No man's land (Bosnia -2001)

[Bogie]

Ura, semnul sub care sta filmul. Fata de inamic, fata de jurnalisti, fata de soldatii ONU. Un film obiectiv,amar care pune fata in fata cele 2 tabere (sarbii si bosniacii), reprezentate de 3 soldati prinsi intr-o transee din "tara nimanui". Un razboi absurd, animat de dusmania fara sfarsit..

Ce puteau intelege soldatii ONU din toata povestea asta? cine a inceput conflictul, cine
este vinovat, cine are dreptate? Combatantii sunt priviti ca niste nebuni, actele lor cu greu pot fi explicate din exterior.
Momentele de acalmie, intelegerea efemera intre sarb si bosniac (descoperirea unei cunostinte comune din Banja-Luka, impartirea unui pachet de tigari, chiar o incercare de imprietenire din partea sarbului Nino)au dat iluzia ca e posibila o impacare sau mai bine-zis o cooperare...totul, doar o aparenta, destramata de finalul violent.

Am crezut ca va fi un cliseu obosit povestea cu ziarista care se implica si careia ii va reveni meritul de a-i salva pe soldati..din fericire nu s-a intamplat asa.

Ce ati fi facut in privinta lui Cera, mortul aflat inca in viata? ati fi fost in stare sa-l ucideti? sau l-ati fi lasat sa zaca acolo? Cu adevarat cutremuratoare soarta lui.

[BeNnY]

Pe mine nu m-a impresionat si nici nu prea mi-a pasat ca la sfarsit aia se impusca intre ei. Trist, insa, cum ramane tipul ala acolo asa. Problema care s-a ivit si la noi when writing a script: actiunea nu are un punct culminant, nu se acumuleaza tensiunea intre cei doi ca sa explodeze la un moment dat, e plat. Ca se tot taie ei si se impusca e mai putin relevant si cam degeaba. Pentru script, I mean. Ca film a fost ok, dar mi-a lipsit asta. Si am invatat, ca si in Hotel Rwanda, dar mai putin acolo, ca UN sta degeaba (la un moment dat se si mentioneaza chestia din Rwanda care se intampla concomitent) si sunt niste muisti.

Unora le-a placut foarte mult, poate n-am vazut eu ceva, poate-mi explica si mie cineva ce si cum. Atat

[Airlight]

Film excelent, pe care mi l-as fi dorit in cinematografia romaneasca - din pacate suntem la ani lumina de asa ceva.

Cu sange, cu determinare si cu intelegere exacta a absurdului local.

Cu o inteligenta care intelege viata asa cum e si cu un bun-simt care nu intelege moartea asa cum a fost.

Cu o placere de a juca cu care actori necunoscuti veniti dintr-o tara in razboi au aratat ca au oricand un loc in fata in filmul european.

Cu o maiestrie de-a gestiona camera care arata intelegerea perfecta a spiritului scenariului, pe care l-a si potentat in permanenta.

Cu un scenariu perfect executat pentru a explica publicului, over and over again, acelasi mesaj dureros.

Cu ambitia de a explica lumii intregi ca EA a gresit, iar ei doar incercau sa repare.

Cu atat mai tragic cu cat se intampla la ei acasa.