât al lui?

Nu e actor, nu joacă un rol, nu-l văd interpretând vreodată un rol şi nici nu cred că dânsul are această pretenție. A fost destul de drăguţ să accepte invitaţia regizorului, să intre în film şi să facă oficiul de preşdinte al unei ţări.

Are „Medalia de onoare" elemente care îi garantează rezistenţa în timp?

Să dea Dumnezeu să reziste. Eu sper asta. Este o poveste de viaţă care se poate întâmpla oricui.

Filmul „Moromeţii" a rezistat...

Înseamnă că acest film este bine făcut, bine jucat, că este o poveste adevărată, care convinge, în care publicul se regăseşte. Se putea face un film foarte prost din „Moromeţii". Norocul nostru este că am făcut unul foarte bun, că am fost respectuoşi cu cartea, cu autorul ei, Marin Preda. N-am vrut să-l corectăm noi şi să-l îmbunătăţim.

Domnul Stere Gulea spunea că s-ar putea face o continuare pentru „Moromeţii". Ce părere aveţi?

Este un gând care ne-a venit acum, în maşină, venind la Vaslui împreună. Stere spunea că ce-ar fi dacă am încerca să facem o continuare. Părerea mea e că ar fi bine. Chiar cu riscul să nu se repete succesul primei serii ar merita să facem această încercare.

Îl mai puteţi interpreta acum pe Ilie Moromete?

Acel personaj şi el a evoluat, a trecut o vreme. Distanţa de timp în cele două volme este de aproape 20 de ani. În al doilea volum s-au schimbat atâtea lucruri, s-a schimabt istoria, orânduirea, iar lucrurile acestea trebuie să se vadă pe personaj, pe chipul lui.

A trecut mai bine de jumătate de secol de când aţi primit primul rol într-o piesă de teatru sau într-un film. Nu aţi simţit niciodată că aţi obosit?

Niciodată nu am obosit făcând teatru. Am obosit urcând pe munte, am obosit mergând pe jos, dar jucând teatru nu obosesc niciodată. Pot juca întruna.

Cinematografia romaneasca are nevoie de susţinere?

Cinematografia românească este pe drumul cel bun şi are nevoie de susţinere si promovare, tocmai din acest motiv. Avem de-a face cu o generaţie de tineri regizori care se afirmă din ce în ce mai mult şi care trebuie sprijiniţi.

Credeţi că actorii sunt victime ale vremurilor?

Da, ca toată lumea. Suntem şi noi în aceeaşi oală cu toţi concetăţenii noştri. Suntem priviţi cu acelaşi dispreţ cu care sunt priviţi şi ceilalţi, ne bucurăm de aceeaşi lipsă de atenţie şi de acest orgoliu nejustificat al guvernanţilor şi al parlamentarilor noştri. Aş vrea să mi se dea peste noapte secretul acelora care devin parlamentari. În patru ani ieşi milionar. Vreau şi eu secretul, şi mie îmi place să fiu milionar.

V-a demotivat atitudinea publicului din ce in ce mai absent decat salile de cinema?

Lumea vine la teatru, însă nu vine la film. Pentru mine acest lucru este de neînţeles. Nu este normal ca lumea să nu vină la cinematograf, să stea numai în faţa calculatorului sau a televizorului să vadă un film, pentru că nu este acelaşi lucru.

Vasluiul nu are teatru, iar cinematografele de stat zac în paragină. Ce se poate face pentru a remedia situaţia?

Sunt uimit că nu mai sunt cinematografe acolo unde ele existau. Iar soluţiile nu sunt la mine, ci la cei care ne conduc, la administraţiile locale. Primarii ar trebui să se preocupe să facă un cinematograf, să încerce să aducă lumea la teatru.

Nu avem teatru, cinema, dar îl avem pe Corneliu Porumboiu.

Aveţi un mare lucru, un cetăţean al Vasluiului care vă face cinste. Este un om pe care îl iubesc foarte tare, ale cărui filme le-am aplaudat. O dorinţă secretă a mea este că aş vrea joc într-un film regizat de Corneliu Porumboiu. Mi-ar face mare plăcere.

Aţi vorbit cu el despre acest lucru?

Nu pot să-i propun asta sau să-i cer un rol, dar poate citeşte interviul. Însă, dacă simte nevoia vreodată ca în scenariile pe care vrea să le facă să aibă vreun personaj pe care să îl interpretez, cu siguranţă că poate să-mi spună. Ne cunoaştem foarte bine. Suntem amici şi nu ar fi o problemă.

Care este cel mai mare actor român în viaţă?

Radu Beligan, pe care la începuturile carierei chiar încercam să-l imit. Domnul Beligan este un mare actor, care de curând a împlinit 92 de ani. Îi urez cu această ocazie «La mulţi ani!». A încântat zeci de generaţii de spectatori. Îi urez viaţă lungă şi putere de muncă.

[nascut_pentru_iubire]

imi plac seriile cu BD si cele cu Pruncul Petrolul si ardelenii. Iar din lista de 10 filme prezente prefer Morometii . Zici ca Rebengiuc e luat de la tara si nu ca e baiat de asfalt !

[Loredana-]

"Pãdurea spânzuraþilor", Liviu Ciulei

[psihologu]

Cuibul de viespi 1986 regizor Horea Popescu

[psihologu]

Cuibul ce viespi

[ShinyKiteMountains]

In secolul XX care nu a fost sa fie unul al luminilor ... filmul social s-a detasat ca cel mai bun film ("pills") in perioada de intemeiere a propagandei si a interventiei politicii in educatie, in ceea ce urma sa fie semnificativ pentru educatia celor mai recenti cititori de presa ... adica masele ... (deci nu maselele mele, ci masele)

Masele citesc pe unde sa o ia la dreapta ori la stanga ori inainte.

Cha-pills Chapels Chaplin ... sau ce plans

Departe de succesul filmului social, istoria filmului romanesc incepe in umbra marilor inaintasi ai tarii, ai filmului, ai cititorilor si deslusitorilor de greaca, slavona si latina.

In acest con de umbra si cu un film alb negru, aidoma ziarelor pe care le raspandeste Casa Scanteii (Izvestia) avand personaje cu profil neclar, incetosat, cu un psihic framantat peste masura, calauzite intre Spitale si dispensarul satesc, intre birourile ministrilor si taxiuri de ocazie aflate la capatul drumului, asadar, calauzite intre rolurile lor nefericite si morala adanc intiparita in urechile noastre mult dupa terminarea filmului de cate o voce inalta "cam cat un dangat" ... fara vreo epopee insa ... sfarsesc in a face din sufletul si asa necajit al omului (consumator de film) o scoala a filmului romanesc

... o scoala a filmului - atentie - de actualitate politica (ca fara politica nu incepe si nu se termina nimic (ar fi spus politrucii) ... a unei Romanii care nu sepoate ridica la inaltimea inaintasilor in ale artei pentru ca ... in comunism (accepta si artisti insisi) nu se poate face arta. Dar nici in capitalism nu se poate asa ca ... scuza serveste cel mai bine tot politicienilor vremii, si ii aserveste pe toti care ar crede ca vor face scoala de film in Romania.

deci daca filmul istoric nu se cade sa iasa in frunte pentru ca aduce izbitor cu politica
daca filmul social relevant (de "success") pentru o generatie de incepatori in ale filmului nu s-a turnat in Romania ci mult mai devreme si la polul politic opus
daca veselia lui Birlic nu reflecta deloc necazul romanului
daca toate interpretarile scenariilor inspirate din realitatea sociala, din viata intima a omului se finalizeasa intr-un ecou al vreunei voci calauzitoare sau in ecoul unei indelung gustate morale sarat-amare a filmului
atunci a ramas drama de familie cu ... un surprinzator "happy end" si in categoria asta subscriu multe productii romanesti, dar acestea nu vor satisface orgoliul de mare dramaturg si regizor or scenarist al nici unuia dintre ei daca vine vorba sa fie asezati intr-un top

pe de alta parte acest gen de film desi foarte gustat de majoritatea populatiei peste 17-18 ani traite in umbra si intunericul timpului acela nu este inteles si nu poate sa transmita invataturi nici unuia dintre copii ori adolescenti, ceea ce defineste de obicei un film de top al tuturor timpurilor.

in disperare de cauza (si cauzele cunoscandu-le preabine) as zice ca cel mai bine realizat film romanesc al tuturor timpurilor este un film pentru copii si pentru parintii acestora cu spirit la fel de tanar .... un film mai indragit in special acelor spirite care se numarau mai usor in randul aristocratiei, decat in acela al proletariatului

n-am sa numesc filmul pentru ca imi pare ca traim PENIBIL si asa destul de mult, fara a-l mai numi

recunoasteti simbolul victoriei alialtilor? ori al multora care viseaza la o victorie? "V"...

[sabinalin]

Mi-e foarte greu sa aleg. As opta totusi pentru "Padurea spanzuratilor" de Liviu Ciulei,cel mai performant film romanesc la Cannes inainte de 432. Un film rar,pacat ca domnul Ciulei a filmat atat de putin...

[Pashpix]

"Liceenii" - cel mai frumos film de dragoste românesc

"Liceenii", regizat de Nicolae Corjos, prima parte a unei serii de lungmetraje de succes, este cel mai frumos film de dragoste românesc, potrivit rezultatelor unui chestionar online postat pe www.mediafax.ro. Filmul "Liceenii" a fost ales de 36,19% dintre cei aproximativ 970 de votanţi de pe site, fiind urmat, la mică distanţă, de "Declaraţie de dragoste", semnat tot de Nicolae Corjos, care a obţinut 36,08% din voturi.

"Liceenii" (1987) este povestea de dragoste a doi "boboci" care se îndrăgostesc. Mihai (Ştefan Bănică) este un provincial ajuns la un liceu din Bucureşti, unde pasiunea sa pentru filosofie şi matematică va fi eclipsată de iubire, iar Dana (Oana Sârbu) este o împătimită a campionatelor de şah. Iubirea celor doi este presărată cu certuri, surprize inocente şi probe de prietenie. Pe lângă cei doi îndrăgostiţi se mai remarcă simpaticul Ionică (Mihai Constantin), prietenul lui Mihai, dar şi dura profesoară de matematică Isoscel (Tamara Buciuceanu) şi dirigintele Socrate (Ion Caramitru). Un film despre iubire şi viaţa de liceu care a umplut cinematografele, "Declaraţie de dragoste" (1985) poate fi considerat unul dintre primele "love story-uri" româneşti. Cuplul îndrăgostiţilor este format din Adrian Păduraru şi Teodora Mareş, iar Ion Caramitru şi Tamara Buciuceanu fac două roluri de neuitat în ipostaza faimoşilor profesori Socrate, respectiv Isoscel. Utilizatorii site-ului MEDIAFAX au fost invitaţi să voteze cel mai frumos film de dragoste românesc, putând opta, pe lângă cele două filme care în final au ajuns pe primele poziţii ale clasamentului, pentru "Buletin de Bucureşti", de Virgil Calotescu, şi mai recentele "California Dreamin' (nesfârşit)", de Cristian Nemescu, sau "Marţi, după Crăciun", de Radu Muntean. Pe locul al treilea s-a clasat filmul "Buletin de Bucureşti", cu 18,45% din voturi.

[alex_dj20]

cum pot sa vad un film dac l-am bifat ?:-?

[Lieutenant]

http://www.imdb.com/title/tt0172708/ ...
pentru cei care l-au urmarit, ce parere aveti?

mi-ar place sa aflu soundtrack-ul , mai ales la piesa de la min 3 in aceasta secventa : http://www.youtube.com/watch?v=WaT0ejS2HT0

[anaelena]

nu l-am vazut decat ca imagini secvente in scoala, stiu ca e un film romanesc dublat in rusa, coloana sonora Isidor Burdin si Eugen Doga:)

[anaelena]

Morometii

[paul_aramis]

nu l-am vazut decat ca imagini secvente in scoala, stiu ca e un film romanesc dublat in rusa, coloana sonora Isidor Burdin si Eugen Doga:)

e un film moldovenesc/rusesc dublat în română. dincolo de asta orice comentariu e inutil (pentru acest topic)

[anaelena]

e cum zici tu

[Lieutenant]

Este un film ROMANESC (se vorbeste romana , nu altceva , aviz idiotilor care cred ca limba moldoveneasca e altceva decat un dialect roman), dublat in rusa, date fiind timpurile in care a fost realizat. Filmul mi se pare excelent, iar Emil Loteanu un tip genial. Din acest motiv l-am postat aici, dar vad ca rationamentul unora s-a blocat la "moldovenesc" si basta...

[paul_aramis]

sigur-sigur,e vorbit în româneşte şi l-au dublat în rusă. că doar s-a turnat ca să fie difuzat în România... iar actorii ruşi au învăţat româneşte special pentru asta. că doar actorii moldoveni nu vorbeau ruseşte

[anaelena]

eram pe aici si am vazut ca ai intrebat de reconstituirea de ce ar fi numit cel mai bun film, o capodopera samd. drept sa spun nici mie nu mi-a trezit vreo emotie prea puternica, nu il consider un film de referinta cu toate ca asa este considerat dar depinde acum cati ani ai, daca ai trait in timpul perioadei comuniste sau nu!
el are o semnificatie pentru perioada aceea si pentru ce se intampla atunci, acum nu stiu cat mai poate fi privit cu interes sau macar cu oarecare intelegere...dar este un film bine facut unde se vede puterea conducerii si a militiei:)

[Gestapo]

Actorul si Salbaticii ... Toma a fost GENIAL!!!

[cosmin742000]

Greu de decis intre Morometii , Padurea spanzuratilor ,si Reconstituirea . As adauga si Ultima Noapte de dragoste , prima noapte de razboi.

[Malombra]

am văzut ”La capătul liniei” și cred că e fenomenal, incredibil. pentru mine e unul dintre cele mai cele mai
mi-au plăcut și Sfârșitul nopții al lui Veroiu, și cei ”100 de lei” ai lui Săucan.
Nu cred ca Moara e piesă de muzeu, dimpotrivă.
Iubesc Duhul Aurului al lui pița și veroiu. la fel și Nunta de piatră.
[offtopic - aș fi vrut ca Aurora să aibă altă miză, cut tot cu personajul lui central, atââââât de antipatic, că mă întreb de ce regizorii pot face su succes cele mai antipatice caractere, așa cum a făcut și welles în touch of evil. pentru mine, știu că veți arunca cu cioturi, însă, repet, pentru mine Shekarchi al lui Pitts e ceea ce Puiu nu a reușit să facă cu Aurora.]
îmi mai plac Pădurea spânzuraților, Ilustrate cu flori de câmp, Thalassa Thalassa, Probă de microfon, Filip cel bun, așa ciopârțit cum am înțeles că e.
plus pintilie, dar asta se înțelege de la sine. după-amiaza te îngheață, niki aproape la fel.
ar mai fi și altele, poate și Tatos cu Mere roșii și Secvențe.
ce ziceți de Numele meu este... al lui Dorin Moldoveanu?
sau de Nu te supăra, dar.. , al Adinei Pintilie, dacă nu cumva am nevoie de lecitină.
ar mai fi și videogramele unei revoluții, de farocki și ujică. și filmul lui ujică cu autobiografia lui ceaușescu. altele de la ujică nu am văzut, dar aș vrea foarte mult să le văd.

bine, m-am întins și la filme de după opșnouă, pardon, am văzut doar "top".

[Malombra]

și S-a furat o bombă de Popescu-Gopo - superr!, l-am încărcat și pe yt dacă e cineva interesat.

[dan-matica]

Mihai
Sunt mai multe filme bune de diferite categorii, adr pe ansamblu
Asta e!

[rashaeg]

'reconstituirea' fara nicio ezitare!
'la moara cu noroc' e piesa d muzeu, 'padurea...' ramine misto, da prea lung, iar prezenta in short list a 'actorului & salbaticii' in dauna 'secventelor' mi s pare o gafa d proportii... :x

ar fi interesant d comparat cu lista filmelor alese d richard pena (directoru ny fest) pt retrospectiva d la ny d peste 10 zile ;)
el a mai pus 'o lacrima d fata', 'lumina palida a durerii' & 'intoarcerea lu voda lapusneanu'...
Sunt de acord cu tine:)

[kakapo]

Din pacate, lista cuprinde prea putine filme in care sa fi jucat "titanii" cinematografiei romanesti: Grigore Vasiliu Birlic (Titanic vals 1964), Toma Caragiu (Operatiunea Monstrul 1976), Alexandru Giugaru (Telegrame 1959), Amza Pellea (Nea Marin miliardar 1979), Puiu Calinescu (seria B.D. 1970-1971).

[saiaj]

Evident, este un poll subiectiv n-ai cum sa-l faci altfel decat daca faci un poll dupa vanzari de bilete sa zicem, dar nici ala nu ar fi relevant.

Am ales "Actorul si salbaticii" pentru rolul genial al lui Toma Caramitru, dar nu sunt convins ca e cel mai bun film romanesc de dinainte de 89, sau ma rog, nu cred ca este filmul care imi place mie cel mai mult. Eu mai vad pe lista si un Burebista cu un Amza Pellea absolut genial si de asemenea Vlad Tepes (facut in 89 cred), foarte tare. Evident mai sunt multe altele foarte bune, astea doua imi vin in minte pe moment.

[valeriu_z]

Pentru mine, "Actorul si salbaticii" si pe locul 2 "Proba de microfon"

[into_the_labyrinth]

Nu sunt chiar specialist în filme româneşti, dar cu siguranţă în listă putea figura şi Glissando, în regia lui Mircea Daneliuc. Criptic, intens, tulburător, beneficiind şi de o interpretare de excepţie a regretatului Ştefan Iordache.

[1MicuCelUmilSiViril]

Din acest corset de 10 am ales Actorul, lasand la o parte salbaticii! :)
Dar daca ma intrebati pe mine, eu vreau sa mentionez macar cateva grame de Tele (pentru cei initiati este vorba de filmul Telegrame) :) , un film cu momente de neegalat.

[victor_homescu]

Reconstituirea, ecranizare a nuvelei prozatorului şi scenaristului Horia Pătraşcu, capodopera regizorului Lucian Pintilie este unul dintre cele mai bune filme româneşti ale tuturor timpurilor (după un sondaj realizat printre criticii români de film în 2008, chiar cel mai bun).
Filmul a rulat, în 1970, câteva săptămâni bune în București, dar la un cinematograf de cartier, iar în restul țării câteva zile în fiecare cinematograf unde a fost programat, fiind înlocuit insa înainte de termen,fiind practic nedifuzat până în 1990 de autoritati,
Flmul a avut două „versiuni”, chiar dacă identice ca formă. Cea de la premiera din 70 și cea care a urmat relansării din 1990.
Văzut azi, filmul îşi păstrează veridicitatea, valenţele morale promovate, dar şi imoralitatea sau amoralitatea fiind aceleaşi ca şi cu decenii în urmă: Reconstituirea e un film actual.
Reconstituirea vorbește în mod vădit, cu accente cinice pe alocuri, și despre manipularea,prin film în speță, despre relația dintre puterea comunista şi cinematograf (ca instrument docil, executant),fiind vazut de critici drept un pamflet împotriva manipulării imaginii cinematografice sau o critica adusa acelor cineaști care se lasă manipulați de putere.
Reconstituirea reprezinta un unicat in cultura cinematografica romaneasca.

[carmen_angelus_romila]

Nu regasesc filmul lui Sergiu Nicolaescu "Noi cei din linia intai" (?)

[carmen_angelus_romila]

Nu dau nume, dar filmele care mi-au ramas in memorie si care le revad si astazi cu placere, sunt cele de dragoste si romantico-umoristice reaizate in stilul nostru neaos, asta poate si datorita varstei de adolescent pe care o aveam in perioada respectiva.