Articole V for Vendetta

Regizorul James McTeigue descrie V de la Vendetta ca un thriller politic avand in primul rand in centru un personaj foarte intunecat si cu multe fete. "Pe de o parte, V este altruist, crezand ca poate realiza o mare schimbare sociala, dar pe de alta parte urmareste o razbunare sangeroasa impotriva oricui i-a gresit".

In vreme ce pregatea V de la Vendetta, McTeigue a fost influentat de o multime de filme, principalul fiind Batalia Algerului din 1965, o prezentare foarte realista a revolutiei algeriene impotriva francezilor, care a avut loc intre 1954 si 1962. Ca si Portocala mecanica a lui Stanley Kubrick, 1984 a lui George Orwell, Fahrenheit 451 a lui Ray Bradbury sau Daca... a lui Lindsay Anderson, V de la Vendetta atentioneaza asupra pericolelor coruptiei, controlului, manipularii si represiunii, explorand in acelasi timp pericolul extremismului – fie ca e vorba despre un guvern care abuzeaza de putere sau despre un individ care ia legea in propriile maini.

"V de la Vendetta este un film cu mai multe nivele", spune producatorul Joel Silver, a carui lunga si impresionanta cariera cinematografica cuprinde inovatoarea trilogie Matrix si filme de actiune seminale ca seria Arma mortala, Greu de ucis si Predator. "Poate fi savurat ca un film dinamic de actiune, ori spectatorii pot intra mai adanc in problemele si ideile complexe pe care le exploreaza, despre responsabilitatea indivizilor pentru puterea pe care o incredinteaza guvernelor, si ce mijloace sunt necesare sau acceptabile pentru a pune capat tiraniei. Ridica multe intrebari fascinante, dar nu ofera raspunsuri usoare".

Filmul se bazeaza pe romanul de benzi desenate cu acelasi nume – V de la Vendetta care a aparut pentru prima oara in Warrior, o revista lunara independenta de benzi desenate publicata in 1981, creandu-si rapid un public entuziast. Creat in cooperare de Alan Moore si David Lloyd, a aparut in 26 de numere inainte ca revista sa dispara, lasand fanii agatati in mijlocul intrigii. Dupa o pauza de cinci ani, Moore si Lloyd au incheiat V de la Vendetta sub drapelul DC in 1989, cand a fost scos in intregime ca roman de benzi desenate.

V de la Vendeta este plasat in viitorul apropiat, in care Londra moderna este inca foarte usor de recunoscut. Creatorii Moore si Lloyd au fost influentati de epoca in care au trait. "Atitudinea noastra fata de guvernarea ultraconservatoare a lui Margaret Thatcher a fost una dintre fortele determinante din spatele statului politienesc fascist britanic pe care l-am creat in Vendetta", explica Lloyd. "Distrugerea acestui sistem a fost ratiunea principala a existentei lui V".

Tematic, serialul lui Moore si Lloyd exploreaza multe notiuni politice si etice care nu si-au pierdut relevanta in lumea de azi. "Mesajul principal al originalului este ca fiecare individ are dreptul de a fi un individ, si dreptul – si datoria – de a se impotrivi obligarii sale la conformism", comenteaza Lloyd. "V se impotriveste atacand direct instalatiile guvernului si omorand sustinatorii regimului. Asadar, nu este doar o poveste despre o lupta impotriva unei tiranii haine, ci o poveste despre terorism si daca terorismul poate fi in vreun fel justificat – si asta este ceva ce trebuie sa incercam sa intelegem daca dorim sa rezolvam vreodata aceasta problema in lumea reala".

Aclamatii scenaristi/regizori Andy si Larry Wachowski, mintile inspirate din spatele revolutionarei trilogii Matrix, au fost fani ai operei originale a lui Moore si Lloyd, si cel dintai a scis o adaptare pentru ecran a romanului de benzi desenate la mijlocul anilor 1990, inainte de a se angaja in munca herculeana de a filma trilogia Matrix. In timpul post-productiei la al doilea si al treilea episod din Matrix, cei doi Wachowski au revazut scenariul Vendetta si l-au supus atentiei primului lor regizor asistent, James NcTeigue, cu care lucrasera la toate cele trei filme Matrix. McTeigue regiza reclame in acel moment si cauta sa treaca la filme artistice.

"Eram in post-productie la Revolution cand Andy si Larry mi-au dat prima oara un exemplar din V de la Vendetta" isi aminteste McTeigue. Intrigat si starnit de temele romanului de benzi desenate, a impartasit opinia celor doi Wachowski despre relevanta sa in peisajul politic actual. "Ni s-a parut ca romanul era foarte premonitoriu cu privire la climatul politic actual. Arata ce se poate intampla cand societatea este condusa de catre guvern, si guvernul nu este condus ca o voce a poporului. Nu cred ca este foarte departe de a spune ca asemenea lucruri se pot intampla cand conducatorii nu mai asculta poporul".

In acel moment, cei doi Wachowski tocmai ajunsesera la finalul unei odisee de 10 ani cu filmele Matrix si nu erau pregatiti sa se angajeze imediat in regizarea unui film. Dupa cum explica McTeigue, "Zece ani este un timp lung indiferent ce ai face, iar a face filme ia mult din tine. Cred ca Andy si Larry voiau ca filmul sa se faca acum, dar voiau sa se si odihneasca putin".

Astfel, cei doi Wachowski si producatorul Joel Silver i-au oferit vechiului lor coleg ocazia de a regiza V de la Vendetta, inconjurat de multi alti colaboratori importanti ai celor doi Wachowski, ca producatorul Grant Hill, designerul de productie Owen Paterson, maestrul de efecte speciale Dan Glass si coordonatorul cascadelor Chad Stahelski, fratii colaborand ca producatori si scenaristi.

Revenind la scenariu, cei doi Wachowski s-au intors la versiunea lor initiala si au inceput sa il revizuiasca. Dupa cum isi aminteste McTeigue, "Versiunea lor initiala era chiar o adaptare buna, dar era o repovestire aproape cuvant cu cuvant a romanului de benzi desenate. Ne-am gandit ca ar fi bine sa ducem povestea inainte in timp, stabilind partea de flashback in anii 1990 si proiectand linia timpului prezent in viitor in jur de 2020".

Alte revizuiri importante au cuprins directionarea firului povestirii lui Moore si Lloyd, modificarea fondului lui Evey si urcarea ei in varsta fata de materialul original. "Romanul de benzi desenate este destul de desfasurat si are o multime de personaje", explica McTeigue. "Unele dintre aceste personaje a trebuit sa fie amalgamate sau scoase, dar in acelasi timp ne-am asigurat ca pastram temele si integritatea romanului de benzi desenate".

Procesul de adaptare a fost usurat de modul filmic in care Lloyd si Moore au construit romanul initial, cu traditionalele "bule de ganduri" inlocuite de capturi de imagini si panouri dreptunghiulare inlocuind formele neregulate. Lloyd crede ca adaptarea din scenariul Wachowski este o buna reprezentare a originalului. "Nu am avut niciodata un concep purist al Vendetta exclusiv ca banda desenata", isi aminteste el. "Intotdeauna a parut o idee care ar putea fi transpusa in alte forme de media. In orice lucrare a mea, singura asteptare si dorinta este ca spiritul si elementele cheie sa fie retinute si sa se surprinda acelasi mesaj de esenta".

Realizatorii filmului au decis ca misterul durabil al lui V sa ramana intact si, in semn de respect pentru romanul si personajul puternic conturat al lui Moore si Lloyd, in film fata oribil arsa si desfigurata a lui V ramane ascunsa in spatele unei masti care poarta infatisarea lui Guy Fawkes, un alt sabotor legendar, care a avut parte de un sfarsit violent cu patru sute de ani in urma...

Pe 5 noiembrie 1605, Fawkes a fost capturat dedesubtul Camerei Lorzilor cu 36 de butoaie de praf de pusca ascunse sub bucati de fier si lemn de foc. Fiind torturat, Fawkes a dezvaluit o conspiratie indrazneata de a arunca in aer Parlamentul Angliei si pe Regele James I intr-o zi in care Regele trebuia sa deschida sesiunea parlamentara.

Fawkes era unul dintre cei 13 catolici neloiali care au sperat ca vor pune capat persecutarii catolicilor englezi de catre James I. Intentia era de a crea haos si dezordine in tara, din care, se spera, aveau sa se ridice un nou monarh si un regim politic favorabil cauzei catolice. Soldat veteran, Fawkes era foarte priceput la praf de pusca si astfel a devenit parte integranta a planului grupului.

Conspiratorii achizitionat un beci de sub Camera Lorzilor, unde au depozitat explozivi si au asteptat deschiderea Parlamentului. Totusi, pe masura ce tot mai multi complici erau atrasi in complot, secretul era pus in pericol si o scrisoare anonima catre Lordul Monteagle, un catolic, prin care era avertizat sa nu vina la deschiderea Parlamentului, a condus la esecul planului. In noaptea de 4 noiembrie, Fawkes a fost prins in beci, arestat si adus in fata Regelui. Cedand torturii ingrozitoare, tacerea i-a fost infranta si ambitiosul plan dezvaluit. Fawkes si ceilalti membri ai grupului au fost spanzurati public, trasi pe roata si taiati in patru, pedeapsa obisnuita pentru tradatori in vremea aceea.

In fiecare an, pe 5 noiembrie, in toata Anglia ard focuri in aer liber si artificii lumineaza cerul pentru a sarbatori esecul complotului lui Fawkes de a rasturna pe Rege si guvernul. Masti cu imaginea lui Fawkes sunt vandute in toata tara si sunt arse efigii ale conspiratorului, sau "Guys".

Cand Alan Moore si David Lloyd au conceput initial personajul lui V pentru romanul lor de benzi desenate V de la Vendetta s-au inspirat din povestea lui Guy Fawkes pentru contextul polsitic al benzii desenate. Ca si Fawkes, V spera sa creeze haos, datorita caruia sa cada regimul perfid al tarii. "Guy Fawkes a fost un fel de anarhist timpuriu", spune Lloyd. "A parut sa fie inspiratia perfecta pentru V".

Exista un aspect extrem de interesant si in privinta utilizarii de catre V a mastii Guy Fawkes. "Mastile Guy Fawkes au o infatisare stranie din cauza zambetului lor", noteaza Lloyd. "Face ca personajul sa arate bizar si amenintator in acelasi timp – ultimul lucru de la care te astepti de la cineva care vine sa te omoare este sa aiba un zambet pe fata".

In V de la Vendetta, omul din spatele straniei masti ranjite este multivalentul actor Hugo Weaving, a carui cariera impresionanta si variata cuprinde roluri principale ca mortalul agent Smith din trilogia Matrix si ca Elrond din toate cele trei episoade ale trilogiei Stapanul inelelor, ca si roluri memorabile in senzatiile independente The Adventures of Priscilla, Queen of the Desert si Proof.

"V doreste sa continue ceea ce nu au reusit sa faca Guy Fawkes si complotistii de la 5 noiembrie", spune Weaving. "Vrea sa arunce in aer Camerele Parlamentului deoarece crede, asa cum au crezut si ei, ca acestea au devenit un simbol al tiraniei".

V se vede pe sine ca fiind sortit sa doboare un sistem pe care il vede crud si nedrept. "Dorinta sa profunda de a servi binele este legata inextricabil de cautarea obsesiva a razbunarii personale", spune Silver.

In mijlocul incercarii sale de a elibera poporul Angliei de conducatorii sai fascisti, V este intr-o misiune foarte personala de a se razbuna pe cei care l-au inchis si torturat si, astfel, au creat un monstru. El ii elimina sistematic, unul cate unul, pe acesti inamici, lasand un singur trandafir Violet Carson drept carte de vizita a sa la locul fiecarei crime.

Posedand convingeri profunde, inaltata de aceasta amara razbunare personala, V lupta cu pasiune pentru demnitate si libertate intr-o Mare Britanie distopica si fascista. Asta cere pricepere si viclenie, o anume neinfricare, bravada, o inclinatie spre extremism si o atingere a nebuniei.

"Este un om foarte complex si ambiguu", spune Weaving. "A fost inchis si torturat, abuzat mintal si fizic. Si asta a creat acest inger al razbunarii, daca doriti. Este un asasin, dar si un om foarte cult si educat care crede cu tarie in libertatea individuala".

Cu intreaga interpretare aflata in spatele mastii imobile, lasandu-l fara expresii faciale sau contact vizual, care sunt instrumente fundamentale pentru un actor, Weaving a trebuit sa gaseasca alte moduri de a-l umaniza si anima pe V. "Mi-a placut sa lucrez cu masca in scoala de actorie, cu mult timp in urma", observa Weaving, "si sa-l interpretez pe V cu masca pe ecran a fost o mare provocare actoriceasca. Trebuie sa transmiti foarte mult prin voce, ar exista si miscari mici, fluide, pe care le poti folosi pentru a da mastii o viata pe care altfel n-ar fi avut-o. A fost de asemenea o chestiune de a folosi ceea ce spune masca in lumini diferite si cu diferite umbre".

"Din momentul in care Hugo si-a pus masca, am stiut ca va functiona", spune McTeigue. "Are experienta teatrala, ceea ce este important pentru personaj. Are de asemenea o prezenta fizica foarte buna si o voce fantastica. A reusit sa se impace cu restrictiile claustrofobice ale mastii si sa transmita emotia prin voce si miscare".

Utilizarea de catre V a mastii si functiilor persoanei lui Guy Fawkes ca elemente atat practice, cat si simbolice ale povestii. El poarta masca pentru a-si ascunde cicatricele fizice si, ascunzandu-si identitatea, V devine mai mult decat doar un om cu o idee revolutionara – devine insasi ideea. Aceasta subliniaza credinta lui V ca un om poate fi invins, dar ideile pot dura si isi pot pastra puterea pentru totdeauna. Masca lui V asigura si contrastul cu "mastile" metaforice purtate de concetatenii sai, care si-au supus identitatile si credintele individuale pentru a se asimila si a evita persecutia guvernului.

"In film, V este descris ca o idee mai degraba decat ca o persoana", spune Natalie Portman, care joaca alaturi de Weaving in rolul lui Evey Hammond, tanara in care V trezeste un activism latent. "Unul dintre motivele pentru care el este atat de invincibil este acela ca poti ucide un om, dar o idee nu poate fi ucisa. Astfel, V reprezinta adevarul, rezistenta si individualismul. Dar razbunarea lui ii pateaza idealismul politic".

Evey ramane orfana la o varsta frageda, dupa ce parintii sai sunt ucisi pentru ca au indraznit sa vorbeasca impotriva regimului care le sugruma tara. Introdusi in activism dupa moartea motivata politic a fiului lor, intr-un fel parintii lui Evey aleg idealurile politice in defavoarea fiicei lor. "A avut o experienta foarte personala a activismului politic – una care a avut ca urmare moartea parintilor sai, care astfel au lasat-o singura – asa ca incearca sa isi traiasca viata sub radar si sa ramana in siguranta", spune Portman. "Traieste prin frica".

Pana in noaptea in care soarta il azvarle pe V in viata lui Evey. Patruland strazile dupa interdictia universala a circulatiei de la 11 PM, Fingermen sub acoperire, politia secreta a statului, o prind pe Evey singura pe o alee, indreptandu-se pe ascuns inspre casa unui prieten. Avand doar un spray cu piper pentru a se apara, cade victima barbariei folosirii strambe a bunului plac judiciar. Dar, inainte ca intalnirea sa se dezintegreze in brutalitate, apare un misterios om mascat, care ii salveaza lui Evey demnitatea si viata. Pe nestiute, aceasta intalnire intamplatoare aprinde scanteia trezirii politice a lui Evey.

In fata torturii si inchiderii la izolare, constiinta politica a lui Evey devine pe deplin inteleasa. "Prin intemnitare invata sa isi infrunte frica, iar depasirea fricii este importanta pentru propria sa integritate", afirma Portman, careia i s-a cerut sa se rada pe cap in fata camerelor pentru o secventa centrala din film in care identitatea lui Evey este inlaturata cu brutalitate de catre cei care o luasera prizoniera.

Inspectorul sef Finch este detectivul care il vaneaza pe V, cautand sa opreasca sirul de crime si sa il gaseasca inainte de a-si implini promisiunea de a distruge Parlamentul pe 5 noiembrie. Conducand investigatia statului asupra misterioaselor si straniilor ucideri similare ale catorva figuri proeminent, Finch este la inceput hotarat pur si simplu sa ii prinda pe teroristul evaziv si pe aparenta sa complice, Evey.

Totusi, pe masura ce Finch dezgroapa detalii ale istoriei lui V, descopera secrete de stat socante ascunse de catre guvernul pe care il slujeste, iar simpatiile lui incep sa se schimbe. Incepe sa puna sub semnul intrebarii ceea ce acceptase prea multa vreme. Investigatia ii scoate in cale realitatea si adevarul, trezindu-l din acceptarea sugrumarii de catre stat a drepturilor si libertatilor poporului sau. Jucat de actorul Stephen Rea, Finch indruma publicul, prin povestea politista a filmului, pe masura ce incepe sa descopere incet dovezi care sugereaza ca guvernul britanic ar putea avea ceva nespus de criminal de ascuns. "Este o caracteristica interesanta a vanatorului de a deveni foarte interesat de prada sa", spune Rea despre personajul sau.

Rea crede ca ideile din poveste sunt atemporale. "E vorba despre ce se intampla cand guvernul intinde coarda prea mult. Este un avertisment, un avertisment destul de vechi, despre functia guvernului si responsabilitatea lui fata de cetateni".

Capul ticalos al regimului totalitar al Angliei este Cancelarul Sutler, jucat de venerabilul John Hurt, de doua ori nominalizat la Oscar pentru elogiatele sale performante din Midnight Express si The Elephant Man. Guvernul lui Sutler conduce prin frica, asigurand supunerea cetatenilor sai prin mijloace de intimidare – politie secreta, supraveghere constanta si amenintarea cu pericole iminente si apocaliptice. Cenzura, propaganda si subminarea libertatii de exprimare sunt la ordinea zilei, iar eliminarea minoritatilor nu este decat un accident necesar. "Sutler reprezinta o societate care crede ca un guvern fascist este cea mai buna cale de a conduce o tara", spune Hurt. "Nu pune intrebari, lasa Partidul sa se descurce si, mai presus de orice, nu ne critica autoritatea".

Hurt a jucat in rolul Winston Smith din filmul lui Michael Radford 1984, bazat pe povestea datatoare de fiori a lui George Orwell despre o societate totalitara condusa de un lider fascist omniprezent. In V de la Vendetta, cu exceptia catorva momente cheie, Sutler este vazut predominant pe un monitor opresiv de imens din care trimite discursuri incendiare catre tara si izbucneste in confruntari acide cu cabinetul sau prin conferinte digitale.

Majoritatea scenelor lui Fry din film sunt impreuna cu Portman. "Sunt extrem de impresionat de Natalie", spune el. "Vreau sa spun, cat are, 12 ani si jumatate sau cam asa? Este un embrion abia divizat si deja vorbeste mai multe limbi, este desavarsita si o actrita de film naturala. Este foarte inteligenta si amabila. E ceva. Va fi la varf in profesia ei multa vreme".

Cursul vietii lui V, si ulterior si cel al vietii lui Evey, a fost afectat iremediabil de o femeie numita Valerie Page – o femeie pe care niciunul dintre ei nu a intalnit-o vreodata. Povestea sa este aceea a uneia dintre miile de persoane torturate si ucise de cruzimea impietrita si persecutarea de catre guvern a celor pe care ii socotea necorespunzatori – si de asemenea o poveste despre mica farama de speranta care poate aprinde o revolutie. Rolul lui Valerie este jucat de Natasha Wightman, a carei experienta include Gosford Park al lui Robert Altman.

Aclamata actrita irlandeza Sinead Cusack o joaca pe Delia Surridge, un medic legist bantuit de trecutul sau oribil – un trecut pe care il imparte cu V. "Nu mi-am imaginat niciodata ca voi juca o fiinta umana josnica", spune actrita nominalizata la premiul Tony. "Am crezut intotdeauna ca sunt mai degraba fina si dulce si irlandeza! In loc de asta, sunt un ucigas vicios si din motivul acesta a fost o indepartare de mine. Acest film este cu adevarat un studiu psihologic foarte interesant, plasat intr-o lume in care sper ca nu va trebui sa traim niciodata".