Freeze Frame

[Ambra Blu]

Freeze Frame (2004), thriller britanic, with a catchy, paranoid conclusion (as stated in the hero's own words): Rule number 6: never stop filming yourself. Ever. Off camera is off guard. Asemenea sentinta cvasi-voyeuristica (defensiva) trimite deja cu gindul la Big Brother - in materie de reality show - sau, sa zic, Final Cut, ca exemplu de film care ia in vizor acelasi subiect: capturarea vietii on camera.

Pentru aceia dintre dumneavoastra care nu cunosc, termenul de freeze frame denomineaza un cadru de informatie vizuala care este selectata dintr-un set de alte motion frames. 24 pe film, si 25 digital sau TV, sa fim exacti.

Ma rog, filozofic vorbind, filmul asta adauga straturi de ceapa termenului 'freeze frame': nu e doar momentul in care timpul e prins si legat de storage card - dupa ce inainte a trecut prin buffer - , ci si momentul care poate sa schimbe povestea: daca nu exista o suita de freeze frame-uri, cele mai importante pentru eroul nostru, acesta ar fi putut sa fie condamnat pe nedrept pentru o crima pe care nu a facut-o.

Filmul, sofisticat vizual, a joy to the eye - pe mine, unul, m-a dat pe spate - are twists planted all over, de la plot la mintea eroului: in primul rind, ucigasul real este mort de mult (off camera si la propriu si la figurat), dar nu toti stiu asta, asa incit se cauta un tap ispasitor. Acesta, haituit, isi rade sprincenele (pe bune), parul, poarta manusi de latex si intotdeauna se filmeaza cu o camera pe care si-o prinde de piept, sa aiba intotdeauna o dovada a locurilor pe unde merge. Pe linga camera asta, mai are altele, la el acasa (propozitie cu doua sensuri, deci gluma). Tot arsenalul asta hi tech - cum am zis, foarte smecher filmat filmul, si nu smecherii for the fuck of it: split screenuri; time code-uri; fish eye; unghiuri dubioase; surveillance cams; self cam; pixeli digitali contrapusi cu imagini crystal clear - ii salveaza pina la urma curul, asta ca sa comit un spoiler.

Daca unora dintre voi va aduce usor aminte de The Machinist, sa stiti ca si mie mi s-a intimplat pret de un freeze frame, da' mi-a trecut.

[Liou]

Daca filmul este catalogat drept thriller, atunci, dupa clasificare mea data genului, pur subiectiv si naiv, este un thriller usor. Clasificarea mea data thriller-urilor, ad-hoc, ar fi asta: cele la care mi-e atat de frica sa ma uit incat ma manifest (adica sunt tot cu inima-n chingi), nu pot face abstractie ca ma uit de fapt la un ecran si imi acopar ochii cu palmele si ma uit la film printre degete :) (spre ex. Cele doua surori – TIFF 2004, ca nu-mi vine altul in minte!) sau cele la care, desi nu mi-e usor, ma pot uita singura, cu o oarecare strangere de inima, dar fara sa-mi acopar ochii cu palmele (spre ex. What Lies Beneath, Tacerea mieilor, Hanibal). Freeze Frame– thriller usor, deci.

Plotul, dupa mine, ar fi asta: filmul este despre un tip, condamnat de 10 ani pentru crime multe si infioratoare si care, traieste obsedat de ideea de a se apara si de a-si gasi alibiuri care sa-l salveze, atunci cand va fi acuzat pe nedrept; de fapt, antecedentele puse in carca lui si teama de a fi acuzat il fac sa devina atat de paranoic si obsedat de evidenta dovezilor...Motiv pentru care se autofilmeaza din toate partile, cu o camera agatata tot timpul de el. Freeze frame(ingheata clipa) devine, pentru el, momentul in care el va reusi sa fie atat de smecher incat sa surpinda si sa stocheze clipa ce-l poate exonera de vinovatie.


Tipul asta, Sean Veil (never heard about the actor!) devine deci cam paranoic si isi argumenteaza in sinea lui fiecare miscare, isi aduna randuri de casete cu dovezi a ceea ce face si a ceea ce este.. Ce mi-a placut la film a fost faptul ca, pana sa realizezi ca, intr-adevar, tipul este nevinovat, treci printr-o serie de sentimente in ceea ce-l priveste: ba il vezi un animal fara creier si suflet, care dupa ce omoara, nu-si mai aduce aminte ca a facut-o si se lamenteaza aducandu-si lui insusi contra-dovezile si iertarea de sine, ba un alienat mintal scarbos (mie mi s-a parut la un moment dat, fizic, un amestec de john malkovich si hanibal) si labil psihic, etcetc..

Inovator stilul de a filma! Tot timpul ii vezi capul tipului de aproape(si este cu atat mai socant cu cat tipul isi rade capul si sprancenele), miscarile corpului, si, niciodata camera nu sta, pentru ca el se misca tot timpul; practic, filmul se face odata cu filmarile pe care si le face lui insusi, tu putand vedea in dreapta-jos timpul inregistrarii, masurat in ore, minute, secunde si fractiuni de secunde/clipe, adica frames. (ATI MAI VAZUT FILME FACUTE ASHA ???(pe langa Big Brother si Final Cut
enumerate de Ambra) Parca in Trainspotting, la un moment dat? (Cred ca totusi nu...)

Plus acele erori intentionate de filmare, cand o bucata intreaga -de filmat- se disipa treptat in fasii carora le lipseste intregul fiecareia, ca atunci cand se prinde o banda intr-un casetofon sau cand se sparge o oglinda mare de sus si cioburile cad in cascada…si tu iti poti doar imagina ca a fost o oglinda mare... sau incadratura in 4(?).. ma rog(daca as fi citit ceva movie making theory, as fi scos ceva termeni mai pomposi..)

Din cauza acestei inovatii i-am si acordat circumstante atenuante in ce priveste subiectul filmului, de altfel ne-credibil si destul de lipsit de profunzime.

Apoi, foarte misto sunt si acele things to remember. Eu le-am retinut numai pe nr. 1,2, 5 si 6. Mi-a placut constructia celui de-al 6-lea (si ultimul) thing to remember, cu ecranul impartit in 4 cadre: stanga sus – never, dreapta sus – stop, stanga jos – filming, dreapta jos – yourself, centru - ever.

And…Off camera is off-guard!
And yet, let’s be serious!


P.S. Culorile din film mi s-au parut..freeze in ocean-green and dark

[Liou]

Pentru aceia dintre dumneavoastra care nu cunosc, termenul de freeze frame denomineaza un cadru de informatie vizuala care este selectata dintr-un set de alte motion frames. 24 pe film, si 25 digital sau TV, sa fim exacti

Can you be more specific, please?